Spre deosebire de șefii „câinoși”, managerii buni au descoperit o calitate în „slăbiciune”: 90 la sută dintre noii angajați, membri ai generației Z, spun că sunt mai dispuși să rămână la un angajator empatic

Foto: Getty Images

Cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla, în perioada asta cu o presiune socio-economică din ce în ce mai mare, ar fi să ne lovească empatia. Într-o dimineață să ne trezim empatici cu adevărat. Să reușim conexiuni autentice cu colegii, clienții și partenerii noștri de afaceri sau de viață. Să înțelegem mai ușor luptele, provocările și așteptările oamenilor din jurul nostru și să îi ajutăm atât cât putem.

Empatie este un cuvânt ce își are originea în grecescul pathos care înseamnă emoție, sentiment, suferință sau milă. A doua rădăcină a conceptului cum îl știm noi vine din germană, einfuhlung care înseamnă să te simți în. Filosoful german Robert Vischer este cel care l-a folosit prima dată în 1873, pentru a explora capacitatea umană de a intra într-o operă de artă și de a simți emoțiile pe care artistul a dorit să le transmită. Se adaugă o nouă dimensiune empatiei, pentru că vedem nu doar interacțiunea noastră cu alți oameni, ci și capacitatea de a interacționa emoțional cu lumea din jurul nostru.

Empatia înseamnă trei moduri în care ne conectăm cu emoțiile altora. Vorbim despre empatie emoțională, prin care reușim să înțelegem superficial sentimentele celorlalți. De exemplu când cineva lovește cu piciorul colțul canapelei, parcă simți și tu putin din durerea lui. Empatia cognitivă este când încerci să înțelegi ce simte cineva și de ce. Iar compasiunea reprezintă dorința ta de a îmbunătăți starea celorlalți. Pentru a fi empatic e nevoie să simți parte din emoțiile celuilalt, să înțelegi ce simte cu adevărat și din ce motiv, dar să vrei și să treci la acțiune și să îl ajuți.

Deseori considerăm că a fi empatic e același lucru cu a fi om bun sau a fi drăguț. Bunătatea este însă cooperare când te ajut pentru că mă ajută și pe mine sau altruism când te ajut chiar dacă e un sacrificiu. A fi drăguț sau politicos înseamnă doar să eviți disconfortul altora. Dacă ne gândim la o experiență reală de la locul de muncă, uneori nu e confortabil să oferi feedback constructiv cuiva, dar doar așa acea persoană ar putea să crească. E foarte bine să fim buni si politicoși, dar nu e de ajuns pentru a fi empatici.

Studiile confirmă importanța empatiei. The State of Workplace Empathy, realizat de BusinesSolver în 2021, arată că 84% dintre CEO și 70% dintre angajați consideră că empatia conduce la rezultate de business mai bune. Iar 50% dintre CEO si 72% dintre angajați au spus că empatia crește motivarea angajaților. Dar cel mai important cred eu, 90% dintre membrii generației Z, viitorul forței de muncă, spun că sunt mai dispuși să rămână la un angajator empatic. Același studiu arăta în 2018 că 96% din angajați consideră important ca angajatorii să demonstreze empatie și totuși 92% consideră că această trăsătură este subevaluată la locul de muncă. 

Studiile arată că empatia ne face manageri și angajați mai buni, la fel și membri de familie și prieteni mai buni. Este chiar mai mult decât atât, cu toții suntem interconectați, nu doar la muncă sau în familie și grupul de prieteni. Compasiunea este, alături de conexiune umană reală, crucială pentru un viitor sustenabil al omenirii.

„Empatia este un mușchi, așa că avem nevoie să o antrenăm”, Satya Nadella, CEO Microsoft

Pentru a consuma energie și timp cu aceste antrenamente trebuie să înțelegem ce câștigăm. În viața personală vedem avantajele, relațiile mai puternice, atmosfera mai relaxată în cadrul grupului de prieteni sau familie sunt ușor de înțeles. Ce poate face însă empatia pentru noi în afaceri?

Vânzări crescute, loialitatea clienților și recomandări. Clienții nu mai așteaptă produse, informații și caracteristici. Își doresc inovație, anticipare a nevoilor și îndeplinirea unor nevoi specifice. Iar nevoile le afli doar înțelegând cu adevărat clientul, folosind empatie și arătându-le că îți pasă. Un client cu care vei realiza o conexiune autentică își va dori să retrăiască experiențele plăcute și va rămâne loial. Mai mult chiar, va recomanda și către alte persoane. „Cea mai sigură sursă pentru idei noi cu un avantaj competitiv adevărat, și prin urmare, marje mai ridicate, o reprezintă nevoile neexprimate ale clienților” Jeanne Liedtka. 

Productivitate și inovare accelerate. Empatia ca valoare importantă a unei companii atrage oameni empatici. Aceștia sunt mai productivi și mai eficienți, pentru că sunt oameni buni de echipă, care înțeleg când colegii au momente dificile și se implică să îi ajute. Rezolvă mai multe situații pentru clienți și construiesc soluții inovative. Un studiu Google din 2017 a arătat că cele mai bune idei noi au venit de la echipele care considerau importantă pe lângă generozitate, curiozitate către ideile altora și empatia. Poate nu aveau cei mai buni specialiști, dar când membrii acestor echipe au simțit că pot vorbi liber și vor fi ascultați, s-au născut idei foarte bune.

Avantaj competitiv și valoare de piață mai mari. Nu mai conduc lumea afacerilor companiile războinice, care luptă cu competiția pentru a câștiga piața. Statisticile încep să arate că empatia e mai importantă în succesul afacerii. În 2016, Empathy Index, un raport publicat în Marea Britanie după analiza a 170 de companii, arată „companiile din top 10 din punct de vedere empatie au crescut în valoare mai mult decât dublu în comparație cu companiile de pe ultimele 10 locuri”. Începe sa fie un avantaj competitiv interesant empatia.

Implicare și colaborare mai mari. Managerii și membrii ai echipelor empatici vor construi o cultură care încurajează deschiderea și compasiunea, astfel vor atrage oameni mai implicați. Iar asta duce ulterior și la un nivel de loialitate crescut și la mai puține probleme de retenție. Oamenii de valoare au acces la oferte bune tot timpul, e nevoie să depășim beneficiile tradiționale pentru a putea să ne diferențiem în piață. Angajații din noul val își doresc ca vocile lor să fie ascultate, să fie înțeleși. În timp, companiile care nu vor acorda importantă empatiei în cadrul culturii organizaționale, vor avea probleme mari de personal.

Dacă vrei să adaugi empatie în contextul profesional o poți face cu pași mici, adăugând elemente zilnic până când devine un obicei. Încearcă să vezi situația din perspectiva celorlalți, fără să te implici emoțional foarte mult, păstrându-ți obiectivitatea. Demonstrează îngrijorare rezonabilă și suport pentru colegi în orice mod poți pentru a îi ajuta să se dezvolte. Dezvoltă ascultarea activă și evită să judeci. Învață să urmărești harta empatiei interlocutorului tău, înțelege că fiecare dintre noi avem așteptări și îngrijorări, iar acestea ne sunt accentuate de ceea ce auzim și vedem în jurul nostru, mai ales într-o pandemie mondială.

Mai empatici fiind, vom construi afaceri mai eficiente, mai inovative și mai apropiate de nevoile reale din piață. Vrei vânzări mai bune, întreabă-ți clienții ce vor cu adevărat și lansează produse noi, conform nevoilor lor. Ai nevoie de productivitate crescută și nu știi cum să motivezi angajații, află care sunt dorințele lor și asigură-te că sunt ascultați. Într-o zi, riscând și începând să îți pese, e posibil să îți îndeplinești mai ușor și mai rapid obiectivele.

„Oamenii vor încerca să te convingă să ții empatia departe de viața ta profesională. Nu accepta această premisă falsă.” – Tim Cook, CEO Apple

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp