Rusia cere oficial retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria. Reacția MAE

Foto: Getty Images

Rusia încearcă să obțină retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria, ca parte a cerințelor sale de securitate, relatează agenția de presă RIA Novosti, scrie G4media.

Propunerile Rusiei privind garanțiile de securitate cerute Occidentului includ retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria, care s-au alăturat alianței după 1997, a anunțat vineri Ministerul rus de Externe, potrivit sursei citate.

„Unul dintre fundamentele inițiativei noastre, despre care ați menționat, este formulat în mod special foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Este vorba despre retragerea forțelor străine, a echipamentelor și armamentelor, precum și alte demersuri pentru a reveni la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Acestea includ atât Bulgaria, cât și România”, se arată în răspunsurile scrise ale Ministerului de Externe la întrebările primite la conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov.

UPDATE: Președintele Iohannis a convocat o ședință a CSAT pentru miercuri. Situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO și măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței sunt subiectele pe ordinea de zi a CSAT.

Ministerul Afacerilor Externe: „O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”

Ministerul Afacerilor Externe respinge, într-un comunicat, ca fiind „inoportune și lipsite de orice fundament” declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

„MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.

Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, se arată în comunicatul MAE.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp