Sari la continut

De șapte ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Să fii un bun român înseamnă și să recunoști când greșești, să fii demn, nu obedient, să conduci respectând reguli și să nu încerci să „iei fața” altuia

parada - Arcul de Triumf

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Mândria de a fi român nu se rezumă la a te îmbraca în ie și a ține un steag în mână de 1 Decembrie. Poți fi mândru doar când ești corect, nu primești și nu dai șpagă pentru a obține ceva, când oferi sprijin de orice fel semenilor, când ești un bun coleg și îți arăți aprecierea. 

Chiar și atunci când îți susții drepturile demonstrezi că ești un bun român sau când te implici în viața comunității. Un bun român păstrează și respectă moștenirea culturală lăsată de înaintași. Ești român când iubești natura și nu arunci orice gunoi la întâmplare. Când conduci respectând reguli sau atunci când respecți ordinea la un rând și nu încerci să „iei fața” altuia. Când circuli cu bilet într-un autobuz. Ești un bun român când ești demn și nu obedient, când ai curaj și recunoști când greșești. Ești un bun român când mulțumești și saluți, când îi respecți pe ceilalți.

De fapt, a fi un bun român înseamnă în primul rând a fi un bun cetățean, responsabil, cu principii și valori sănătoase. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Arsenie. Viața de apoi

„Constatarea cea mai sumbră, după experiența asta, e că oamenii se lasă foarte ușor manipulați pe fondul de nevoie intimă religioasă și că ne îndreptăm, cumva și din analfabetism istoric sau din necunoaștere, către valorizarea acestor formule autoritare antioccidentale, antieuropene conspiraționiste care sunt în spațiul public din ce în ce mai puternice. Și asta vom vedea la alegerile de anul viitor cu ce o să se soldeze”, a concluzionat Alexandru Solomon.

Citește mai mult

Apă de băut

Copil fiind, înainte de 1990, „recrutam” câte un adolescent mai vânjos din cartier ca să cărăm sacoșele cu 10-12 recipiente din sticlă, pe care le dădeam goale și le aduceam acasă pline cu apă minerală. Vecinul se alegea cu o monedă sau un biscuit Poiana. Dacă știa să negocieze mai bine, primea cu împrumut mingea mea de fotbal, câteva ore.

Citește mai mult