Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Românii au talent și se descurcă pe ultima sută de metri. Priviți ce fac, în schimb, estonienii la împlinirea a 100 de ani ca țară

În 2018 o țară mică din Europa va împlini o sută de ani. Un veac de când e republică independentă, printre convulsiile și traumele istoriei. Un bun prilej de sărbătorit, cu manifestări aniversare, șampanie și discursuri emoționante care să electrizeze populația. Pe bună dreptate, un centenar nu e puțin lucru. Dar pe lângă focurile de artificii care vor angrena întreaga națiune, guvernanții acestei tinere republici s-au gândit la o formulă inedită de celebrare, care să cuprindă și daruri pentru cetățeni, concretizate în proiecte pentru toate categoriile sociale. Și cei care vor primi darul îl vor întoarce înapoi: departamentul special al guvernului care se ocupă de centenar a avut ideea ca orice cetățean doritor să poată oferi ceva țării sale. Iar pe pagina de internet special pusă la dispoziția publicului au început să curgă ofrandele, de la fotografii și desene de copil, până la colecții de timbre, hărți vechi, ceasuri, sculpturi și chiar piane de epocă. Așa cum se întâmplă la o aniversare, darurile sunt întotdeauna parte din visele sărbătoritului. Iar sărbătoriții sunt chiar cei care alcătuiesc această republică. Pentru că o patrie este întotdeauna suma viselor cetățenilor ei. 

Nu, nu e o utopie. Și nu e vorba de România, dacă v-ați gândit vreo secundă la asta. Pe 24 februarie 2018, Republica Estonia, o țară de doar 1.309.104 locuitori, va împlini 100 de ani de la proclamarea independenței, după secole bune de alipire cu forța în imperii mai vechi sau mai noi și dominație daneză, suedeză, germană și rusă. Data de 24 februarie e una mai mult simbolică, Estonia a devenit cu adevărat liberă în 1991, după jumătate de veac de comunism sub ocupație sovietică. La aniversarea simbolică de anul viitor, printre cele mai frumoase cadouri pe care estonienii și le vor face, unul e muzical.

Dintre cele 87 de aplicații cu profil cultural generate de programul guvernamental Estonia 100, 28 vor primi finanțare de stat, 9 sunt dedicate special centenarului, celelalte 19 rămânând dedicate comunităților estoniene din diasporă. Între ele, se detașează orchestrarea unui ambițios proiect național privind viitorul muzical al Estoniei: un instrument pentru fiecare copil.

Pornit de la o platformă națională de crowdfunding, proiectul a devenit cu sprijinul guvernului un fond național ce va asigura un instrument nou fiecărui copil din Estonia care urmează o formă de învățământ muzical. Pentru că lucrurile bune se fac în timp, ideea a demarat în 2015 cu timp de desfășurare patru ani și punct terminus în 2018, atunci când copii vor susține concerte cu ocazia centenarului, pe noile instrumente. Ea i-a aparținut dirijorului estonian Tõnu Kaljuste, o vedetă a vieții muzicale estoniene, cunoscut și pe plan internațional datorită asocierii cu muzica lui Arvo Pärt, un compozitor estonian considerat astăzi unul dintre cei mai importanți creatori contemporani ai lumii. Inițiativa este cea mai bună cale de a asigura continuitate tradițiilor muzicale estoneniene prin implicarea grădinițelor, școlilor, școlilor de muzică de stat sau private și a tuturor instituțiilor în care se studiază muzica. Toate aceste școli se pot înscrie pentru finanțarea cumpărării de instrumente noi sau, exclusiv prin platforma de donații, pentru alte proiecte de educație muzicală. 

O estimare prealabilă cerută profesorilor de muzică estonieni evalua un necesar de mii de instrumente, de la clasicele viori, violoncele, piane, clarinete, chitare sau instrumente de percuție, până la instrumente tradiționale precum acordeonul sau kanel, harpa estoniană. Argumentele au fost că cele existente în școli sunt vechi și uzate, iar unele lipsesc de tot, pentru că sunt rare și foarte scumpe, iar școlile nu și le pot permite, cu atât mai mult cu cât învățământul muzical în Estonia nu este finanțat de stat, ci de către echivalentul prefecturilor românești al fiecărei regiuni locale, numite maakond. Necesitatea noilor instrumente a fost rapid confirmată de interesul enorm pentru program, când la finele lui 2015 s-a constatat un număr de cereri de trei ori mai mare decât cele preconizate, iar în 2016 au intrat și grădinițele în program. Guvernul de la Talinn a alocat 1.300.000 de euro, banii vin în principal din fondurile guvernamentale, din mediul de afaceri și de la publicul larg.

Pe parcursul acestor patru ani, proiectul va înnoi practic toată baza instrumentală a instituțiilor care oferă educație muzicală copiilor și tinerilor în întreaga Estonie. De la lansarea din 2015 până în luna februarie 2017 au fost achiziționate în program 994 de instrumente pentru sute de instituții, iar costurile și procedurile, precum și harta distribuirii acestor instrumente în întreaga țară pentru anul 2016 pot fi urmărite de toată lumea, în mod perfect transparent și vor fi actualizate pentru 2017 aici.

Scopul acestei campanii naționale estoniene este unul simplu, de a încuraja cât mai mulți copii să cânte și să-și găsească bucuria în muzică. Iar visul fiecărui copil de a avea acces la instrumentul pe care dorește să-l studieze s-a dovedit unul realizabil. Și dacă la prima vedere, proiectul vizează susținerea educației muzicale complete, aceste instrumente noi și strălucitoare nu sunt decât o mică parte din întreg: educația muzicală are un efect extraordinar asupra dezvoltării unui copil, iar cântatul la un instrument dezvoltă dincolo de capacitățile neurocognitive și comportamentul social, capacitatea de lucra în echipă și de a finaliza o sarcină, dar și simțul estetic. Cu alte cuvinte, acești copii, cetățenii de mâine ai Estoniei au șanse de a schimba viitorul țării lor, nu doar pe cel muzical.

Mi-ar plăcea mult să fiu în public, parte la bucuria specială a muzicii, în februarie anul viitor, la un concert al copiilor din școlile estoniene care au beneficiat de acest program. Pentru bucuria cu care ochii lor vor străluci mai tare ca instrumentele noi pe care le-au primit, pe care au studiat și care vor deveni o parte importantă a vieții lor. Și mi-ar plăcea să aflu mai multe despre această țară. Noi, românii, nu știm prea multe despre Estonia, ba chiar deseori o confundăm cu Letonia. Naționalele noastre au jucat fotbal în 2014, am mai auzit că estonii au inventat Skype-ul, știm tot din auzite felurite clișee despre fetele lor blonde și frumoase, despre peisajele superbe, saunele spartane și vodca tare. Mai puțini dintre noi mai știu și câte ceva din muzica lui Arvo Pärt (anul acesta pe 20 februarie președintele Klaus Iohannis i-a acordat compozitorului estonian ordinal „Meritul Cultural” al României în grad de ofițer „în semn de apreciere pentru dăruirea, talentul și spiritual inovator de care a dat dovadă în întreaga sa creație muzicală”, o știre care a trecut aproape neobservată în mediile românești.

Ar trebui să știm că Estonia, cea mai mică țară dintre statele baltice e numită e-Estonia în Uniunea Europeană, datorită serviciului de e-guvernare și a faptului că a desființat toate ghișeele. Estonienii au intrat în NATO și UE în 2004, din 2005 votează electronic, iar din 2011 au euro ca monedă oficială, o economie de piață modernă și unul dintre cele mai mari venituri pe cap de locuitor din Europa Centrală și regiunea Mării Baltice. Și au făcut toate astea în doar 25 de ani. Ce putem învăța de la estonieni, măcar de la proiectul acesta care va schimba practic viitorul muzical al micului stat baltic? Multe, numai să vrem: mai întâi că studiul unui instrument este un element important în cadrul unui sistem educațional. Ce rol are educația muzicală și muzica, în general, în formarea unui copil știe toată lumea, nu doar estonienii. Concluziile le trage fiecare pentru sine, dar eu cred că un asemenea proiect e acum imposibil în România. Pentru că la noi, școala e toată în suferință, nu doar învățământul muzical. Nu mai departe de 2015 un iluminat care se ocupa de destinele învățământului românesc propunea reducerea numărului de ore de română și reducerea sau eliminarea orelor de muzică din programa școlară pentru gimnaziu.

Un astfel de proiect, un instrument pentru fiecare copil, sau un altul de profil cultural la scară națională, e puțin posibil chiar dacă și România ar avea toate motivele să-și dorească ceva asemănător cu ocazia centenarului Marii Uniri, la 1 decembrie 2018. Greu de crezut, chiar dacă și noi avem teoretic un department centenar, înființat de guvernul Cioloș. Care centenar, după onoranta demisie la impactul cu adoptarea nocturnă a celebrei OUG 13 a secretarului de stat Daniel Șandru și a echipei sale, e într-o nebuloasă totală. Și nimeni nu știe nimic despre cum va fi aniversarea Marii Uniri de la anul. Deși, tot ce se poate, vor fi ceva manifestări și concerte cu artiști îndrăgiți, fasole cu ciolan și speech-uri de la Ministerul Identității Naționale, pe rețeta de succes a fatidicului „românii au talent și se descurcă pe ultima sută de metri.” 

Și ultima, dar nu cea din urmă, nu am cum să cred în posibilitatea unui astfel de vis în țara mea. Pentru că în România, guvernanților actualil le e complet străină ideea de a face ceva pentru compatrioții lor. Politicienii puterii își dau astăzi imunități absolute, inventează argumente juridice în folos propriu, votează legi prin care își protejează averile fabuloase, dezincriminează infracțiuni și scot din pușcărie alți politicieni corupți. Pentru ei, asta înseamnă guvernare.

În aceste condiții, ce putem face pentru viitorul copiilor noștri, într-o țară în care de la o zi la alta se accentuează senzația că ne îndreptăm direct către hău? Am putea începe, între puținele daruri pe care ni le mai permitem, prin a face un efort și a le acorda șansa învățării unui instrument muzical. Indiferent că vor face sau nu o carieră muzicală, copiii vă vor fi recunoscători pentru asta. Și poate și datorită acestei mici șanse din întregul rezervat de destin, ei, copii noștri, vor trăi într-o altfel de patrie, o sumă a tuturor viselor noastre.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Prezenta Romanie este deja suma viselor noastre. O Romanie gen fetita cu chibrituri a lui H.C.Andersen. Ma gandesc la Piramida lui Maslow si realizez ca mult prea putini indraznesc sa visese atunci cand nevoile primare sunt extrem de volatile. Si atunci, pleaca spre alte meleaguri, cu tot cu visele lor. Personal, m-am lecuit de vise intr-o tara in care fiecare clipa inseamna sa te astepti sa-ti cada un meteorit in cap. Proverbul romanesc,un prost arunca o piatra si zece destepti se chinuie sa o scoata. Treptat desteptii renunta ori pleaca iar prostii continua. Pentru ca da, romanii au talent, la bune si la rele. Cineva a facut o comparatie intre exodul romanilor si refugiatii din Siria. Imi pare rau, comparatia nu ne favorizeaza de fel. Noi am avut sansa si nu una, multe sanse, de la, sa-i spunem revolutie, incoace.Pe toate le-am irosit cu dispret. Sirienii au luptat pentru a avea sansa noastra si au pierdut. Noi am stat si am cascat gura cu ochii la telenovela romaneasca de fiecare zi fiecare preocupat strict de propriul interes. Consecinta, am ajuns sa traim o realitate Orweliana gen ferma animalelor. Si daca printr-o minune influenta politica si economica a U.E sau U.S.A nu va slabi........poate vom ajunge sa putem trai cat de cat datorita interesului altora. Asta daca nu se vor plictisi si unii si altii.
    • Like 0
  • "Pentru că o patrie este întotdeauna suma viselor cetățenilor ei" ...cat de simplu ati spus si cat de adevarat este! Eu unul, nu mai am nimic de adaugat la aceasta afirmatie.
    • Like 0
  • Placut impresionat nu numai de constructia articolului Domnului Catalin Sava, mai din fiecare grup de cuvinte, se face simtita dedicarea, pasiunea pentru muzica, rareori ai aceasta perceptie despre un autor de cuvinte scrise.
    • Like 1
  • check icon
    Am citit articolul oftând. Mi-am amintit de eforturile pe care le-au făcut elevii şi profesorii de la "Dinu Lipatti" pentru a strânge fondurile necesare cumpărării unui pian nou. Nu ştiu dacă au reuşit. Cam la nivelul ăsta ne aflăm cu muzica. Şi nu numai cu muzica.
    • Like 2
    • @
      Dar România a avut bani de împărţit hoţilor de la ANRP: un miliard la 4 hoţi.
      Am plătit licenţe Microsoft la preţ întreg, deşi ne erau oferite la jumătate de preţ.
      Am plătit la Bechtel aproape 2 miliarde de euro pentru 54 de km de autostradă.

      Iar la Dinu Lipatti, după cum spuneţi, copii şi profesorii au strâns bani pentru a cumpăra un pian. Asta-i România zilelor noastre.
      • Like 1
  • Un articol interesant şi bine realizat până aproape de final. Mă gândeam că încheiaţi apoteotic cu "actuala clasă politică"...şi un rechizitoriu devastator pentru ultimii 27 de ani. Aţi preferat "guvernanţii actuali"... un subiect mărunt. Păcat.

    Felicitări poporului estonian pentru importantele realizări: votează electronic din 2005, au ca monedă euro, au desfiinţat toate ghişeele ( corupţia mică), au un capitalism modern (nu ca la noi unul sălbatic) şi unul dintre cele mai mari venituri pe cap de locuitor din Europa Centrală şi zona Mării Baltice. Un exemplu de succes.

    Noi ce să sărbătorim în 2018? Suntem cea mai săracă ţară din UE, nu avem autostrăzi dar avem ghişee, avem cele mai mici salarii din UE iar societatea românească este mai divizată ca oricând. Nici nu cred că se justifică nişte cheltuieli prea mari.

    PS Toţi politicienii din România ar trebui trimişi la specializare în Estonia.
    • Like 2
    • @ Constantin
      Vă înțeleg dezamăgirea. Cred că ați fi fost și mai dezamăgit dacă încheiam cu rechizitoriul pentru ultimii 27 de ani, nu m-aș pricepe la așa ceva. Și mai cred că ce fac actualii guvernanți nu e deloc un subiect mărunt.
      • Like 1
    • @ Cătălin Sava
      Am spus că este un subiect mărunt, având în vedere tema.
      România bate pasul pe loc de 100 de ani, dar pentru ultimii 27 de ani nu avem nicio scuză. Se putea mult mai mult, dar nu ne-am priceput.
      Actualii guvernanţi conduc doar de 2 luni... în formula asta.
      • Like 1
    • @ Constantin
      check icon
      Mai bine la specializare în Siberia. Şi să rămână acolo.
      • Like 3


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult