Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Putem vorbi despre salarizare pe baza performanței doar după ce vom avea salarizare decentă pentru toți profesorii

Protestul profesorilor - Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Salarizarea profesorilor după performanță? Am de zis următoarele despre acest subiect:

- dacă am vorbi despre asta, am putea, eventual, să o facem după ce avem o salarizare decentă pentru fiecare profesor, ceea ce nu e cazul în prezent;

- dacă am dori să o facem, cred că NU SUNTEM ÎN STARE, e un subiect controversat la nivel mondial, pentru că este foarte greu să definești reușita unui profesor, nu înseamnă doar rezultate la examene și teste, ci, în primul rând, valoare adăugată, adică ce am adus în plus la evoluția unui copil și urmărirea progresului copiilor de la an al an.

Concluzia OECD pe această temă este că „plata bazată pe performanță poate fi luată în considerare în anumite contexte, dar a o face să funcționeze bine și pe termen lung este o PROVOCARE formidabilă. Modul de plată poate fi doar o parte a măsurilor - țările care au reușit să facă din profesorat o meserie atractivă au făcut-o adesea nu doar prin salarizare, ci prin creșterea statutului profesorilor, oferind perspective reale de carieră și dându-le acestora responsabilitate ca profesioniști și lideri ai reformei. Acest lucru necesită formarea profesorilor, care să îi ajute să devină inovatori și cercetători în educație, nu doar angajați care livrează programe de învățământ.”

Suntem noi, în România, în stare să facem așa ceva? Are ministerul capacitate instituțională, evaluatori pregătiți, standarde de performanță create, mecanisme de monitorizare și măsurare și date disponibile? Nu au fost în stare decât să facă niște legi proaste, au lăsat deoparte priorități, precum sprijinul pentru copiii din zonele dezavantajate, recuperarea pierderilor în învățare, formarea directorilor care au dat concurs, formarea profesorilor pentru inovație didactică, elaborarea standardelor de evaluare pe discipline de studiu, planuri cadru noi pentru liceu și câte altele.

Propun să închidem subiectul, cel puțin pentru moment. Greva este pentru salarizare decentă pentru toți profesorii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Salarizare (numai a) cadrelor didactice pe baza performanței este o falsă problemă. Salarizarea tuturor bugetarilor ar trebui realizată pe baza unor standarde de performanță. Dar, cum s-a scris și în acest articol, asta nu e simplu de realizat. Mai rău, nici nu se dorește, câtă vreme încă se fac angajări pe bază de nepotisme.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Performanțe pe baza a ce? Pe o programă plină de greșeli, făcută de niște persoane care n-au călcat pragul gimnaziului niciodată și nu știu cum funcționează un copil? Pe niște manuale pline de erori? Pe subiecte de titularizare eronate? Da, subiecte de titularizare cu greșeli! CU GREȘELI! PROST FĂCUTE!
    Pe asta să evaluăm? Ce să evaluăm? Învățarea pe de rost a unor materii atât de prost făcute încât soluția e să le îngurgitezi și să le scuipi la examen? Valabil și pentru elevi, și pentru profesori.
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Cand vine vorba de cresteri salariale profesorii au fost intotdeauna la urma dar din pacate momentul nu este cel mai favorabil. Cat despre o salarizare legata de performate, problema este agrearea unei o forumule, lucru dificil de realizat pentru invatamant. In alte domenii ale aparatului de stat ar fi mai usor de realizat si totusi nu s-a implementat asa ca asteptarile nu pot fi prea mari.
    • Like 1
  • Excelent articol! Scurt și la obiect. Pus punctul pe i. Auziți aici: ”...cred că NU SUNTEM ÎN STARE, e un subiect controversat la nivel mondial, pentru că este foarte greu să definești reușita unui profesor, nu înseamnă doar rezultate la examene și teste, ci, în primul rând, valoare adăugată, adică ce am adus în plus la evoluția unui copil și urmărirea progresului copiilor de la an al an.” Exact ce gândesc și eu. Care profesor e mai performant: cel care are o clasă aleasă ”pe sprânceană” cu care obține -firesc - rezultate vizibile la concursuri, sau un profesor care face ”apostolat” la țară și face din niște analfabeți chinuiți de sărăcie, unii care pot măcar să scrie și să socotească corect? Tot vorbim de plata după performanță, dar habar n-avem să definim asta, riscând să facem niște discriminări cumplite, adică să distrugem sistemul și mai mult decât e acum. Nu spun că suntem noi proști, ci că acest lucru chiar e greu de făcut în mod corect și echitabil.
    Da, în primul rând trebuie salarii normale în învățământ, apoi mai vedem strategia de urmat pe viitor pentru aducerea sistemului pe linia de plutire.
    • Like 2
  • D check icon
    Cum doamnă putem discuta asta DOAR DUPĂ? De ce nu concomitent?

    Dacă nu putem evalua performanța profesorilor pentru că ‘NU SUNTEM ÎN STARE’, putem măcar să facem incompatibil și ilegal predatul în sistemul public și în particular în același timp?

    Ori în sistemul public pe salariu de la stat, pensie și programe de formare, ori în particular unde să se descurce ca orice freelancer.

    Mi se pare nedrept să plătim programe de formare, iar profesorul să-și dea interesul doar pentru copiii cu care lucrează în particular. Mulți profesori ocupă catedrele doar ca să își racoleze clienți pentru meditații, iar restul clasei primește doar plictisul. Asta pe bani publici.
    • Like 3
    • @ D
      Aveți dreptate cu incompatibilitatea predării și la stat și în privat. Ar trebui să scăpăm de aceste lucruri. În condițiile salarizării mizere din învățământ, e de înțeles că profesorii s-au descurcat și ei individual cum au putut, dar e adevărat că niciodată, sub nicio formă, nu trebuia scăzut nivelul predării la clasă, în mod voit, interesat, doar pentru a atrage elevii către meditații. Meditațiile trebuiau să se facă doar SUPLIMENTAR, acolo unde chiar era cazul. Scăderea nivelului predării la clasă e DESCALIFICANT pentru profesori.
      • Like 0
  • Din contră, greva este nereușita învățătorilor în rezolvarea propriilor probleme. Tot ei au învățat pe cei din guvern să se ajungă aici.
    • Like 1
    • @ Valentin C
      Dan check icon
      Probabil acest „Valentin C” își scrie comentariile cu Google Translate, altfel nu se explică de ce-i tot dă înainte cu „învățătorii” (nu e singurul articol unde a comentat folosind același cuvânt). Sunt în pauză tiraspolienii care cunoșteau limba română, ce s-a întâmplat?
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult