Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sociologul Gelu Duminică, despre cum și-a convins mama să se vaccineze, cu „argumente de suflet”: „Uite, știi, ne luăm în brațe, ne pupăm, cum făceam noi”

Gelu Duminica si mama

Foto: Facebook Gelu Duminică

Sociologul Gelu Duminică a povestit la Digi24 cum și-a convins mama să se vaccineze, cu argumente de suflet - „uite, știi, ne luăm în brațe, ne pupăm, cum făceam noi” - și a adăugat că pentru oamenii simpli, în vârstă, nu funcționează îndemnuri la vaccinare legate de „datoria morală”, și „sănătatea publică”. Oamenii nu au încredere în politicieni, spune Gelu Duminică, care a punctat motivele pentru slaba vaccinare în rândul oamenilor în vârstă. 

„Pentru astfel de oameni, politicienii nu prezintă încredere, mai ales politicienii de la nivel central. Trebuie să ne uităm la un conglomerat de cauze, atunci când vorbim de slaba vaccinare, care țin de slaba strategie de comunicare pe care am avut-o, proximitatea serviciului - noi ne-am așteptat ca omul să vină către serviciu, cu toate că unii nu pot, sau fac eforturi foarte mari sau au costuri foarte mari pentru chestia asta și atunci refuză, și nu au înțeles că unii nu acționează doar cu argumente raționale, ci mai degrabă cu argumente emoționale care țin cu totul și cu totul de alte valori”, a spus Gelu Duminică.

Sociologul a povestit că în familia sa extinsă toată lumea s-a vaccinat.

„Noi suntem 4 frați și 2 au fost reticenți în a o susține pe mama să se vaccineze, cu toate că ei înșiși s-au vaccinat. Mama, având un istoric medical destul de complicat, cel mai mare frate, chiar dacă prima dată m-a susținut, după care a zis bă, poate totuși, Doamne ferește, să nu se întâmple vreun necaz. Eu am fost singurul nebun din familie, beneficiez și de o relație extraordinară cu mama mea, și în momentul în care am vorbit cu mama, mama a zis da, mamică. Și în dimineața vaccinării, când s-a îmbrăcat să se ducă, ceilalți frați au zis, băi, femeie, totuși unde te duci? Și mama a zis: eu i-am promis lui Gelu, așa că mă duc. Însă mamei i-au fost suficiente argumentele pe care le-a înțeles, adică pentru ea nu conta mamă, sănătatea publică, știi, e datoria morală... Hai să fim serioși, pentru oamenii ăștia contează foarte puțin, pentru că mobilitatea lor este redusă. Pentru că ei petrec foarte mult timp în casă, pentru că ei trăiesc pe ideea mie nu mi se poate întâmpla. Însă în momentul în care mamei i-am dat argumente de suflet - puiule, uite, știi, ne luăm în brațe, ne pupăm, cum făceam noi, mama a zis - gata, mamică, se duce mama. 

Gelu Duminică a povestit cum, după ce s-au vaccinat, a putut să își îmbrățișese din nou mama, pentru prima dată, de la începutul pandemiei, iar de Paște toată familia s-a reunit.

„Mama, după ce a făcut primul vaccin, frații mei mă sunau, râdeau, eu nu eram acasă la Galați, acolo erau ceilalți trei frați ai mei atunci, pentru că s-au dus să vadă dacă, Doamne ferește, se întâmplă ceva. Și mama a fost pe baterii Duracell câteva zile, eu am râs cu ea. Mama are probleme cardiace și probleme de respirație suficient de mari, destul de mari, cu stent, cu intervenții medicale. Și i-am spus, mami, ai să vezi că după aceea o să te simți chiar mai bine. (V-ați îmbrățișat?) O da, da. Toată familia mea extinsă, cu frați, cu nepoți, este vaccinată, absolut toată familia mea. Frații mei erau reticenți pentru mama, ei înșiși și-au făcut vaccinul”. 

„Acum de Paște, că suntem toți vaccinați, am fost acasă și am stat pentru prima dată în ultimul an de zile, exact așa cum o făceam odată, am stat la masă, ne-am pupăcit, am cântat, lucruri pe care le făceam și înainte de pandemie, dar pe care din păcate în timpul pandemiei le-am făcut cu foarte multe restricții. Am stat în poalele mamei, nu am ținut-o la piept, mama mea m-a mângăiat, dar niciodată nu m-a pupat, aveți cuvântul meu de onoare. Eu am simțit chestia asta ca o mare problemă, mama mea a simțit asta ca o mare problemă. Dar eram conștienți că o facem unii pentru ceilalți. Fratele meu care e superdiabetic de 30 de ani și operat de 2 cancere s-a dus și s-a vaccinat din dorinta de a susține sănătatea mamei, și a făcut-o cu AstraZeneca, în condițiile în care era pe piață toată nebunia. Citez din fratele meu - mă vaccinez și cu nino-nino dacă asta înseamnă că trebuie să o protejez pe mama. Și s-a dus și s-a vaccinat”, a povestit Gelu Duminică. 

Doar 15% dintre persoanele cu vârste peste 80 de ani s-au vaccinat anti-Covid, arată datele comunicate de Comitetul Naţional de Vaccinare. La această categorie de vârstă, este înregistrată cea mai scăzută acoperire vaccinală.

Sociologul Gelu Duminică a explicat la Digi24 că cei de peste 80 de ani au o mobilitate redusă și că pentru ei este grea deplasarea la un centru de vaccinare departe de casă. În cazul lor ar fi fost mai ușor să fie vaccinare la domiciliu sau cât mai aproape, a spus sociologul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult