Foto: Profimedia Images
Multe din tehnologiile lansate în ultimii 10 ani au adus profituri enorme antreprenorilor sau investitorilor care le-au lansat, în general subsecvent unor IPO-uri (Initial Public Offering - prima data când oferi spre vânzare acțiuni ale companiei) de mare succes.
Se vorbește permanent de factorul 10X (multiplicator de venit/profit) ca un fel de obiectiv pentru a dovedi succesul în business. Platformele IT, ca agregatoare de ecosisteme, au atras prin lansarea lor un potențial enorm de venit și o promisiune de profit nemaintalnit într-un orizont de timp relativ redus, de 3-5 ani.
Evaluările companiilor unicorn au îmbogățit fondatorii, angajații cu acțiuni (shares) și investitorii pe short (investitori speculativi).
Mirajul profitului excepțional orbește etica de business
Tehnologiile inovatoare, mai ales cele care sunt disruptive pentru industria sau industriile conexe, deschid piețe noi și generează profituri uriașe, dar totodată și pierderi pe măsură, în lipsa unor norme clare de reglementare a acestora.
Avem exemple multiple cu impact dezastruos pe bursele internaționale, de la bula .Dotcom (-77%) până la recentul fiasco al FTX (platforma de trading monede virtuale – mai bine de 8 mld euro pierduți de clienți).
Oportunitatea unui câștig rapid și major blochează adesea înțelegerea reală a riscului deși întotdeauna cele doua vin într-o relație directă: profit mare=risc mare.
Fiabilitatea unui sistem reprezintă suma fiabilității individuale a componentelor sale - când toate lucrurile merg bine, ceva merge foarte prost
O tehnologie nouă inervează ca un sistem vascular multe industrii, mai mult sau mai puțin pregătite de o revoluție tehnologică. Dorința companiilor de a face parte din lanțul trofic conectat la profit sau, uneori, nevoia de adaptare rapidă la piață decuplează deciziile manageriale de rațional și le conectează mai mult la ambiție.
Globalizarea și interconectarea strânsă între industrii, atât pe verticală cât și pe orizontală, transferă foarte rapid beneficiile, dar mai ales riscurile.
Iată doua exemple cu impact negativ controlat și care au putut fi gestionate:
Un producător de echipamente din China, echipamente de rețea (servere, routere etc) semnificativ mai ieftine, mai performante pe majoritatea specificațiilor tehnice (Huawei, desigur), a accelerat expansiunea multor industrii, reducând pe termen scurt eforturile de investiții. Decizia predominant politică de a schimba, însă, întreagă infrastructura și de a înlocui echipamentele chinezești, sub presupunerea că prezintă breșe de securitate, a angrenat un întreg ecosistem.
Retehnologizarea, înlocuirea Huawei cu alternative ca Cisco sau Juniper înseamnă astăzi o cheltuială enormă și neproductivă (fără să genereze altceva decât pierderi financiare).
Becurile inteligente Philips (Philips Hue) au adus și ele o revoluție în IoT (internet of things) = posibilitatea de a gestiona consumul sau de a spori confortul în iluminarea spațiilor prin utilizarea unei platforme inteligente de pe telefonul mobil. Atât portalul de comunicare cu platformă cât și protocoalele Zigbee (un tip de protocol pentru conectivitate wireless) le-au dat bătăi de cap celor de la Philips, prin incidente de securitate majore, mulți ani la rând (începând încă din 2013 și până în 2020 sute de mii de becuri au fost atacate). După aproape un deceniu de încercări nereușite în asigurarea securității cibernetice, Philips a închis în aprilie 2022 Hue bridge v1 – motorul inițial al inovației sale.
Povestea becurilor Philips continuă, rămânând cel mai apreciat bec inteligent și în 2023. Bridge v2 este lansată deja și se anunță chiar o versiune 2.1.
Viteza în execuție este o premisa a succesului, dar mai și ucide
Boeing și Airbus, cei mai reputați constructori de aeronave de pasageri, au ales cai diferite de a raspunde nevoilor de eficienta impuse de operatori (liniile aeriene).
În aviația civilă, cel mai expus la risc moment este decolarea.
Airbus, un producător european cu referințe în continuă creștere, a adresat zona de consum de combustibil prin motoare mai eficiente. Piața a reacționat printr-o avalanșă de comenzi. Airbus era noul lider.
Boeing, lider al pieței și asociat cu garanția de securitate, a decis să propună eficiența printr-o aeronava cu capacitate mai mare: a introdus motoare mai puternice și un habitat mărit pentru pasageri, pe o platformă folosită cu succes de peste 40 de ani. Rapid și sigur. Aeronava devenind mai grea și mai puternică, Boeing a decis adăugarea unui sistem de asistență în manevrarea aeronavei, sistem pe care însă l-a ținut secret (pentru că ar fi presupus costuri suplimentare cu reinstruirea tuturor piloților și mai ales timp). Suplimentar, Boieng a decis montarea unui singur senzor de activare a sistemelor de asistență, fără alt scenariu de back-up. Pilotul putea interveni manual, având maximum 10 secunde timp de reacție, însă nu știa că sistemul există.
Cifrele în vânzări au fost și pentru Boeing excepționale, fără precedent în istoria sa.
Pentru că diletantismul managerial a minimizat însă securitatea (valoarea principală a Boeing) în favoarea cifrelor în vânzări și indicilor bursieri, două aeronave pline cu pasageri s-au prăbușit în mai puțin de șase luni. Sute de oameni au murit.
Boeing a pierdut în ultimii doi ani aproape jumătate din vânzările sale.(-43 mld USD) și a plătit peste 20 mld USD (amenzi, despăgubiri, etc.).
CEO-ul Boeing și-a încheiat prematur mandatul, primind însă un generos pachet de zeci de milioane de dolari din partea companiei.
Din exemplul de mai sus, putem extrage concluzia că, în business, nu doar decolarea contează, ci controlul zborului end to end este cel care face diferența. Nu este vorba doar despre răspunsul rapid la constrângerile pieței, prin implementarea unor tehnologii avangardiste, ci de capacitatea de a asigura portanța business-ului, reziliența lui pe termen lung. În business angajații nu sunt pasageri, ei sunt și se manifestă ca participanți la zbor.
Pentru investitori: Evaluați maturitatea diverselor M&A-uri tehnologice, mai ales ale celor între două companii mari; de obicei 1+1 se dorește să dea mai mult decât 2, însă adesea, în astfel de cazuri, nu se obține nici măcar 2 ; totodată, în competiția pentru sinergii se pierd multe proiecte de valoare.
Pentru angajatori (companii): Fazati diversele integrări sau avansuri tehnologice chiar dacă unele par trivial de simple; lăsați timp pentru maturizarea proceselor noi, pentru acomodarea clienților cu noile dezvoltări și mai ales pentru reevaluarea roadmapului de produse/servicii.
Pentru angajați: Puneți lupa pe etica de business, identificați pașii/acțiunile care nu sunt conforme cu valorile business-ului și nu faceți compromisuri de dragul vitezei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.