Tot ce trebuie să știi despre interviul lui Tucker Carlson cu Vladimir Putin. Un idiot util la curtea unui criminal în masă

Tucker Carlson a făcut interviu cu Vladimir Putin. „Va fi o discuție serioasă sau un show?” - l-a întrebat Putin pe Tucker Carlson la începutul interviului. Toată presa internațională vorbește despre asta. Și, până la urmă, e normal să se întâmple acest lucru, căci e un eveniment care are puterea de a schimba lucrurile în rău, mai ales în ceea ce privește alegerile din SUA.

Știți lozinca „Proletari din toate țările, uniți-vă!”? E una dintre cele mai faimoase folosite de sovietici. Cam asta face acum Putin și fosta vedetă a Fox News. Le transmite tuturor celor care îi urmăresc și simpatizează: „hei, toți ăștia care sunteți ca noi, hai să ne unim împotriva valorilor liberale și democrației”.

Pe parcursul celor peste două ore de discuții, Tucker Carlson, devenit comentator online, s-a abținut în mare parte să-l provoace pe Putin, al cărui război brutal împotriva Ucrainei a dus la moartea inutilă a sute de mii de oameni.

Cine se aștepta la o confruntare dură între cele două personaje nu a primit ce și-a dorit de la interviul lung și incoerent, în care Tucker însuși a părut uneori pierdut. În loc să-l preseze pe Putin cu privire la numeroasele subiecte abordate, inclusiv acuzațiile credibile că Rusia a comis crime de război și încarcerarea liderului opoziției Alexei Navalnî, Tucker Carlson i-a permis liderului autocrat de la Kremlin să manipuleze publicul și să povestească versiunea sa despre istorie, indiferent cât de înșelătoare ar fi fost aceasta.

Uneori, între exprimarea nemulțumirilor, Putin părea să-l instruiască pe Carlson cu privire la evenimentele istorice, în timp ce gazda interviului privea nedumerită. Sau, ca să spunem mai clar, Carlson i-a oferit lui Putin o platformă pentru a-și răspândi propaganda la o audiență globală, fără să fie examinate aproape deloc afirmațiile sale, după cum precizează și CNN.

Un cadou pentru Donald Trump

Vladimir Putin și-a exprimat în primele 30 de minute din interviu revizionismul istoric, vorbind despre miturile fondatoare ale Rusiei și Ucrainei, despre destrămarea Uniunii Sovietice și despre expansionismul NATO.

În plus, Putin a ținut să-l avertizeze pe Tucker Carlson atunci când acesta îl întrerupea. În rest, a vorbit despre orice, de la războiul din Ucraina și relațiile cu SUA, la cazul reporterului american încarcerat Evan Gershkovici și chiar despre inteligența artificială.

Pe parcursul interviului, Putin a reciclat justificările pe care le-a adus pentru invadarea Ucrainei, inclusiv „denazificarea” țării. Până la sfârșitul interviului era deja clar că Putin nu are nicio intenție de a pune capăt războiului său brutal împotriva Ucrainei, așa cum semnalează și Washington Post. 

Concret, alegerea lui Putin de a vorbi cu Carlson s-a bazat parțial pe simpatia pe care fostul prezentator Fox News o are pentru liderul de la Kremlin. Dar Putin a văzut în acest interviu și oportunitatea de a ajunge cu mesajul său la cele mai pro-Trump părți ale Partidului Republican într-un an electoral extrem de important și complicat.

Putin a refuzat constant să discute cu presa occidentală pentru că nu avea chef de jurnaliști care să-i confrunte narațiunile. În schimb, în ceea ce-l privește pe Tucker, acesta a fost văzut ca un canal perfect pentru ca Putin să-și transmită mesajele propagandistice direct către un public american care a început să-l admire aproape necondiționat și care se simte mai apropiat de mesajele suveraniste ale Kremlinului decât de ideea de democrație.

Interviul lui Tucker e încă o cărămidă, s-ar putea să fie chiar una decisivă, la campania lui Trump, care apelează, ca și în 2016, la sprijin rusesc. Și evident că există și plată în toată această ecuație. Sub ce formă? Păi republicanii controlați de Trump blochează ajutorul financiar pentru Ucraina în Congresul american.

Va fi interesant să urmărim efectele acestui interviu și cum va fi diseminat acesta în rândul adulatorilor lui Tucker și Trump. În orice caz, interviul lui Tucker Carlson e un cadou pentru Trump și îi sporește șansele de realegere. De ce? Pentru că i-ar putea convinge pe americanii de rând să susțină candidatul care le spune că nu trebuie să mai dea din banii lor pentru un război „care nu e al lor”. 

Teorii ale conspirației despre CIA 

Tucker nu a pus nicio întrebare despre atacurile Rusiei asupra zonelor civile sau a infrastructurii critice din Ucraina, care au făcut mii de victime. Nu s-a făcut nicio mențiune despre acuzațiile de crime de război cu care se confruntă Putin sau despre deportarea forțată a copiilor ucraineni. De asemenea, au lipsit întrebările privind represaliile politice radicale ale Rusiei împotriva criticilor lui Putin sau pedepsele lungi cu închisoarea aplicate rușilor obișnuiți care organizează proteste împotriva războiului.

În schimb, Carlson a pus întrebări din ce în ce mai ezoterice - inclusiv dacă vreun lider mondial ar putea fi un adevărat creștin - și, uneori, a părut să îl determine pe Putin să afirme că există un stat american profund și să promoveze alte teorii ale conspirației.

În unele cazuri, Carlson chiar a alimentat narațiunile lui Putin. De exemplu, Putin a avansat o teorie absurdă a conspirației, conform căreia guvernul SUA nu este controlat de liderii săi aleși, ci de puteri obscure din cadrul CIA (Agenția Centrală de Informații a SUA), care îl dirijează pe președinte (Joe Biden) ca pe o marionetă din umbră.

Mai mult, Putin a acuzat SUA că „au aruncat în aer Nord Stream”

„Cine a aruncat în aer Nord Stream?”, a întrebat Tucker Carlson.

„Voi, cu siguranță”, a răspuns Putin. Tucker a glumit, spunând că a fost „ocupat în acea zi”.

„Poate că dumneavoastră personal aveți un alibi, dar CIA nu are un astfel de alibi”, a răspuns apoi Putin.

Întrebat dacă are dovezi că NATO sau CIA se află în spatele exploziilor, Putin spune că „nu va intra în detalii”, dar că ar trebui „să cauți pe cineva care este interesat” și care „are capacități”.

Putin a dominat interviul

În mai multe momente, când Carlson a încercat să intervină peste Putin, a fost mustrat de autocratul lider de la Kremlin. „Acest briefing se apropie de sfârșit. Poate că este plictisitor, dar explică multe lucruri”, a spus Putin pe un ton condescendent. „Nu este plictisitor”, a răspuns Carlson.

Dominarea de către Putin a interviului cu Tucker Carlson a fost un contrast puternic cu interviul pe care Putin i l-a dat prezentatorului austriac de știri, Armin Wolf, care a fost aplaudat în 2018 după ce l-a provocat cu întrebări pe Putin în mod repetat și l-a pus defensivă.

La Fox News, Carlson era un maestru al interviurilor combative, controlând cu atenție fluxul acestora cu interjecții și chiar subminându-și subiecții prin afișarea unei priviri goale pe față sau a unui zâmbet răutăcios. Dar la Moscova, Carlson a fost un spectator în mare parte din propriul interviu, intervenind doar pentru scurt timp.

Dezacordurile dintre Carlson și Putin au fost o surpriză, în parte pentru că în ultima vreme au fost de acord cu atât de multe lucruri.

Dar de ce s-a supărat Tucker? Pentru că, în încercarea sa de a justifica invazia, Putin a petrecut o parte semnificativă a interviului concentrată pe o relatare plictisitoare a istoriei Rusiei și Ucrainei, până la punctul în care Carlson s-a iritat și doi au început să se ciocnească.

Dezacordurile lui Carlson cu Putin cu privire la interviul în sine au devenit clare chiar înainte de difuzarea interviului. La începutul acestei săptămâni, într-un videoclip de promovare a interviului, Carlson s-a prezentat în mod fals ca fiind singurul reporter occidental care s-a deranjat să-l intervieveze pe Putin. Acest lucru a adus cu sine o insinuare, deliberată sau nu, că Putin nu este suficient de important pentru a fi intervievat, ceea ce a stârnit reacții din partea unui purtător de cuvânt al lui Putin, care a afirmat că Putin a primit multe cereri de interviu.

A existat un moment, la finalul interviului, în care Carlson l-a presat ușor pe Putin, întrebându-l dacă ar fi dispus să îl elibereze pe Evan Gershkovici, reporterul încarcerat de la The Wall Street Journal. Putin nu s-a arătat încântat de idee, iar Carlson a spus că jurnalistul american „este un puști și poate că a încălcat într-un fel legea voastră, dar nu este un super spion și toată lumea știe asta”. Putin a refuzat, sugerând că Gershkovici ar putea fi eliberat doar ca parte a unui schimb de prizonieri.

În linii mari, Vladimir Putin a ținut să transmită că invazia pe scară largă a Ucrainei de către țara sa s-ar putea încheia în câteva săptămâni dacă Occidentul ar înceta să ajute Kievul să se apere.

Ce câștigă Vladimir Putin din acest interviu

Politicile din Occident sunt în schimbare. Sondajele arată niveluri tot mai ridicate de ezitare în rândul publicului european și american în ceea ce privește continuarea sprijinului pentru Ucraina. O serie de partide populiste de dreapta, unele dintre ele cu înclinații pro-ruse, au avut succes în alegeri în diferite țări. Altele, inclusiv în puteri economice precum Franța și Germania, au rezultate bune în sondaje.

Luna viitoare, Rusia va organiza un simulacru de alegeri prezidențiale și, deși este aproape sigur că această competiție va fi câștigată de Putin, interviul cu Carlson îi permite liderului rus să se prezinte ca un om de stat internațional, cu o prezență globală, în fața audienței sale interne.

Așa cum arată și BBC, presa de stat rusă a petrecut ultimele zile tratându-l pe Tucker Carlson ca pe o mare celebritate. Într-o acoperire fără suflu, mașinăria de propagandă a Kremlinului a urmărit sosirea personalității mediatice americane în Rusia și a difuzat imagini de la diverse excursii ale acestuia, precum cina în restaurante de lux și vizita la Teatrul Bolshoi.

În tot acest context, joi, președintele Zelenski a declarat că îl înlocuiește pe comandantul forțelor militare ale Ucrainei, generalul Valeri Zalujnîi, pe fondul zvonurilor privind o ruptură între cei doi lideri. 

Această mișcare îl ajută pe Putin, obiectivul său final, în afară de cucerirea militară a Ucrainei, fiind înlăturarea regimului Zelenski pentru a-l înlocui cu unul pro-rus sub controlul său. Kai mult, liderul de la Kremlin speră că UE și SUA vor obosi în final și vor face presiuni asupra ucrainenilor pentru a începe negocieri în vederea încheierii conflictului în termeni favorabili Moscovei.

5 concluzii ale interviului

Așa cum observă și Politico Europe, Tucker Carlson nu a reușit extragă vreo perspectivă captivantă asupra obiectivelor reale de război ale lui Putin sau să-l tragă la răspundere pentru invazia sa brutală a Ucrainei. Putin, însă, a profitat din plin de ocazie pentru a planta semințe de îndoială cu privire la ajutorul SUA pentru Ucraina și sistemul politic american. 

1) Putin nu a terminat cu războiul său

Principalul mesaj pe care Putin a încercat să îl transmită americanilor: Nu are rost să ajutăm Ucraina cu mai mulți bani și arme. Iar Carlson, care el însuși a pus la îndoială anterior sprijinul SUA pentru Ucraina în încercarea acesteia de a-și apăra poporul și pământul în fața asaltului brutal al Rusiei, a fost foarte fericit să contribuie la transmiterea acestui mesaj.

Dar aceasta nu este cu adevărat întreaga poveste, după cum Putin însuși a clarificat în două răspunsuri grăitoare la întrebările de follow-up ale lui Carlson.

În primul rând, întrebat dacă Rusia și-a atins obiectivele de război, Putin a spus că în totalitate: „Nu. Nu ne-am atins încă obiectivele, pentru că unul dintre ele este denazificarea”. Afirmația potrivit căreia Rusia încearcă să „denazifice” Ucraina este considerată pe scară largă ca fiind un cod pentru înlăturarea președintelui Zelenski, care are origini evreiești.

În al doilea rând, când Carlson l-a întrebat dacă Putin dacă ar fi mulțumit cu teritoriul pe care îl ocupă rușii acum, liderul de la Kremlin a evitat întrebarea, continuând să vorbească despre denazificare. Iar acesta putem considera că e un alt „nu”.

2)  Putin a căutat să submineze încrederea americanilor în democrație

Acordându-i un interviu lui Carlson, Putin a obținut acces neîngrădit la o mare audiență americană înainte de alegerile prezidențiale din SUA de la sfârșitul acestui an.

Nu este un secret pe cine susține Carlson în probabila reluare a confruntării dintre Donald Trump și Joe Biden. Dar Putin, și nu Carlson, a fost cel care l-a adus prima dată în discuție pe Trump, spunând că s-a bucurat de o „relație personală” cu fostul președinte american, precum și că îi place personal și de George W. Bush.

De asemenea, Putin a trecut în revistă modurile în care foștii președinți americani nu au reușit să ajungă la un consens cu Rusia în chestiuni de securitate, chiar și atunci când a susținut că aceștia au dorit acest lucru.

Ce crede Putin despre sistemul politic american: că este „ca o mlaștină” în care serviciile controlează totul, iar democrația americană este o iluzie.

3) Propagandiștii Kremlinului au obținut o victorie

Oricine care nu e de acord cu Putin este ținut la mare distanță de liderul rus, fie că este vorba de soțiile soldaților ruși, de jurnaliști independenți sau de contestatarul anti-război Boris Nadejdin. Cei care reușesc să vorbească cu Putin sunt întotdeauna aleși cu grijă de Moscova, iar Carlson nu a făcut excepție.

Anticipând criticile potrivit cărora interviul nu ar face altceva decât să faciliteze propaganda Kremlinului, atât Carlson, cât și Putin s-au străduit să înlăture impresia că ar fi fost în cârdășie, însă orice moment de tensiune a fost scurt și, în cele din urmă, nesemnificativ, Putin ieșind un învingător din acest interviu.

Carlson, care nu a reușit să verifice faptele sau să contrazică lecția fantezistă de istorie a liderului rus, a avertizat în schimb telespectatorii, într-o declarație de deschidere, că atunci când a răspuns la întrebarea sa privind motivul pentru care Rusia a invadat Ucraina, „Putin a continuat foarte mult timp, probabil o jumătate de oră, despre istoria Rusiei, mergând înapoi până în secolul al VIII-lea. Și, sincer, am crezut că este o tehnică de obstrucționism și am considerat-o enervantă”.

Dar Carlson a îndulcit imediat chiar și această lovitură, decretând că, în cele din urmă, a crezut că Putin a fost „sincer”, lăudând apoi „cunoștințele enciclopedice” ale liderului de la Moscova.

Între timp, Carlson a evitat orice subiect care ar fi putut fi sensibil pentru Kremlin: rapoartele privind crimele de război rusești în locuri precum Bucha și Mariupol, mandatul de arestare al Curții Penale Internaționale pentru Putin, Alexei Navalnîi și alți prizonieri politici, precum și mobilizarea Rusiei și numărul de morți în timpul războiului. El s-a ferit chiar și de orice întrebare despre viitoarele alegeri prezidențiale rusești și despre descalificarea din această săptămână a candidatului anti-război, Boris Nadejdin.

4) Putin își continuă ofensiva de a-l farmeca pe Elon Musk

Elon Musk a avut loialități împărțite în ceea ce privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inițial ajutând Kievul, înainte de a părea să cedeze în fața propagandei și a ideilor de discuție ale Kremlinului. În interviul acordat lui Carlson, Putin a profitat de ocazie pentru a mângâia ego-ul miliardarului american.

„Cred că nu-l putem opri pe Elon Musk. El va face ceea ce crede de cuviință. Cu toate acestea, va trebui să găsiți un teren comun cu el. Căutați modalități de a-l convinge. Cred că este o persoană inteligentă”, a spus Putin.

5) Canalele de comunicare SUA-Rusia rămân deschise

Putin a susținut că nu își amintește când a vorbit ultima dată cu președintele Biden. „Trebuie să-mi amintesc totul?” a spus Putin. „Am propriile mele lucruri de făcut. Avem afaceri politice interne de rezolvat”, a mai spus liderul autocrat de la Kremlin.

Întrebat de ce nu a vorbit cu omologul său american, Putin a spus: „De ce l-aș suna? Despre ce ar trebui să vorbesc cu el?” Dar Putin a adăugat că „se mențin anumite contacte” când vine vorba de liniile de comunicare dintre Washington și Moscova.

Tucker Carlson este un idiot util 

Fosta vedetă a Fox News nu e altceva decât un al idiot util care îi ajută pe tirani. Deși are norocul să fie vedetă pe internet în aceste timpuri, Tucker Carlson este departe de a fi primul propagandist occidental (deghizat în jurnalist) care s-a aliniat cu un inamic al Vestului. Și Hitler și Stalin au găsit și ei britanici și americani care să facă propagandă pentru ei.

Cea mai evidentă paralelă cu abordarea lui Carlson față de un despot rus este, fără îndoială, reporterul Walter Duranty de la New York Times, șef de birou la Moscova între 1922 și 1936.

După ce și-a dovedit loialitatea și a scris articole elogioase despre Planul cincinal al comuniștilor, Stalin i-a acordat un interviu exclusiv. Duranty nu a relatat despre Holodomor, foametea care a ucis milioane de ucraineni în 1932 și 1933, și i-a atacat pe cei care au încercat să scrie despre acest masacru stalinist. „Orice raport despre o foamete în Rusia este astăzi o exagerare sau o propagandă malignă”, a notat Duranty la vremea aceea.

Istoricul Mark von Hagen a scris mai târziu că ce făcea Duranty era doar propagandă sovietică. Sally Taylor, autoarea unei biografii critice, a susținut că reportajul lui Duranty a fost un factor care a contribuit la decizia președintelui american Franklin D. Roosevelt din 1933 de a acorda recunoaștere oficială Uniunii Sovietice. Mai târziu, când atrocitățile lui Stalin au devenit de notorietate publică, Duranty a spus: „Nu poți face o omletă fără să spargi câteva ouă”.

Atât naziștii, cât și sovieticii au găsit propagandiști utili pentru cauza lor. Iar un alt exemplu este antisemitul de origine americană William Joyce, care a devenit cunoscut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, provocând publicul din SUA și Marea Britanie cu emisiunea sa radiofonică nazistă „Germany Calling”.  În cazul în care Tucker Carlson este tentat de ideea unei emisiuni numite Russia Calling, ar fi bine să fie avertizat că aceste lucruri se pot termina prost, iar britanicii l-au spânzurat pe Joyce în 1946.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp