Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Putem vorbi despre salarizare pe baza performanței doar după ce vom avea salarizare decentă pentru toți profesorii

Protestul profesorilor - Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Salarizarea profesorilor după performanță? Am de zis următoarele despre acest subiect:

- dacă am vorbi despre asta, am putea, eventual, să o facem după ce avem o salarizare decentă pentru fiecare profesor, ceea ce nu e cazul în prezent;

- dacă am dori să o facem, cred că NU SUNTEM ÎN STARE, e un subiect controversat la nivel mondial, pentru că este foarte greu să definești reușita unui profesor, nu înseamnă doar rezultate la examene și teste, ci, în primul rând, valoare adăugată, adică ce am adus în plus la evoluția unui copil și urmărirea progresului copiilor de la an al an.

Concluzia OECD pe această temă este că „plata bazată pe performanță poate fi luată în considerare în anumite contexte, dar a o face să funcționeze bine și pe termen lung este o PROVOCARE formidabilă. Modul de plată poate fi doar o parte a măsurilor - țările care au reușit să facă din profesorat o meserie atractivă au făcut-o adesea nu doar prin salarizare, ci prin creșterea statutului profesorilor, oferind perspective reale de carieră și dându-le acestora responsabilitate ca profesioniști și lideri ai reformei. Acest lucru necesită formarea profesorilor, care să îi ajute să devină inovatori și cercetători în educație, nu doar angajați care livrează programe de învățământ.”

Suntem noi, în România, în stare să facem așa ceva? Are ministerul capacitate instituțională, evaluatori pregătiți, standarde de performanță create, mecanisme de monitorizare și măsurare și date disponibile? Nu au fost în stare decât să facă niște legi proaste, au lăsat deoparte priorități, precum sprijinul pentru copiii din zonele dezavantajate, recuperarea pierderilor în învățare, formarea directorilor care au dat concurs, formarea profesorilor pentru inovație didactică, elaborarea standardelor de evaluare pe discipline de studiu, planuri cadru noi pentru liceu și câte altele.

Propun să închidem subiectul, cel puțin pentru moment. Greva este pentru salarizare decentă pentru toți profesorii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Salarizare (numai a) cadrelor didactice pe baza performanței este o falsă problemă. Salarizarea tuturor bugetarilor ar trebui realizată pe baza unor standarde de performanță. Dar, cum s-a scris și în acest articol, asta nu e simplu de realizat. Mai rău, nici nu se dorește, câtă vreme încă se fac angajări pe bază de nepotisme.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Performanțe pe baza a ce? Pe o programă plină de greșeli, făcută de niște persoane care n-au călcat pragul gimnaziului niciodată și nu știu cum funcționează un copil? Pe niște manuale pline de erori? Pe subiecte de titularizare eronate? Da, subiecte de titularizare cu greșeli! CU GREȘELI! PROST FĂCUTE!
    Pe asta să evaluăm? Ce să evaluăm? Învățarea pe de rost a unor materii atât de prost făcute încât soluția e să le îngurgitezi și să le scuipi la examen? Valabil și pentru elevi, și pentru profesori.
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Cand vine vorba de cresteri salariale profesorii au fost intotdeauna la urma dar din pacate momentul nu este cel mai favorabil. Cat despre o salarizare legata de performate, problema este agrearea unei o forumule, lucru dificil de realizat pentru invatamant. In alte domenii ale aparatului de stat ar fi mai usor de realizat si totusi nu s-a implementat asa ca asteptarile nu pot fi prea mari.
    • Like 1
  • Excelent articol! Scurt și la obiect. Pus punctul pe i. Auziți aici: ”...cred că NU SUNTEM ÎN STARE, e un subiect controversat la nivel mondial, pentru că este foarte greu să definești reușita unui profesor, nu înseamnă doar rezultate la examene și teste, ci, în primul rând, valoare adăugată, adică ce am adus în plus la evoluția unui copil și urmărirea progresului copiilor de la an al an.” Exact ce gândesc și eu. Care profesor e mai performant: cel care are o clasă aleasă ”pe sprânceană” cu care obține -firesc - rezultate vizibile la concursuri, sau un profesor care face ”apostolat” la țară și face din niște analfabeți chinuiți de sărăcie, unii care pot măcar să scrie și să socotească corect? Tot vorbim de plata după performanță, dar habar n-avem să definim asta, riscând să facem niște discriminări cumplite, adică să distrugem sistemul și mai mult decât e acum. Nu spun că suntem noi proști, ci că acest lucru chiar e greu de făcut în mod corect și echitabil.
    Da, în primul rând trebuie salarii normale în învățământ, apoi mai vedem strategia de urmat pe viitor pentru aducerea sistemului pe linia de plutire.
    • Like 2
  • D check icon
    Cum doamnă putem discuta asta DOAR DUPĂ? De ce nu concomitent?

    Dacă nu putem evalua performanța profesorilor pentru că ‘NU SUNTEM ÎN STARE’, putem măcar să facem incompatibil și ilegal predatul în sistemul public și în particular în același timp?

    Ori în sistemul public pe salariu de la stat, pensie și programe de formare, ori în particular unde să se descurce ca orice freelancer.

    Mi se pare nedrept să plătim programe de formare, iar profesorul să-și dea interesul doar pentru copiii cu care lucrează în particular. Mulți profesori ocupă catedrele doar ca să își racoleze clienți pentru meditații, iar restul clasei primește doar plictisul. Asta pe bani publici.
    • Like 3
    • @ D
      Aveți dreptate cu incompatibilitatea predării și la stat și în privat. Ar trebui să scăpăm de aceste lucruri. În condițiile salarizării mizere din învățământ, e de înțeles că profesorii s-au descurcat și ei individual cum au putut, dar e adevărat că niciodată, sub nicio formă, nu trebuia scăzut nivelul predării la clasă, în mod voit, interesat, doar pentru a atrage elevii către meditații. Meditațiile trebuiau să se facă doar SUPLIMENTAR, acolo unde chiar era cazul. Scăderea nivelului predării la clasă e DESCALIFICANT pentru profesori.
      • Like 0
  • Din contră, greva este nereușita învățătorilor în rezolvarea propriilor probleme. Tot ei au învățat pe cei din guvern să se ajungă aici.
    • Like 1
    • @ Valentin C
      Dan check icon
      Probabil acest „Valentin C” își scrie comentariile cu Google Translate, altfel nu se explică de ce-i tot dă înainte cu „învățătorii” (nu e singurul articol unde a comentat folosind același cuvânt). Sunt în pauză tiraspolienii care cunoșteau limba română, ce s-a întâmplat?
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult