București și cele 40 de municipii din România au nevoie de circa 72 de miliarde de euro și peste 372 de proiecte strategice pentru a realiza infrastructura necesară care să producă dezvoltare și calitate a vieții pentru cetățeni. În acest sens, locuitorii din aceste municipii sunt chemați la vot, în cel mai amplu proces de consultare publică din România, pentru a se pronunța asupra proiectelor importante din orașul lor.
Prin intermediul proiectului EU Pot, cetățenii care trăiesc în cele 41 de municipii pot să se implice în dezvoltarea orașului in care trăiesc. Proiectul, unic pentru România, este un exercițiu colaborativ, între administrație și societate civilă, al cărui scop este de a stabili viziune comună de dezvoltare.
De ce sunt importante orașele?
Conform Băncii Mondiale, cele mai mari opt orașe din România concentrează aproape 22% din populație și generează aproximativ 53% din PIB-ul țării. Pentru ca România să devină o țară competitivă trebuie să investească în orașe, deoarece acestea reprezintă motoarele de dezvoltare economică.
Provocǎrile sociale și economice curente cer soluţii rapide și directe. Doar prin niveluri nou-definite de putere pentru orașe și cetǎţeni putem sǎ gǎsim aceste soluţii. Orașele trebuie sǎ clǎdeascǎ o viziune care sǎ-și aibǎ rǎdǎcina în caracterul lor distinct și sǎ caute o versiune unicǎ a propriei existenţe. De unde și importanța acestui proiect pentru România.
Proiectul EU Pot
Din acest motiv, Banca Mondială și UrbanizeHub Romania, în parteneriat cu Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane, au demarat un proiect atât de amplu alături de autoritățile publice subnaționale, care să țină cont de specificul fiecăruimunicipiu în parte. Această campanie este un exercițiu de guvernare participativă, larg utilizat în economii dezvoltate din întreaga lume, în special pe teme precum dezvoltarea urbană care are un impact semnificativ asupra nivelului calității vieții dintr-o aglomerare urbană.
Rezultate la mijlocul campaniei
Cetățenii și actorii locali sunt invitați, în perioada 22 Ianuarie – 22 Martie, să ierarhizeze proiectele din orașele lor, în funcție de importanța acestora pentru comunitatea locală. 65,000 răspunsuri în total s-au strâns din 22 ianuarie până în prezent, Sibiul conducând până acum într-un top al implicării.
De ce să te implici?
Prin implicarea în această inițiativă, poți ajuta la construirea viziunii de dezvoltare urbană și metropolitană a României. Odată definită această viziune, autoritățile publice pot continua procesul de dezvoltare și urbanizare, dar, de data aceasta, într-un mod strategic si sustenabil, ce are mai multe șanse să îți ofere calitatea vieții pe care ți-o dorești.
Totodată, implicându-te în această inițiativă arăți că îți pasă de viitorul comunității tale și îți exerciți dreptul de a influența politicile de dezvoltare urbană, în calitate de beneficiar direct al lor.
Până pe 22 martie poți decide ce este important pentru orașul tău aici: https://kwiksurveys.com/s/E7k9AFsk#!/0
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Detalii aici despre campanie:
https://www.ziaruldeiasi.ro/local/ieseni-votati-viitorul-orasului~ni4etc
Documentul final:
http://www.primaria-iasi.ro/portal-iasi/anunturi-pmi/3110/strategie-si-proiecte-europene
sau:
http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1471458467-ORIZONT2020.pdf
In prezent, s-a demarat actualizarea Strategiei pentru 2030:
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-a-orizont-2020a-mai-indepartat-zece-ani-in-plus-pentru-strategia-iasului--103199.html
Legat de asta, pe partea de cercetare stiintifica, am facut si o discutie separata (scenarii, metoda generala, folosind ca exemplu Iasul) intr-un articol din revista Technological Forecasting and Social Change din 2013:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0040162512003253
sau direct:
https://s3.amazonaws.com/academia.edu.documents/46511284/Ciumasu_TFSC_2013_article.pdf?AWSAccessKeyId=AKIAIWOWYYGZ2Y53UL3A&Expires=1551171458&Signature=JD3yR32E%2B%2B0uA6GM8rAjzTDJeyA%3D&response-content-disposition=inline%3B%20filename%3DDynamic_decision_trees_for_building_resi.pdf
sau il pot trimite eu direct oricui este interesat.
Apoi la subiect, doua observatii si implicit propuneri de revizuire si corectura a terminologiei:
1. In textul acestui articol, se face confuzie intre Municipiu si Oras Resedinta de Judet. Romania are 103 municipii. (De altfel, ar fi interesant ca acest program sa se extinda la toate municipiile; intr-un judet, nu intotdeauna orasul resedinta de judet are si cel mai mare potential de a functiona ca pol urban de dezvoltare a judetului, sau nu singur. De exemplu, judetul Neamt, unul preponderent rural, are doua municipii care pot ajuta dezvoltarea sa, in mod complementar si eventual constituind o axa de dezvoltare: Piatra Neamt si Roman, cel din urma avand un enorm avantaj geografic, fiind aflat la intersectia cailor de comunicatie Transilvania - Piatra Neamt - Iasi - Chisinau - Odesa (Vest - Est) si Bucuresti/Constanta - Bacau - Suceava/Botosani - Cernauti (Sud - Nord)
2. Termenul regateni este folosit in in mod si gresit si inadecvat. Termenul este unul arhaic si se refera la locuitorii Vechiului Regat al Romaniei de dinainte de Unirea de la 1918, deci include pe Munteni si pe Moldoveni. Pe urma, acest termen nu mai este relevant dupa unirea din 1918, deoarece (a) Romania Mare a fost tot un Regat, deci Ardelenii si Banatenii au devenit si ei membrii al Regatului unit al Romaniei, vechea distinctie intre Romanii din Imperiul Austro-Ungar si Romanii din Regatul Romaniei fiind deja depasita. In cazul in care se dorea invocarea unei distinctii regional-culturale, ar fi fost logica sa nu se ignore nici diferentele regional-culturale dintre Moldoveni si Munteni. Eventualele diferente istorice si culturale dintre Ardeleni si Munteni sunt la fel de importante ca diferentele dintre Moldoveni si Munteni. In final, cu atat mai ilogica este folosirea termenului de Regatean in contextul actual, deja dupa 100 de ani de la unirea din 1918.