Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea
Am așteptat să treacă prima zi de școală ca să nu umbresc printr-o opinie tăioasă bucuria de a fi ascultat politicienii și primarii care au reamintit ce importantă este educația în care România investește (x+y+z)% din PIB.
Astăzi pare un moment bun să discutăm despre tema din titlu, la care nu prea ne gândim când ne ducem copiii și nepoții la școală.
Înainte 1) să negați vehement faptul că puneți umărul la evaziunea fiscală și munca la negru și 2) să vă întrebați „ce-i cu nebunul asta, e de la ANAF sau ceva instanță morală?”, haideți să ne reamintim că sistemul de învățământ este finanțat din taxele, impozitele și contribuțiile care se adună la buget. La asta se pot adăuga și alte finanțări – fonduri europene, PNRR, credite bancare etc – dar ele vin în plan secund, nimeni nu ar trebui să pună baza, mai ales după aventura recentă în care am pierdut 2 miliarde de euro din PNRR.... Așadar, e simplu: daca nu ne plătim taxele, impozitele și contribuțiile, nu vom avea un sistem de învățământ ca afară.
Și acum să revenim la negarea vehementă a faptului că încurajăm evaziunea fiscală și munca la negru. Iată.
Ați fost într-o vacanță de neuitat astă-vară alături de copii și nepoți. Când ați cumpărat vacanța ați plătit cash, chiar și card, dar nu ați primit bon sau factură? Ați pus umărul la evaziune fiscală și muncă la negru. Niciun leu din ce ați plătit nu se vă întoarce în sistemul de învățământ.
V-ați cazat la o pensiune frumoasă la munte sau la mare și ați plătit cash cazarea, mâncarea și distracția, fără a primi bon sau factură fiscala? Ați pus umărul la evaziune fiscală și la muncă la negru. Niciun leu din ce ați plătit nu se va întoarce în sistemul de învățământ (săptămână trecută, ITM Cluj a dat amenzi de 40.000 lei pentru munca la negru în pensiuni).
Ați cumpărat rechizite, încălțăminte, îmbrăcăminte și flori pentru prima zi de școală, tot ce este mai bun și frumos pentru copii și nepoți, fără a primi bon sau factură fiscală? Ați pus umărul la evaziune fiscală și la muncă la negru. Niciun leu din ce ați plătit nu se va întoarce în sistemul de învățământ.
Vă pregătiți mii și zeci de mii de lei pentru meditații, sunteți resemnați, așa merge sistemul, nu aveți încotro? Desigur, nu o să primiți bon sau factură fiscală, astfel încât ați pus umărul la evaziune fiscală și munca la negru. Niciun leu din ce veți plăti nu se va întoarce în sistemul de învățământ.
Romania trece prin cea mai prolifică perioadă de evaziune fiscală, muncă la negru și corupție măruntă. 100 de miliarde de lei estimatul de evaziune fiscală în 2022, adăugați încă pe atât munca la negru, plus încă câteva zeci de miliarde scutiri în plata taxelor, impozitelor și contribuțiilor – așadar circa 10% din PIB-ul acela din care România pretinde că investește (x+y+z) % în educație.
Uitați de informațiile senzationaliste că firmele de videochat și manelistii fac evaziune fiscală și muncă la negru. Fiecare dintre noi le face, astfel încât zeci de miliarde de lei se „pierd” pe drum în loc să ajungă în sistemul de învățământ sau în cel sanitar.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Citind comentariile observ cercul vicios în care ne rotim: de ce să ne pese nouă de evaziune, când statul incompetent oricum nu cheltuiește banul public în mod eficient. Adică, prin nepăsarea noastră (atunci când plătim fără să primim un bon fiscal) ne exprimăm dezaprobarea față de incompetența statului. Deci bani mai puțini la buget, deci servicii publice mai proaste, deci nemulțumire mai mare. Cine rupe acest cerc? Autoritățile statului sunt singurele care ar trebui să dea un semnal în acest sens: 1 – să restructureze din temelii sistemele bugetarilor, pe criterii de competență și eficiență; 2 - să acționeze împotriva evaziunii fiscale și să publice lista rușinii cu toți evazioniștii prinși cu mâța-n sac, începând cu cei mai mari.
Până atunci, simplul cetățean va continua să se învârtă în cercul evazionist. Dacă un meditator i-ar spune părintelui că îl costă 150 lei/oră la mica înțelegere sau 175 lei/oră cu chitanță fiscală, ce ar alege? Vă spun că ar alege să se învârtă în cercul evazionist, pentru că nu acel părinte trebuie să rupă cercul evazionist.
1. ce vrei cu articolul? sa educi lumea? oamenii nu vor sa isi puna problema bonului pentru ca au mult mai multe probleme la care sa se gandeasca.
2. plata cu cardul pe care inteleg ca o promovezi nu garanteaza deloc faptul ca banii aia ajung in invatamant. avand in vedere gradul de colectare as spune din contra!
3. tu practic incerci sa faci exact ce face Ciolacu: n-are bani in cont si cauta sa ii ia exact de la cei care in mod normal isi platesc taxele, ignorand complet pe cei acre fac evaziune. mai toti care ar putea plati cu cardul servicii isi castiga banul corect, deci au platit deja taxe.
4. exemple sunt foarte nefericite.
5. ca un astfel de demers sa aiba succes, societatea trebuie sa aiba un fel de dispozitie sa faca asta. ar fi necesar ca oamenii sa isi doreasca educatie si ar fi necesar ca sa mai exista o urma de speranta ca aceasta se poate obtine din sistemul de invatamant. pentru prima parte chiar e nevoie ca cei cinstiti sa vada ca statul face eforturi sa colecteze de la toti. cat timp nu se intampla asta poti sa scrii orice indemn ca nu are efect. pentru partea a doua se merita un articol separat.
1. Desi bugetul este declarat insuficient, totusi este loc de risipa.
2. Bugete mai mari nu garanteaza calitatea serviciilor.
Concluziile vor explica starea de fapt.
Autorul pune caru’-naintea boilor.
Probabil, nu urmareste cum se fac alocarile (si taierile) bugetare pentru invatamant, numirea si desnumirea factorilor de conducere de nivel mare (cred ca este ministerul cu cea mai mare fluctuatie de ministri - si nu pe motiv de mare competenta), mediu si mic (pana la director de scoala) din invatamant etc., etc.
In ceea ce priveste evaziunea fiscala, autorul are stiinta despre. Si pentru ca este ceea ce este.
Dar, in ceea ce priveste sistemul de invatamant, mai are de invatat.
Si face, asa cum spunea un antevorbitor, o legatura penibila intre cele doua.