Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

SUA, Marea Britanie și Australia încep evacuarea personalului din ambasadele de la Kiev. Ucraina consideră gestul prematur și excesiv

Ambasada SUA la Kiev

Foto: Profimedia

După ce CNN a relatat vineri că Ambasada SUA de la Kiev a solicitat Departamentului de Stat evacuarea personalului neesențial, în condițiile în care Rusia a continuat să adune forțe și echipamente în apropierea granițelor Ucrainei, stârnind temeri privind o nouă invazie, Washingtonul a dispus această măsură. Departamentul de Stat a dispus duminică plecarea tuturor membrilor de familie care însoțesc personalul Ambasadei SUA din Kiev, invocând „amenințarea unei acțiuni militare rusești”. Washingtonul permite ca personalul neesențial să părăsească țara și îi sfătuiește în general pe cetățenii americani din Ucraina să ia în considerare plecarea din această țară.

- Marea Britanie și Australia au urmat exemplul SUA și au început retragerea unei părți a personalului de la ambasadele din Ucraina. De asemenea, Australia le cere cetățenilor săi aflați în Ucraina să părăsească țara, în timp ce Ministerul de Externe de la Londra precizează că ambasada Regatului Unit la Kiev rămâne deschisă și va continua să lucreze.

- La rândul său, Uniunea Europeană, prin vocea șefului diplomației europene, Josep Borrell, susține că situația nu trebuie „dramatizată” și că deocamdată nu ia nicio decizie, până nu primește mai multe informații de la partenerii americani.

- De cealaltă parte, Ucraina a criticat decizia Washingtonului de a rechema familiile diplomaţilor săi pe fondul temerilor asupra unei invazii ruse, subliniind că acest gest este unul „prematur” şi „excesiv”.

- Ucraina a primit al doilea transport de armament din Statele Unite, ca parte a unui ajutor defensiv în valoare totală de 200 de milioane de dolari promis de Washington, a anunțat duminică seară ministrul Apărării de la Kiev, Oleksii Reznikov.

- În același timp, președintele american Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de soldați americani în Europa de Est și țările baltice, precum și a unor nave de război și avioane, în ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de poziția sa reținută până acum față de Ucraina, scrie The New York Times, care citează sub acoperirea anonimatului oficiali ai administrației de la Washington.

- Liderul de la Casa Albă a avut sâmbătă, la reședința de la Camp David, o întâlnire cu oficiali de rang înalt ai Pentagonului, care i-au prezentat mai multe opțiuni de mutare a unor efective militare americane mult mai aproape de Rusia. Opțiunile includ trimiterea a 1.000 până la 5.000 de soldați în țările din Europa de Est, cu posibilitatea de a crește acest număr de zece ori, dacă lucrurile se deteriorează.

- Decizia președintelui american ar putea interveni chiar în această săptămână, spun sursele New York Times. Dacă va aproba desfășurarea de forțe suplimentare, o parte din trupe vor veni din Statele Unite, în timp ce alți soldați vor fi mutați din alte părți ale Europei în țările mai vulnerabile de pe flancul estic al NATO.

- Pe lângă trupe, președintele Biden ar putea aproba și trimiterea de avioane suplimentare în regiune. „Avem nevoie de exerciții comune în Polonia, în statele baltice, în România, în Bulgaria, pentru a-i arăta lui Putin că suntem serioși”, a declarat duminică Michael McCaul, reprezentant republican în Comisia pentru afaceri externe a Congresului.

- În tot acest context, cancelarul german Olaf Scholz a cerut duminică Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei. Șeful guvernului de la Berlin a îndemnat la prudență, spunând că trebuie luate în considerare și consecințele sancțiunilor asupra occidentalilor.

- Totuși, gazoductul Nord Stream 2 zguduie coaliția de guvernare din Germania, pentru că ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, care e parte din Partidul Verzilor, a declarat că acesta nu va fi autorizat să funcţioneze, în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina.

- Declarațiile cancelarului german intervin în condițiile în care printre posibilele sancţiuni la adresa Rusiei este menționată adesea blocarea funcţionării gazoductului Nord Stream 2, care conectează Germania direct cu Rusia. O asemenea măsură ar afecta Germania și ar amplifica totodată criza energetică în Europa ce a dus la creşterea preţurilor. Guvernul de la Berlin a stârnit deja nemulţumirea Ucrainei prin poziţiile ambigue cu privire la reacţia în cazul unui atac rusesc asupra acestei ţări. În plus faţă de atitudinea ezitantă a Berlinului cu privire la modalităţile de contracarare a ameninţării ruseşti la adresa Ucrainei, declaraţia de vineri a comandantului marinei germane, Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat și care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin „merită probabil” respect, iar peninsula Crimeea „niciodată nu va mai reveni Ucrainei”, la care se adaugă refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei, au stârnit reacţii virulente din partea oficialilor ucraineni.

- NATO a anunțat luni că își va suplimenta forțele în Europa de Est cu mai multe nave și avioane de luptă. Anunțul Alianței vine în condițiile în care Rusia refuză să renunțe la activitatea amenințătoare în apropierea granițelor Ucrainei.

- De altfel, în ultimele zile, un număr de Aliați au făcut anunțuri cu privire la desfășurările noastre prezente și viitoare. Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică și urmează să desfășoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania ca formă de sprijin pentru misiunea mai veche a NATO din regiune. Spania trimite nave care se vor alătura forțelor navale NATO și ia în considerare desfășurarea de avioane de luptă în Bulgaria, iar Olanda va două avioane de luptă F-35 în Bulgaria, începând din aprilie, pentru a susține activitatea de control aerian a NATO din regiune. În acest context complicat, Franța și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe sub comandă NATO în România.

- Tot astăzi, miniștrii de externe ai statelor membre UE au adoptat luni un document în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, în care condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și au convenit accelerarea pregătirii de sancțiuni împotriva Moscovei, în cazul unei invazii. Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat înainte reuniunii că sancțiunile sunt „cel mai puternic instrument” care poate împiedica agresiunea Rusiei.

- La Minsk, în capitala Belarusului, țară aliată cu Vladimir Putin și condusă autoritar de dicatorul Aleksandr Lukașenko, Ambasada SUA de la Minsk a emis o alertă de securitate pentru cetățenii americani din Belarus. Misiunea diplomatică subliniază că aceștia ar trebui să reevalueze în mod regulat posibilele planuri de plecare în cazul unei urgențe.

- Drept reacție la aceste evenimente, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Occidentul „exacerbează tensiunile” și că acționează „cu isterie” prin decizia de a accentua prezența militară a NATO în regiunea Europei de Est. De asemenea, purtătorul de mesaj al lui Vladimir Putin a mai spus că este „foarte mare” riscul unei ofensive a Kievului împotriva separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. „Probabilitatea unui conflict militar în estul Ucrainei iniţiat de către partea ucraineană este mai mare ca niciodată”, susține Peskov. Mesajul acesta începe să contureze ceea ce spunea zilele trecute, că Moscova vrea să facă din regiunea Donbas un „casus belli” (termen din dreptul internațional, care se referă la motivația juridică a începerii unui război de către un stat împotriva unui alt stat).

- Pe scurt, Kievul ar putea fi provocat de către separatiști să atace, aceștia din urmă cerând apoi Rusiei să trimită trupe în ajutor. Forțele ruse ar putea extinde luptele din Donbas pentru a atrage Ucraina într-un conflict convențional. Ulterior, Moscova ar putea încerca să pună stăpânire pe zonele de coastă ucrainene de la Marea Azov, creând un pod terestru de la orașul rusesc Rostov prin Donbas până în Crimeea, pe care au anexat-o ilegal în 2014. Pe scurt, după ocuparea și anexarea completă a regiunii Donbas, pasul următor al lui Putin ar fi un atac din Crimeea pentru a uni teritoriile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult