Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Scrisoarea unui profesor către studenții care termină acum facultatea: încercați să câștigați lupta cu pseudo-știința, spuneți lucrurilor pe nume și nu fiți încrâncenați

Absolvenți Sibiu

O promoție de studenți tocmai se pregătește să dea piept cu viața. Trecuți prin învățământul online, cu toate provocările lui, nevoiți să folosească internetul nu doar pentru divertisment, ci și pentru învățare, cu interacțiuni limitate de pandemie, sunt cei care vor ocupa profesiile pe care le cunoaștem azi, dar și pe cele pe care nu le cunoaștem încă, cele aduse de dezvoltarea tehnologiei. Oare ce le-am transmite la început de drum? Ce credem că e important să știe?

Mai întâi, le-am putea spune că ne dorim cu toată puterea să câștige pentru noi toți lupta cu pseudo-știința. Pandemia a scos la iveală ușurința cu care teoriile conspirației de toate felurile pot ajunge ușor de la un capăt al lumii la altul, în timp scurt, ajutate de social media și internet. Aceasta cred că e una din marile lupte pe care le vom avea de dus. Efortul va fi al tuturor, desigur! Dar în prima linie rămân, încet-încet, cei mai tineri. 

Efectul Dunning-Kruger descrie eroarea de apreciere pe care oamenii o au cu privire la realitate, crezându-se mult mai competenți decât sunt în realitate în judecarea unei anumite situații. Cu alte cuvinte, suntem mult mai puțin competenți decât ne credem. Ni se pare că ne pricepem la medicină, de exemplu, doar pentru că am căutat pe internet informații despre o anumită simptomatologie și refuzăm să acceptăm că specialiștii nu pot fi combătuți în deciziile lor decât de către alți specialiști. Ilustrarea cea mai bună a acestui efect sunt grupurile de pe social media în care oameni fără pregătire contestă medicații și cer sfaturi de la persoanele din grup, la fel de incompetente pe subiect. 

Tirania incompetenței poate fi noul flagel al societății noastre, un alt păcat capital al omenirii civilizate, aflată într-o conexiune rapidă și nemediată. Sfârșitul competenței, lucrarea lui Tom Nichols, este un avertisment extrem de atent argumentat cu privire la riscurile la care ne expunem atunci când respingem expertiza. Teoriile conspirației seduc pentru că oferă explicații rapide pentru chestiuni complexe care, altminteri, scapă minților mai rar angrenate în specularea greșelilor de logică, ori verificării faptelor. Dar mai seduc și pentru că, în acest fel, cei care cred și le explică celorlalți devin speciali. Au răspunsuri sigure la mai toate problemele serioase cu care se confruntă omenirea. Îmi amintesc că am asistat fără să vreau la o discuție între doi prieteni, într-un local cochet dintr-un burg medieval, în care războiul din Ucraina și consecințele sale au fost explicate atât de simplist (într-o cheie de teoria conspirației, desigur), cu fracturi de logică, cu amestecarea faptelor, încât am rămas uluit cât de ușor putem distorsiona realitatea pentru a o face să se potrivească cu îngustimea credințelor noastre. Am înțeles atunci nevoia de a fi speciali în ochii celorlalți (nevoia de validare, într-o exprimare mai aproape de limbajul dezvoltării personale de azi), când, cu o mână pe berea rece adusă de chelner, amicul care asculta cu privirea înecată în admirație, îl întreabă pe povestitor: „Și de unde știi toate astea?”. Răspunsul a venit prompt: „Ehe! Și încă câte mai știu! Am acces la esențial”. 

De curând, în cartea lui Alexandru Stermin, Cum am devenit vrăjitor, este atât de frumos surprinsă diferența dintre știință și pseudo-știință sau, mai corect, între cunoașterea comună și cunoașterea științifică, încât merită să o punctăm aici. Sunt oameni care cred că bufnițele știu când moare cineva. Cântecul lor în apropierea unei case prevestește moartea sigură a unei persoane din apropiere. Așa cred oamenii, așa au transmis unii altora de-a lungul timpului. Acum, partea de știință. Ființe nocturne, bufnițele își făceau cuiburile în apropierea comunităților umane. Într-adevăr, la căpătâiul bolnavilor, familiile aprindeau noaptea lumânări pentru a-i putea îngriji mai bine. Bufnițele erau atrase de insecte, atrase la rândul lor de lumină (în trecut comunitățile umane nu beneficiau de iluminat electric și ne putem da seama lesne că astfel, lumina generată de lumânări era și mai puternică în noapte). Bufnițele semnalau locul unde se găsea hrana, iar astfel două fapte fără nicio cauzalitate erau alăturate de cunoașterea comună. De multe ori, cei suferinzi nu mai vedeau lumina zilei, iar cântecul cucuvelei a devenit semn prevestitor de rău. Dar știința ne liniștește pe dată. Nimic rău nu e adus de cântecul unei păsări nocturne. Doar superstițiile intră, în acest fel, în viețile noastre, dacă nu știm să separăm faptele și să le înțelegem. Lumea stă să se schimbe, iar dacă nu câștigăm lupta cu pseudo-știința, un ev, mai întunecat decât cel de după năvălirile barbare, ne poate sta în față.

Apoi, le-am putea spune tinerilor proaspăt ieșiți de pe băncile facultăților că am dat nume lucrurilor, fenomenelor, ființelor, pentru a fi cât mai clari și cât mai exacți. Din farfurii mâncăm, cu paharul bem apă, cu furculița servim felul al doilea, lingura este destinată supei sau ciorbei, la teatru mergem pentru a vedea piese de teatru, în magazine cumpărăm produse. Războaiele sunt războaie, pandemiile sunt pandemii. Să spunem răspicat ceea ce este, pentru că este. Să spunem lucrurilor pe nume. Nu pot exista mai multe adevăruri sub soare. Da, în artă un tablou ar putea să placă cuiva mai mult, altcuiva mai puțin, unora deloc. E acceptabil. O poezie ar putea să stârnească unora o emoție puternică, iar pe alții să nu-i atingă. Dar nu putem accepta, dacă vrem să ne mai înțelegem unii cu alții, coexistența mai multor păreri, concurente, în privința unui lucru demonstrat. De exemplu, dacă ai apendicită trebuie să mergi la spital pentru o operație relativ ușoară. Nu poți să ai pretenția, fără a avea cunoștințe de specialitate, că se poate trata cu frunze de varză. Să ai, vasăzică, adevărul tău. Nu mă refer aici la probleme de sănătate care pot fi tratate, desigur, în acești termeni. Dar nu într-o fază acută sau cronică a unei infecții care riscă să ne pună viața în pericol. De altfel, tot știința ne spune că varza este bogată în vitaminele A, C, E, K, B6, în acid folic, mangan sau glucozinolați, fier, calciu, potasiu, fosfor sau magneziu. Și o putem folosi ca atare în diferite afecțiuni. Dar nu atunci când infecția amenință să ne omoare. 

Atunci e timpul pentru alte tipuri de intervenții, rezervate specialiștilor. De la vechii greci avem „doxa” și avem și „episteme”. Avem cu toții dreptul la o opinie (doxa), dar nu trebuie să uităm că rămâne ceea ce este, o opinie. Cunoașterea (episteme) este rezervată acelora care au experiența și informațiile. Și fiecare dintre noi suntem experți doar în domeniul pe care îl stăpânim, pentru care ne-am pregătit. Un economist nu poate fi expert și în fotbal, dacă nu a făcut vreun curs sau dacă nu a studiat domeniul respectiv, eventual într-o facultate dedicată. La fel, un fotbalist nu poate fi expert în economie. Lumea stă să se schimbe, iar a spune lucrurilor pe nume e necesar pentru a ști cu toții despre ce vorbim.

La final, le-am mai putea spune să nu fie încrâncenați. Să își găsească mereu puterea de a se reinventa, mai ales că totul în jurul nostru se va schimba. Profesii despre care nu știm azi că vor exista, ne vor contura viitorul. Darwin a constatat bine, adaptabilitatea a fost cheia care a deschis oamenilor noi perspective. În ciuda greutăților, am mers mai departe. Dar, pentru a fi adaptabil, trebuie mai întâi să nu fii încrâncenat. Modelele în care am trăit, oricât de bune, nu pot răspunde tuturor provocărilor pe care le va aduce viitorul. E nevoie de luptă pentru a statornici lucrurile importante, dar și de curajul de a schimba ceea ce nu mai corespunde momentului. Încrâncenarea este o încremenire într-o perspectivă de ieri, o neadaptare la azi. Vecină cu imobilitatea, ne aduce aminte de moarte. Să nu murim, ci să trăim, adaptându-ne mereu la ceea ce e în fața noastră. Lumea stă să se schimbe, iar adaptabilitatea este șansa noastră de a supraviețui.

Să nu ne temem! Să acceptăm cu blândețe și să luptăm curajos! Lumea stă să se schimbe, iar noi suntem pregătiți să îi facem față. Așa cum am făcut întotdeauna.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Problema este că pseudoștiința este din păcate uneori promovată chiar de către propovăduitorii stiinței așa cum un emerit om de știință, John Ioannidis sublinia într un eseu din 2005, faptul că majoritatea cercetărilor întreprinse sunt false, din dorința unor oameni de știință aflați la începutul carierei, de a evolua profesional mai rapid, sau pentru ca unele companii să obțină beneficii materiale trecând peste unele rezultate mediocre din cercetările efectuate. Să nu ne mirăm de ce apar atâtea doctorate pe bandă rulantă În condițiile în care doctoratul de obicei încununează o carieră de succes și nicidecum o lansează..
    • Like 0
  • Mirea check icon
    Cu furculița mănânci felul al doilea, domnu' scriitor!
    • Like 0
    • @ Mirea
      Mihai check icon
      Poți să mănânci si felul 16 cu furculița, domnu' comentator; asta este tot ce ai "cules" tu din acest articol ?
      • Like 0
    • @ Mirea
      O observație fină, de cârcotaș, față de exprimarea din parag. 6 :)
      • Like 0
  • Într-adevăr, astăzi oricine are acces la Internet își poate expune un punct de vedere mai mult sau mai puțin pertinent și de foarte multe ori argumentele nu au nimic de a face cu știința cât cu persuasiunea. Dar ce ne facem atunci când susținătorii științei propovăduiesc pseudo știința, doar pentru un interes propriu și meschin de a promova în carieră sau de a obține avantaje materiale, așa cum de altfel chiar un membru de marcă al comunității științifice, Dr. John Ioannidis sublinia de ce majoritatea rezultatelor cercetărilor publicate sunt false, iar recent chiar si efectul Dunning Kruger a fost demonstrat că nu este perfect și nu se aplică în toate domeniile. Ochiul critic va rămâne probabil cel mai bun instrument de evaluare a științei chiar dacă va genera multe dezbateri furtunoase, ce vor
    duce însă în final la un rezultat coerent.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    În general, conspirațiile au avut întotdeauna și un suport psihologic. E vorba, în mare majoritate, de persoane frustrate social, fără job sau calități sociale slab dezvoltate. Niciun argument nu le va convinge, pentru că mecanismul care le pune în mișcare este emoțional și nu rațional. Tinerii sunt dinamici și echilibrați. Nu cred că vor avea asemenea probleme.
    • Like 4
    • @ Valentin
      Mihai check icon
      N-as vrea să comentez impotrivă, doar ca tinerii care sunt echilibrați sunt puțini. Majoritatea lor este in perioada in care incearcă să-și gestioneze excesele. Echilibrul este doar un deziderat. Da, conspirațiile au un suport emotional, insa autorul a spus destul de bine că ele izvorăsc din nevoia de a explica lucruri complexe in termenii in care intelege omul respectiv, nefiind ingrijorat de posibilitatea de a gresi fundamental, pentru că "reward-ul" este că devine special in ochii celui in care-si face expozeul. Am un exemplu foarte interesant: undeva la mijlocul secolului al 19-lea, Academia Franceza s-a adunat in ședință ca să dezbată problema "pietrelor care cad din cer", adică ceea ce mai târziu noi invățam ca fiind meteroriții. Concluzia lor a fost că nu pot să cadă pietre din cer. Astăzi si un copil de 6 ani stie mai bine acest lucru decât crema oamenilor de stiință francezi de la acea vreme. Ce inseamnă asta ? Simplu: mulți oameni tind sa respingă ceea ce nu inteleg, iar anumiti oameni nu resping insă isi creează propria versiune a ce este acel lucru pe care ei nu-l inteleg (teoria conspiratiei). Foarte puțini oameni sunt dispuși să-și admită lor insăși că ceea ce ei nu stiu că există nu inseamnă că nu există deloc. Absență unei explicații despre ceva nu implică că acel ceva fie nu există fie este de sorginte ocultă. Sunt total de acord cu autorul pe această temă.
      • Like 0
  • "[...]în trecut comunitățile umane nu beneficiau de iluminat electric și ne putem da seama lesne că astfel, lumina generată de lumânări era și mai puternică în noapte [...]" Halal abordare științifică! Lumina lumânărilor era mai puternică decât lumina iluminatului electric? Zău?! Dezvoltați puțin subiectul, că devine interesant. Puteți exprima lumina lumânărilor în candele, lumeni sau niți, la alegere. Oricum, exemplul dat nu m-a convins dpdv științific cum că insectele ar fi fost atrase mai puternic de lumina lumânărilor decât de o lumină electrică; nici că învățăceii satului, care studiau în miezul nopții la lumina lumânărilor, nu ar fi constituit excepții de la această explicație, curat științifică... departe de mine de a fi superstițios (chiar am două pisici negre și nu îmi fac griji dacă îmi taie calea; ca o paranteză, în satul în care s-a născut tata, sătenii mai taie și în ziua de azi cozile pisicilor, zicând că astfel strigoii nu se pot prinde de ele dacă merg noaptea prin cimitir – încercați să le dați ăstora o explicație științifică, să lase pisicile în pace!!!). În rest, articolul e foarte bun, cu o mică observație, referitoare la "Dar nu putem accepta, dacă vrem să ne mai înțelegem unii cu alții, coexistența mai multor păreri, concurente, în privința unui lucru demonstrat.". Mecanica lui Newton era un lucru demonstrat, în care corpurile s-ar fi deplasat cu viteze oricât de mari. A venit Einstein cu teoria relativității, să o contrazică... Progresul se naște tocmai din contestarea lucrurilor demonstrate. Să zicem că penultimul paragraf al articolului ar răspunde la această contradicție a termenilor.
    • Like 3
    • @ Andrei Tarlea
      Andrei check icon
      Lumânările de veghe la bolnavi (puține puncte de atracție pentru insecte) erau, prin comparație cu iluminatul electric (mai multe puncte de atracție pentru insecte), mai rare. Deci mai asaltate. Nu mai puternice energetic. Oricum se înțelege ideea, care e de fapt o ipoteză. Cât despre cuvântul "convergente", trebuie înlocuit cu "divergente", și totul e ok. Haram ironia cu halal :-).
      • Like 1
    • @ Andrei
      Iată o explicație mai aproape de știință! Ideea articolului era clară, mai puțin argumentația științifică. Am vrut să subliniez ideea că atunci când însăși argumentația științifică șchipătează, e greu să câștigi lupta cu pseudo-știința.
      • Like 2
    • @ Andrei Tarlea
      Multe cunostinte reale se invata in scoala-facultate etc.Marele Nicolaie Iorga spunea ;
      --Am vazut genii fara multa scoala
      --Dar am vazut si idioti cu Diploma de doctorate ,,
      Cred ca este de mare actualitate si la politicienii nostri .
      Dar sa va povestesc un fapt real .
      Eram pe santier ,aproape de pensionare cu echipa de electricieni ,
      S-a intamplat ,vara , cand s-a facut organizarea de santier si trebuia facuta instlatia de apa rece si calda, Eu am venit cu ideia sa montam sus pe acoperisul containerului -vestiar-birou , o serpentina din teava de ppr cu diametru int de 23 mm si L=50ml , prin care apa se incalzea foarte bine de la soare ; Ei acum este , mieszul povestirii !
      --Stimabilul si tanarul inginer constructor proaspat absolvent , care se ocupa de lucrarile de constructii NU a stiut sa calculeze ,cata apa intra in acea teava ! Adica cam ce volum de apa calda ,rezulta !
      Se punea problema calcularii vol unui cilindru cu diam =23 mm si L=50ml !!! Am meditat mult ,si acum nu pot sa uit , ce o fi invatat acel tanar in Facultate ??? Am dedus ca . el nu realiza ca , acea teava era de fapt un cilindru ,, Dar in schimb cunostea Biblia foarte bine , insa NU l-a avantajat de loc in rezolvarea problemei !
      • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Mihai check icon
      "Corectarea" argumentatiei stiintifice așa cum o faci tu sună mai degrabă a "punere la punct". Nu era nevoie, oricine intelege din context ce a vrut autorul sa spună ,chiar daca nu a mentionat "luxii" fiecărui "device".......
      • Like 0
    • @ Mihai
      Era o dezbatere, nu punere la punct. Se pare că matale vrei să pui la punct pe cineva, că altă idee nu am văzut.
      • Like 0


Îți recomandăm

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult