Să rămânem cu picioarele pe pământ, avem o vaccinare de nota 5

Foto: Gabriel Petrescu / Xinhua News / Profimedia

Analiza datelor despre vaccinare explică de ce a ieșit președintele Klaus Iohannis să ceară o schimbare de strategie în campania de vaccinare la doar câteva zile după anunțarea marilor măsuri de relaxare.

Vaccinarea merge bine în România, însă nu atât de bine încât să justifice discursul triumfalist al autorităților din ultimele zile sau să explice de una singură ieșirea din valul 3 cum începe să explice savant noua retorică de partid. Până acum nicio țară nu a reușit să scape de pandemia de COVID-19 exclusiv prin vaccinare, însă sunt destule care au scăpat de COVID-19 și fără vaccinare.

Nu avem nevoie de minciuni ca să exagerăm un adevăr care pare modest. Dacă repetentul a învățat de nota 5 e un lucru care merită sărbătorit, dar nu merită exagerat dându-i nota 10, ca să îi dai iluzia că e premiant și îl faci să creadă că realizarea sa e importantă.

Vaccinarea merge acceptabil în România și e de nota 5, dar în mod cert nu e de nota 10. Vaccinarea nu merge atât de bine încât să ne atingem ținta de 5 milioane de persoane vaccinate (care va fi atinsă cu 2 săptămâni mai târziu) sau să justifice accelerarea cu 2 săptămâni a calendarului de relaxare. 

Nu, domnilor politicieni, vaccinarea nu „se accelerează în România", dimpotrivă, vaccinarea „se frânează în România". O frânează tocmai discursul asta relaxaționist negaționist care zugrăvește mediocritatea în triumf sau suspiciunea cronică și toxică că suntem permanent mințiți în raportarea datelor de care depinde și viața noastră.

Anumite relaxări sunt justificate și necondiționat (renunțarea la masca în aer liber dacă distanțarea fizică poate fi păstrată), majoritatea însă ar trebui adoptate progresiv, condiționat și selectiv.

De aceea condiționarea primei etape de relaxare de atingerea pragului de 5 milioane de persoane vaccinate ar fi trebuit să ducă în mod logic la amânarea "marii relaxări" atunci când a devenit evident că această țintă va fi ratată. Ce am făcut noi? Am răsplătit încetinirea vaccinării, acordând relaxarea cu 2 săptămâni mai repede.

O să o tot repet până va deveni lozincă:

"Relaxarea inhibă vaccinarea"

"Relaxarea frânează vaccinarea"

"Relaxarea NU accelerează vaccinarea"

Cu alte cuvinte, nu poți accelera vaccinarea recompensând lipsa de vaccinare și refuzând să acorzi beneficii celor care se vaccinează.

Mai jos aveți tabelul ultimelor 14 zile de vaccinare în România și graficul ultimelor 30 de zile.

clic pe imagine pentru a-i mări dimensiunea

Optimismul aproape delirant al unor politicieni e justificat de curba verde a numărului de persoane vaccinate zilnic, care se menține la peste 100.000 de persoane pe zi și asta e un lucru adevărat și foarte bun!

Întrebarea însă este dacă această accelerație aparentă este reală sau doar o iluzie periculoasă și dacă rata de vaccinare va fi suficientă să oprească un eventual val 4 în toamnă.

Curba verde a vaccinărilor zilnice este compusă din suma a două curbe distincte, cea a vacinărilor cu prima doză (albastru cyan) și cea a vaccinărilor cu a doua doză (mov).

Așa cum se vede, vârful de vaccinări cu prima doză (noi vaccinări - curba albastru cyan) a fost atins în aprilie (63.546 de vaccinări cu prima doza în 21 aprilie 2021).

După data de 1 mai, rata de vaccinare cu prima doză începe să scadă și acum este sub rata de vaccinare cu a doua doză.

Spre deosebire de luna aprilie, când majoritatea vaccinărilor erau cu prima doză, ne aflăm după 1 mai într-o perioada în care majoritatea vaccinărilor sunt cu a doua doză (rapel). Astfel din cele 100.000 de vaccinări pe zi, 60.000 sunt rapel (60% sunt a doua doză) și doar 40.000 sunt prima doză (40% sunt noi vaccinări).

Așadar rata de vaccinare cu prima doză este relativ constantă la 40.000 de doze, ceea ce este un lucru bun și [dacă se va menține constantă] ne va permite să atingem pragul de 5 milioane de persoane vaccinate cu minim o doză în jurul datei de 10 iunie.

La aceeași rată însă, pragul de 10 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză va fi depășit abia după 5 octombrie, mult dincolo de ținta de 1 septembrie și prea târziu pentru a preveni un eventual val 4. Această rată trebuie să crească și nu va crește dacă nu începem să căutam de pe acum soluții de vaccinare compatibile ca mesaj și disponibilitate cu nevoia de relaxare. Alerta președintelui este deci justificată.

Să nu uităm totuși că aceste cifre optimiste sunt realizate cu ajutorul unor evenimente excepționale. În afara lor, interesul pentru vaccinare scade semnificativ. Pe de altă parte medicii de familie, ”infanteria” fără de care nu putem câștiga acest război cu virusul, nu au fost mobilizați. În afara unor excepții frumos mediatizate, pasivitatea autorităților rămâne norma nu implicarea.

Avem asigurat numărul de doze necesar să vaccinăm 100% din populație, deci comunicarea a devenit cheia succesului. Putem să ne vaccinam, trebuie însă să și vrem să ne vaccinăm.

Pa lângă pasivitatea autorităților și ignorarea medicilor de familie, problema care frânează vaccinarea este din păcate chiar comunicarea care ar trebui să accelereze vaccinarea.

Mesajul „numărul de infectări a scăzut datorită vaccinării" este un astfel de exemplu.

Dincolo de faptul că este matematic imposibil ca vaccinarea să ne fi scos din valul 3, acest mesaj ar inhiba vacinarea și dacă ar fi adevărat. Majoritatea românilor care ezită să se vaccineze abia așteaptă să afle că ceilalți s-au vaccinat în număr suficient de mare, ca ei nu mai trebuiască să se vaccineze. Logica este simplă, "dacă deja s-au vaccinat destui să se dea relaxare generală, înseamnă că nu mai e nevoie să mă vaccinez și eu pentru a avea aceleași beneficii ca cei vaccinați". Logica e similară cu cea electorală și nu e încurajatoare prespectiva unei prezențe de 35% la vaccinare.

În realitate, scăderea abruptă a ratei de infectare se datorează faptului că aproximativ 40% din populație s-a infectat în ultimele 2 valuri. Imunizarea naturală prin infectare, alaturi de cei 10% imunizați complet prin vaccinare până acum, ne-au ajutat să ieșim din val. Acest răgaz însă este doar un armistițiu, nu o victorie. În toamnă, când imunitatea prin infectare va scădea, putem evita riscul formării unui val 4 dacă [și numai dacă] reușim să înlocuim acest deficit de imunizare prin vaccinare.

O altă problemă este că in Romania guvernul s-a legat la o mână pentru a nu supăra negaționistii și nu mai are nici instrumente de motivare negativă nici pozitivă. Adoptarea pașaportului verde pentru uz intern ar fi fost o măsură eficientă, dar acum este clar că partidele au preferat să închidă marile festivaluri decât să permită accesul doar celor vaccinați. Pentru tineri dorința de a intra la un concert sau la un club ar fi o motivație mult mai mare decât orice discurs moralist. După această logică, ne putem imagina în viitor un scenariu în care nimeni nu poate merge la facultate până când nu trec toți elevii examenul de bacalaureat.

Guvernul lasă deci întreaga povară a deciziei de vaccinare pe umerii populației. În populație însă aceasta va duce la divizarea politică a populației între cei vaccinați și cei care refuză să se vaccineze. Adevărata presiune va apărea însă doar în cazul unui nou val, când cei vaccinați vor reproșa valul de decese (sau decesul unor apropiați) celor nevaccinați. În timp refuzul vaccinării și răspândirea bolii vor fi stigmatizate social, la fel ca în evul mediu. Partidele vor juca mereu cartea populistă și vor trece rapid în tabăra cea mai numeroasă.

Șansa noastră să evităm un astfel de scenariu este să oprim împreună apariția unui nou val în toamnă și o putem face doar vaccinându-ne în vara asta.

Așadar mesajul cel mai simplu și mai important în jurul căruia trebuie construită campania de comunicare este “ai încredere în mine, vaccinează-te de dragul tău și al familiei tale”. Acum rămâne doar să îi găsim pe cei care au curajul să își asume această recomandare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp