Situație „catastrofală” în suburbiile Kievului, unde eforturile de evacuare a locuitorilor au eșuat duminică

Foto: AFP/ Profimedia

Am intrat în cea de 12-a zi de război în Ucraina. Peste noapte, forțele ruse au intensificat bombardamentele asupra orașelor ucrainene din centrul, nordul și sudul țării, după cum a declarat consilierul prezidențial Oleksiy Arestovich, citat de The Guardian. În același timp, Volodimir Zelenski a cerut din nou ajutorul Occidentului, precizând că sancțiunile impuse până acum Rusiei nu sunt suficiente. Astăzi urmează să aibă loc o nouă rundă de negocieri, a treia, între Ucraina și Rusia. Și tot luni sunt așteptate primele audieri ale Curții Internaționale de Justiție, unde se va stabili dacă este necesar ca instanța să dispună măsuri provizorii împotriva Rusiei, anchetată la Haga pentru crime de război. 

- Oleksiy Arestovich a spus că al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei, Harkov, încă se luptă pentru a evita un atac rusesc, în timp ce toate regiunile din orașul Chernihiv de la nord sunt atacate cu rachete. Oficialul ucrainean a descris o situație „catastrofală” în suburbiile Kievului Bucha, Gostomel și Irpin, unde eforturile de evacuare a locuitorilor au eșuat duminică. El a spus că guvernul face tot posibilul pentru a relua evacuările.

Matrea Britanie: Forțele rusești au făcut „avansuri minime pe teren” în weekend

- De altfel, Ministerul rus al Apărării, citat de agenția de presă rusă Interfax, a anunțat luni dimineață că va opri focul și va deschide coridoare umanitare în mai multe orașe ucrainene, inclusiv în capitala Kiev, luni, la ora 10.00, ora Moscovei (09.00 ora României). Aceste coridoare, care vor fi deschise și în orașele Harkov, Mariupol și Sumî, sunt create la cererea personală a președintelui francez Emmanuel Macron și având în vedere situația actuală din aceste orașe.

Foto: AFP/ Profimedia

- Ministerul Apărării din Marea Britanie arată în cel mai recent raport de informații că forțele rusești au făcut „avansuri minime pe teren” în weekend. „Este foarte puțin probabil ca Rusia să-și fi atins cu succes obiectivele planificate până în prezent”, arată raportul. Ministerul spune că, în ultimele 24 de ore, un „nivel ridicat de lovituri aeriene și artilerie rusești” au continuat să vizeze ținte militare și civile din orașele ucrainene. „Atacurile recente au vizat Harkov, Nikolaev și Cernihiv și au fost deosebit de dure în Mariupol”, potrivit raportului.

- Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, conform publicației ucrainene Unian, că armata ucraineană a eliberat de invadatori orașul Ciuhuiiv din regiunea Harkov. Și tot același Statul Major a transmis că forțele ruse „încep să acumuleze resurse pentru asaltul Kievului", după zile de progrese lente în principala lor înaintare spre capitală. Într-un raport operațional publicat cu puțin înainte de ora locală 7.00, statul major al forțelor armate ale Ucrainei a declarat că Rusia continuă să „încalce normele dreptului umanitar internațional" prin bombardarea civililor și a coridoarelor de evacuare a civililor, precum și prin desfășurarea de echipamente și muniții în cartierele rezidențiale. De asemenea, armata notează că orașul Irpin, situat la periferia vestică a Kievului, este „privat de lumină, apă și căldură de mai bine de trei zile", adăugând că „nu există hrană și apă, ocupanții au interzis locuitorilor să-și părăsească locuințele".

Germania nu vrea să se decupleze de la gazul rusesc

- Danemarca urmărește să devină independentă de gazele naturale rusești în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, a declarat premierul danez Mette Frederiksen, potrivit Reuters. De asemenea, aceasta a anunțat duminică că Danemarca își va crește semnificativ bugetul de apărare, ca răspuns la actualul conflict din Ucraina.

- Prețul petrolului a sărit cu 20% luni dimineață, la cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani, după ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat duminică că administrația Biden este în „discuții foarte avansate” cu partenerii săi europeni pentru interzicerea importurilor de petrol din Rusia.

- La rândul său, președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a declarat că SUA „explorează” posibilitățile legale pentru a interzice importurile de petrol rusesc și că Congresul american intenționează să adopte în această săptămână un ajutor de 10 miliarde de dolari pentru Ucraina.

- Un efect imediat al anunțului secretarului de stat american s-a simțit în investiții. Aurul a urcat la peste 2.000 de dolari în tranzacțiile asiatice de luni dimineață, investitorii preferând să se refugieze în active sigure, pe fondul temerilor cu privire la impactul războiului din Ucraina asupra economiei globale, scrie AFP.

Foto: AFP/ Profimedia

- Totodată, de la Berlin a venit din nou opoziția. Miniştrii germani de finanţe și externe, Christian Lindner şi Annalena Baerbock, s-au pronunţat duminică împotriva interzicerii importurilor de gaze, petrol şi cărbune din Rusia în cadrul noilor sancţiuni legate de invazia Ucrainei, notează tot AFP. „Trebuie să fim capabili să menţinem (sancţiunile) în timp", a explicat şefa diplomaţiei german, Annalena Baerbock, la postul german de televiziune ARD. „Nu foloseşte la nimic dacă în trei săptămâni descoperim că mai avem doar pentru câteva zile de energie electrică în Germania şi, prin urmare, trebuie să anulăm aceste sancţiuni", a adăugat aceasta. „Suntem dispuşi să plătim un preţ economic foarte, foarte ridicat", dar „dacă mâine, în Germania sau în Europa, luminile se sting, asta nu va opri tancurile", a mai transmis Annalena Baerbock într-un interviu acordat de această dată canalului ZDF. „Dacă aceste sancţiuni ar pune capăt acestui război, le-aş lua imediat", a ţinut oficialul german să precizeze. La rândul său, Christian Lindner a spus într-un interviu pentru ziarul Bild că „nu trebuie să ne limităm capacitatea de a rezista în timp”, iar un embargo asupra hidrocarburilor rusești „ar avea un impact negativ asupra acestei capacități”.

Sancțiuni în România pentru firme asociate cu Kremlinul

- Trei firme și două persoane fizice au fost identificate în România ca având legături cu Kremlinul și prin urmare au activele înghețate, în conformitate cu sancțiunile decise de Uniunea Europeană, a declarat duminică seara, la Digi24, premierul Nicolae Ciucă.

- CNN relatează că Ucraina a suspendat exporturile unor produse alimentare. Astfel, exporturile de „carne, secară, ovăz, hrișcă, zahăr, mei și sare” vor fi oprite, se arată într-un comunicat al guvernului ucrainean. De altfel, exporturile de grâu, porumb, carne de pasăre, ouă și ulei vor fi permise numai cu permisiunea Ministerului Economiei, potrivit comunicatului. Supermarketurile din toată țara încep să rămână fără produse pe măsură ce rutele de aprovizionare devin din ce în ce mai dificil de tranzitat din cauza conflictului în desfășurare inițiat de Rusia.

Foto: AFP/ Profimedia

- Marea Britanie urmează să promoveze luni o nouă legislație, care urmărește să accelereze procesul de sancțiuni împotriva Moscovei, permițând miniștrilor de la Londra să înăsprească restricțiile asupra întreprinderilor și persoanelor fizice din Rusia. „Sancțiunile sunt lipsite de sens până când sunt puse în aplicare în mod corespunzător, iar aceste schimbări ne vor permite să urmărim aliații lui Putin din Regatul Unit cu sprijinul deplin al legii, fără îndoială sau contestare legală”, a spus premierul Boris Johnson săptămâna trecută, când a anunțat demersul. Marea Britanie a sancționat deja unele bănci, firme și persoane fizice din Federația Rusă, dar s-a confruntat cu apeluri de a-și intensifica sancțiunile și de a acționa mai rapid asupra oligarhilor și companiilor ruși.

- De asemenea, premierul britanic Boris Johnson a anunţat duminică că va debloca 100 de milioane de dolari de ajutor pentru Ucraina, înaintea unei serii de discuţii diplomatice menite să menţină mobilizarea comunităţii internaţionale împotriva „atrocităţilor agresiunii ruse".

Netflix închide serviciul de streaming în Rusia

- Netflix a anunțat că închide serviciul de streaming în Rusia. Compania americană își suspendă toate serviciile în limba rusă ca răspuns la invazia armatei ruse în Ucraina, a anunțat într-un comunicat de presă citat de publicația Variety. „Având în vedere circumstanțele de pe teren, am decis să suspendăm serviciul nostru în Rusia”, a declarat un purtător de cuvânt al Netflix. De amintit că Netflix are peste 1 milion de abonați în Rusia și niciun client nou nu se va putea înscrie, deși nu este clar ce impact poate avea această mișcare asupra conturilor existente, potrivit Bloomberg . Netflix a anunțat deja că va întrerupe temporar viitoarele proiecte și achiziții din Rusia, a mai raportat Variety, menționând că serviciul de streaming are în lucru patru proiecte originale rusești.

- La rândul său, TikTok a anunțat duminică că suspendă unele funcții în Rusia, în lumina noii legi a țării care penalizează dezinformarea, transmite BBC News. „În lumina noii legi din Rusia care incriminează „știrile false”, nu avem de ales decât să suspendăm transmisia în direct și noul conținut pentru serviciul nostru video în timp ce analizăm implicațiile de siguranță ale acestei legi”, a scris compania pe Twitter. „Serviciul nostru de mesagerie în aplicație nu va fi afectat”, a mai adăugat aceasta. Compania a mai spus într-o postare pe blog: „Vom continua să evaluăm circumstanțele în evoluție din Rusia pentru a determina când ne putem relua pe deplin serviciile, ca prioritate principală”.

- Rusia a instruit toate site-urile și serviciile de stat să treacă la sistemul de nume de domenii rusesc până la 11 martie, potrivit mass-media de stat rusești. Anașiltii cibernetici se tem că această mișcare este un semn că Rusia începe pregătirile active pentru deconectarea de la internetul global.

- Între timp, hackerii Anonymous au afirmat că a spart serviciile rusești de streaming Wink și Ivi și canalele de televiziune în direct Russia 24, Channel One și Moscow 24 pentru a difuza imagini din Ucraina.

- Coreea de Sud și-a înăsprit sancțiunile financiare împotriva Rusiei prin interzicerea tranzacțiilor cu banca centrală a Rusiei, alăturându-se astfel eforturilor globale de a izola Rusia, relatează New York Times.

- La rândul său, guvernul Noii Zeelande a anunţat luni că va introduce o legislaţie care să îi permită să impună sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, mai scrie ziarul american. Dacă va fi adoptată, va fi pentru prima dată când Noua Zeelandă ar aplica sancțiuni în mod individual unei țări.

Foto: Valery și Lesya, apărători ai Kievului, s-au căsătorit pe front - AFP / Profimedia

Rudele din Rusia ale ucrainenilor nu cred că sunt bombardate clădiri civile

- Mii de ucraineni au raportat că rudele lor stabilite în Rusia refuză să creadă că soldații ruși ar putea bombarda locuințe civile și ar putea ataca oameni nevinovați sau chiar că are loc un război, potrivit unui jurnalist New York Times din Lviv. În toată Ucraina, rezidenții au raportat că membrii apropiați ai familiei lor din Rusia le repetau poziția oficială a Kremlinului, negând atacurile și amploarea violenței, a scris reporterul Valerie Hopkins pe twitter.

- Generalul de armată în retragere David Petraeus, fost șef al comandamentului central al SUA în timpul conflictelor din Irak și Afganistan, a declarat că nu este de acord cu presupunerile analiștilor militari conform cărora Kievul va cădea inevitabil în mâinile Rusiei. Jurnalistul CNN, Jake Tapper, l-a întrebat pe Petraeus despre vulnerabilitatea altor țări din apropierea Rusiei, în special a statelor non-NATO, chiar dacă NATO își consolidează puterea militară de-a lungul granițelor membrilor de pe flancul estic. „Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este situația Republicii Moldova”, a spus Petraeus.

- În plus, Statele Unite au transmis că nu cred că un atac amfibiu rusesc în sau în apropierea orașului ucrainean Odesa este iminent, a declarat duminică un înalt oficial american al apărării, pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la un potențial atac asupra orașului. Declarațiile vin după ce, duminică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că forțele ruse se pregătesc să bombardeze orașul Odesa, al treilea cel mai mare oraș al Ucrainei, aflat în sudul țării la Marea Neagră.

- Oficialul american de la Pentagon, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a mai estimat că Rusia a lansat aproximativ 600 de rachete de la începutul invaziei și a desfășurat în Ucraina aproximativ 95% din forțele de luptă pe care le pregătise în afara țării.

- Președintele ucrainean a acuzat duminică seară, într-un nou mesaj public, că Rusia a transformat coridoarele umanitare în coridoare însângerate și i-ar avertizat pe agresori că nu va exista liniște pe pământ pentru ei decât în mormânt pentru că fiecare până la unul va fi pedepsit. „Nu vom ierta. Nu vom uita. Vom pedepsi pe toți cei care au comis atrocități în acest război. Pe pământul nostru. Vom găsi pe fiecare nenorocit care a bombardat orașele noastre și oamenii noștri, care a bombardat pământul nostru, care a lansat rachete și care a dat ordinul”, a spus Zelenski. „Îndrăzneala agresorului este un semnal clar către vest că sancțiunile impuse Rusiei nu sunt suficiente”, a mai atenționat președintele ucrainean în ceea ce pare a fi o critică adusă liderilor din Vest, scrie The Guardian și BBC News. Mesajul lui Zelenski vine după ce Vladimir Putin a transmis că Rusia va opri războiul doar dacă Ucraina încetează să mai lupte și acceptă pretențiile Moscovei.

- Franţa a trimis în Ucraina „diverse produse medicale", printre care iod, pentru protecţie în cazul unui accident nuclear în cursul luptelor cu armata rusă, a declarat duminică seara ministrul său de Externe, Jean-Yves Le Drian.

Foto: AFP / Profimedia

Rușii trag asupra jurnaliștilor

- După jurnaliștii britanici de la Sky News, a fost vizat de rafalele rușilor și jurnalistul elvețian Guillaume Briquet. Briquet, un jurnalist independent, se afla într-un jeep inscriptionat vizibil cu ”PRESS”, dar cu toate acestea soldații ruși au tras asupra mașinii, când a trecut pe lângă satul Vadino-Lorine, din regiunea Nikolaev, a declarat Maria Chorna, care este parte din conducerea administrației militare regionale. Mai multe gloanțe au spulberat parbrizul, jurnalistul fiind rănit, din fericire, doar de cioburi. Jurnalistul a oprit mașina, moment în care militarii ruși s-au dus la el, l-au percheziționat și i-au confiscat pașaportul, 3.000 de euro, o cască, camera foto și laptopul, precum și alte bunuri personale.

- De altfel, bombardamentele rușilor au lovit periferia orașului Nikolaev noaptea trecută și au provocat incendii la clădiri rezidențiale, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina.

- Rușii și ucrainenii se acuză reciproc de bombardarea sau intenția de a bombarda instalații nucleare de la Institutul de Fizică din Harkov. Oficiul de Securitate din regiunea Harkov scria duminică la prânz că trupele ruso-teroriste au bombardat o unitate de cercetare nucleară de la „Institutul de Fizică și Tehnică”. Luni, la primele ore ale dimineții, agenția rusă de presă Tass a notat că SBU și „naționaliștii ucraineni” plănuiesc să arunce în aer instalații nucleare de la același institut pentru a da vina pe Rusia.

Moscova recruteză sirieni pentru războiul urban din Ucraina. De la centrala nucleară de la Zaporojie nu se pot obține informații

- Moscova recrutează sirieni pricepuți în războiul urban pentru a lupta în Ucraina, în timp ce invazia Rusiei este pe cale să se extindă, potrivit a patru oficiali americani citați de Wall Street Journal. Nu este clar câți luptători au fost identificați, dar unii se află deja în Rusia, pregătindu-se să intre în conflict, potrivit unuia dintre oficiali.

- Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a avertizat că nu se pot obține informații fiabile de la centrala nucleară de la Zaporojie, aflată acum sub conducerea unui ofițer rus, pentru că telefoanele fixe, faxurile şi e-mailurile nu funcţionează, iar legătura prin reţeaua mobilă este de proastă calitate, o evoluție pe care oficialul ONU o cataloghează drept „gravă”, care contravine principiilor de bază pentru funcţionarea sigură a sitului.

- Ministerul de Externe din Tokyo a ridicat luni nivelul de alertă pentru călătorii în Rusia la nivelul 3 din 4, al doilea cel mai înalt nivel de avertizare, scrie Japan Times. Ministerul face apel la japonezi să nu călătorească în Rusia sub niciun motiv.

- Director editorial Le Monde a scris în Financial Times că din tragedia Ucrainei ia naștere o nouă Europă În ultimele două zile, atât Macron cât și Scholz au vorbit despre o „nouă eră” în Europa. În timp ce la Bruxelles și Berlin se prăbușeau tabuuri, sondajele de opinie indicau momente de cotitură și la Helsinki și Stockholm, cu majorități în favoarea aderării la NATO. În această nouă eră statele foste comuniste precum Polonia, țările baltice și România – care au aderat la UE în secolul 21, dar se află acum în prima linie a războiului – vor avea un cuvânt mai greu de spus în politica UE. La rândul lor, aceste țări care până acum s-au concentrat mai degrabă pe NATO ar trebui să-și îndrepte atenția către consolidarea UE.

- „Pe de altă parte, liderii UE vor trebui să-și pună o serie de întrebări dificile. Cum au putut evalua într-atât de incorect intențiile lui Putin? Cum de s-au mulțumit doar cu un acord de încetare a focului negociat în pripă de președintele francez Nicolas Sarkozy atunci când Rusia a invadat Georgia în 2008, pentru ca mai apoi să nu tragă Moscova la răspundere pentru violarea termenilor lui? De ce nu au reacționat mai în forță în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, a intervenit în Donbas și a asigurat racheta care a doborât avionul malaez? Și mai sunt și alte scăpări: Angela Merkel rezistând cu obstinație presiunii europene și americane pentru a renunța la Nord Stream 2; Macron amăgindu-se că șarmul său va fi suficient pentru a negocia cu Putin o nouă ordine europeană de securitate; europenii continentali respingând drept prea alarmiste avertismentele serviciilor secrete americane și britanice în privința pregătirilor de invazie ale Rusiei. Să fi fost negarea evidenței? Să fi fost conciliatorismul, acea boală europeană de secol 20? Să fi fost un fals sentiment de securitate? Să fi fost pura imposibilitate de a concepe un război aici, întrucât noi am construit UE tocmai pentru a ne asigura că pe continentul nostru nu va mai reveni niciodată un război în toată puterea cuvântului? Întrebări care nu au început încă să fie puse cu adevărat. Însă acum, când o nouă Europă ia naștere din tragedia Ucrainei, aceste întrebări vor necesita un răspuns”, a scris Sylvie Kauffmann. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp