Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Putin pierde controlul. Tot ce trebuie să știi despre incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk

Imagine din mijlocul luptelor din  regiunea rusă Kursk. Foto: AFP / AFP / Profimedia

Foto: AFP / AFP / Profimedia

Decizia Ucrainei de a lansa o mare parte din puținele sale resurse militare peste granița cu Rusia marchează un moment de disperare sau de inspirație pentru Ucraina, scrie CNN, care precizează și că această incursiune poate să anunțe o nouă fază a războiului pronit de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022.

Incursiunile Ucrainei în Rusia nu sunt cumva noi. Ele au loc de peste un an, în cea mai mare parte fiind făcute de către cetățeni ruși, care luptă pentru Ucraina cu asistență militară ucraineană evidentă, dar fără un rol oficial, public. De data asta, însă, pare ceva nou pentru că armata ucraineană și-a asumat în mod direct organizarea unui atac împotriva Rusiei.

Cum a început totul 

Totul a început marți, pe 6 august, când forțele armate ale Kievului au spart granițele Rusiei în regiunea Kursk. Presa ucraineană, inclusiv cotidianul Kyiv Independent, a raportat că atacul nu a fost condus în primul rând de mici unități de cetățeni ruși pro-ucraineni și de alte formațiuni străine care luptă pentru Kiev, ca în numeroasele incursiuni efectuate în 2023 și la începutul lui 2024. 

Foto: BBC.com

Este vorba de o ofensivă mai amplă, care implică sute de militari ucraineni și zeci de unități mecanizate de luptă. Atacul are loc într-o etapă tumultoasă a războiului, în timp ce, la sute de kilometri mai la sud, forțele ucrainene continuă o apărare disperată împotriva atacurilor ruse neîncetate asupra mai multor sectoare ale liniei frontului din regiunea Donețk, mai indică Kyiv Independent.

În timp ce incursiunile anterioare s-au concentrat asupra altor sectoare ale frontierei, această ofensivă este axată pe zona din jurul Sudzha, un orășel din regiunea Kursk cu o populație de puțin peste 6.000 de locuitori, care se află la aproximativ 10 kilometri de frontiera ucraineană.

În raportul frontului publicat joi dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW) preciza că forțele ucrainene au confirmat avansuri de până la 10 kilometri în regiunea rusă Kursk. 

Cum a perceput Rusia atacul

Răspunsul Kremlinului la activitățile ofensive ucrainene a fost până acum contradictoriu, oficialii ruși încercând să găsească un echilibru între prezentarea efortului ca o escaladare ucraineană notabilă și evitarea supraestimării implicațiilor sale potențiale și a riscului de nemulțumire internă.

Anumiți bloggeri ruși au criticat dur comandamentul militar rus pentru că nu a detectat pregătirile ucrainenilor sau nu a împiedicat operațiunile ofensive ale acestora în regiunea Kursk, se mai arăta în analiza ISW, unde se preciza și că forțele ucrainene au folosit o dronă pentru a doborî un elicopter rusesc Mi-28 deasupra regiunii Kursk, ceea ce indică faptul că forțele ucrainene continuă să își adapteze cu succes capacitățile în materie de drone. De asemenea, experții americani au precizat că forţele armate ucrainene au luat zeci prizonieri de război mai mulţi soldaţi ruşi în districtul Sudja din regiunea Kursk. 

Foto: Profimedia Images

Ce mesaj a transmis SUA

În primă fază, SUA a anunțat că administrația Biden a contactat Ucraina pentru a afla „obiectivele” incursiunii majore peste granița cu Rusia, a declarat miercuri secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, citată de The Guardian. Washingtonul a susținut acțiunile „de bun-simț” ale Ucrainei pentru a opri atacurile forțelor ruse, a adăugat Karine Jean-Pierre. 

Vizibil frustrat după ce a convocat Consiliul de Securitate al Rusiei, Vladimir Putin a calificat miercuri seară ofensiva Kievului drept o „provocare la scară largă”, acuzând în continuare forțele ucrainene de bombardarea zonelor rezidențiale din regiune. Separat, Matthew Miller, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, a respins declarațiile regimului de la Moscova, precizând: „este un pic cam exagerat să spună că este o provocare, având în vedere că Rusia a încălcat integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”. 

De asemenea, secretarul de presă al Departamentului Apărării, Sabrina Singh, a transmis că incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk este „consecventă cu politica noastră”, relatează SpotMedia. Ucraina ia măsuri „pentru a se proteja de atacuri” și respectă „politica SUA legată de unde pot opera armele, sistemele și capacitățile noastre”. Singh a refuzat să ofere mai multe detalii, răspunzând că este sarcina Ucrainei „să vorbească despre propriile operațiuni”. Răspunzând la o întrebare referitoare la cât de departe în teritoriul rus i se permite Ucrainei să lovească, Singh a precizat vag că SUA „nu sprijină atacurile la distanță lungă”, dar a refuzat să spună distanța exactă: „Nu voi desena o hartă circulară unde pot și nu pot lovi, dar am fost foarte clari cu ucrainenii”.

Ce spune Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi seară că Rusia trebuie să „simtă” consecințele războiului său. „Rusia a adus războiul pe teritoriul nostru și ar trebui să simtă ce a făcut”, a declarat Zelenski în discursul său de joi seară, fără a se referi direct la ofensivă. Cu câteva ore înainte, Zelenski a părut să facă aluzie la incursiunea de joi, afirmând că „toată lumea poate vedea că armata ucraineană știe cum să surprindă”, în cadrul unui eveniment de prezentare a unei noi aplicații militare.

Până în prezent, guvernul ucrainean s-a abținut de la anunțuri oficiale privind ofensiva, iar Zelenski s-a limitat să spună în discurs de miercuri seară că a vorbit cu comandantul Oleksandr Sîrsk și că „detaliile vor urma mai târziu”. 

Între timp, consilierul principal al președintelui Ucrainei, Mykhailo Podolyak, a declarat că „cauza principală a oricărei escaladări”, inclusiv în Kursk, este „agresiunea fără echivoc” a Moscovei, scrie The Guardian

Declarația este prima recunoaștere de către un oficial ucrainean important a ofensivei în curs de desfășurare, pe fondul tăcerii din partea armatei țării cu privire la evenimentele din regiunea rusă. „Războiul este război, cu propriile sale reguli, în care agresorul culege inevitabil rezultatele corespunzătoare”, a mai spus Podolyak.

Oameni evacuați din regiunea Kursk. Foto: Profimedia Images

Care este scopul incursiunii

New York Times scrie că atacul ucrainenilor reprezintă o surpriză de care s-ar putea folosi ca să elibereze trupele copleșite de pe front și să ridice moralul militarilor care luptă de peste doi ani cu invadatorii ruși. 

Unii experți militari au avut semne mari de întrebare cu privire la acțiunea ucrainenilor, în contextul în care se așteaptă o mobilizare a armatei ruse pentru a împinge înapoi peste graniță trupele ucrainene, scrie Defence România. Pe scurt, semnele de întrebare au fost ridicate mai ales cu privire la o posibilă risipă de resurse pentru o asemenea operațiune. Care e de fapt scopul? - e o întrebare încă deschisă, mai indică Defence România, care ține să precizeze că un posibil răspuns e efectul psihologic.

Conform canalului militar ucrainean DeepState, citat de Agerpres, corespondentul militar ucrainean Andrei Ţaplienko susţine că, prin această incursiune, Kievul a distrus planurile Kremlinului, care preconiza să atace regiunea Sumî în august, după exemplul regiunii Harkov. Alţi experţi ucraineni au speculat însă că, prin această incursiune, Kievul ar urmări să disloce forţele ruse din Donbas, pentru a le împiedica înaintarea spre oraşele strategice Pokrovsk şi Toreţk.

Cu toate acestea, analistul Forbes David Axe a exprimat îndoieli cu privire la utilitatea incursiunii. „Totul este foarte dramatic şi, de asemenea, o risipă inutilă de resurse militare preţioase”, susţine Axe, afirmând că în timp ce voluntari ai Legiunii Libertatea Rusiei, echipaţi cu vehicule blindate Stryker de fabricaţie americană, făceau un raid la Sudja, un oraş rusesc practic fără valoare militară, brigăzile ucrainene suprasolicitate se retrăgeau din Niu-York, o fostă fortăreaţă ucraineană la vest de Horlivka, în estul Ucrainei. 

Momentul prezent

ISW notează în analiza publicată vineri dimineață că operațiunile ofensive mecanizate transfrontaliere ucrainene în regiunea Kursk, care au început la 6 august, continuă ca parte a unui efort operațional ucrainean pe teritoriul rus. De asemenea, experții americani au transmis că nu vor oferi evaluări cu privire la intenția acestei operațiuni ucrainene pentru a evita compromiterea securității operaționale ucrainene.

Imaginile geolocalizate și declarațiile Rusiei indică faptul că forțele ucrainene au continuat să avanseze rapid în regiunea Kursk pe 8 august, iar forțele ucrainene ar fi prezente acum în zone aflate la 35 de kilometri de granița internațională cu regiunea ucraineană Sumî. Cu toate acestea, indică ISW, forțele ucrainene cu siguranță nu controlează întregul teritoriu în limitele maxime ale afirmațiilor Rusiei cu privire la progresele ucrainene în regiunea Kursk.

Kremlinul se va strădui, aproape cu siguranță, să recucerească teritoriul rusesc din regiunea Kursk pe care forțele ucrainene l-au ocupat și să oprească activitatea ucraineană în interiorul Rusiei, deoarece avansurile substanțiale ale Ucrainei în interiorul Rusiei ar reprezenta o lovitură strategică pentru efortul de decenii al lui Vladimir Putin de a consolida o moștenire de stabilitate, securitate și revenire geopolitică a Rusiei, se mai arată în analiza ISW. 

Foto: ISW

Lipsa unui răspuns rusesc coerent la incursiunea ucraineană în regiunea Kursk și ritmul raportat al avansului ucrainean indică faptul că forțele ucrainene au fost capabile să realizeze o surpriză operațională de-a lungul frontierei cu Rusia, mai indică experții americani ai ISW, aceștia notând și că operațiunea în curs de desfășurare a Ucrainei în regiunea Kursk nu reprezintă o încălcare a restricțiilor impuse de SUA cu privire la capacitatea Ucrainei de a lovi ținte militare în zonele de frontieră ale Rusiei.

Potrivit ISW, există 4 cursuri de acțiune probabile la care ar putea recurge comandamentul militar rus pentru a-și restabili controlul în regiunea Kursk:

1) Comandamentul militar rus poate decide să utilizeze recruții existenți, polițiștii de frontieră ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), Rosgvardia și alte forțe neregulate deja desfășurate în zona frontierei internaționale pentru a respinge forțele ucrainene și a se apăra împotriva operațiunii ucrainene din regiunea Kursk.

2) Comandamentul militar rus poate decide să utilizeze Gruparea nordică de forțe existentă desfășurată de-a lungul frontierei ruso-ucrainene pentru a răspunde ofensivei ucrainene din regiunea Kursk.

3) Comandamentul militar rus poate alege să redistribuie rezervele operaționale pe care le-a acumulat pentru efortul său ofensiv planificat pentru vara anului 2024 și/sau unități de primă linie relativ mai bine aprovizionate și mai eficiente în luptă în regiunea Kursk din alte părți ale teatrului.

4) Comandamentul militar rus ar putea încerca să mențină forțele pe care le are angajate în prezent în regiunea Kursk, dar ar putea redistribui elemente importante de aviație și de atac în zonă, într-un efort de a îmbunătăți capacitatea Rusiei de a recuceri teritoriul.

ISW precizează că luarea deciziilor de către comandamentul militar rus va fi influențată de percepția acestuia asupra dimensiunii și capacității forțelor ucrainene din zonă.

Cât de importantă este operațiunea ucraineană din Kursk?

A răspuns pentru Matthew Savill, director al departamentului de științe militare la Royal United Services Institute (RUSI), pentru Sky News. „Ca întotdeauna, este o situație în curs de dezvoltare, așa că ar trebui să ne ferim de predicții mari Penetrarea pare să fie de 10 km până la 20 km și poate implica câteva mii de trupe, dar situația este foarte confuză și este necesară prudență. Este puțin probabil ca planul să fie acela de a cuceri în mod serios regiunea Kursk în sine sau de a încerca să dețină mari întinderi de teritoriu rusesc”, a explicat expertul britanic, ținând să spună și că „ucrainenii nu au prea multe rezerve, în timp ce rușii au, iar susținerea unei forțe de mărime medie în Rusia în acest moment ar fi dificilă pentru ucraineni”. 

Potrivit lui Matthew Savill, există câteva motive posibile pentru incursiunea ucrainenilor:

 - să dea o lovitură prestigiului și moralului Rusiei

- să trimită un semnal susținătorilor internaționali că Ucraina este încă în luptă și are capacitatea să efectueze maevre militare cu divizii mecanizate

- să încerce să captureze mai mulți prizonieri de război ruși pentru viitoare schimburi de prizonieri între Kiev și Moscova

- să profite  de o vulnerabilitate a Rusiei, pe care a identificat-o anterior, pentru a putea pregăti alte operațiuni militare, necunoscute deocamdată.

- să amenințe liniile de front ale rușilor, iar această amenințare să ducă la retragerea forțelor ruse care au încercat să creeze „zona tampon” din jurul Harkovului

„Este o operațiune riscantă dacă este mai mult decât un raid pentru a dezorienta apărătorii ruși, dar ucrainenii s-au arătat plini de resurse înainte și este greu să îi contrazici de la o mie de kilometri distanță”, a mai indicat Matthew Savill.

Un lucru evident, au spus analiștii citați de Financial Times, este că atacul ucrainean a fost unul bine pus la punct. Acest lucru sugerează că operațiunea a fost planificată cu mult timp înainte. Cât de mult sprijin a avut Kievul de la aliați în acest asalt este deocamdată neclar, mai indică și HotNews.

Invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina a fost concepută la Kremlin ca o operațiune militară scurtă și precisă. Se preconiza că va fi nevoie de câteva zile, cel mult câteva săptămâni, pentru ca Rusia să stabilească controlul asupra vecinului său. Asta s-a întâmplat acum aproape doi ani și jumătate, indică o analiză BBC. Războiul din Ucraina continuă și nu a decurs deloc așa cum a intenționat Moscova. În ultimele 29 de luni, oficialii ruși de rang înalt au afirmat că operațiunea se desfășoară „conform planului”, dar se pare că nu fac altceva decât să îl mintă pe Putin și populația rusă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult