Foto: Aleksandr Davydov / Alamy / Alamy / Profimedia
2020 a venit peste toți mai ceva ca o avalanșă. N-am știut ce anume ne lovește, ce se întâmplă și cu atât mai puțin ce urmează pentru noi. Dar ne-am scuturat, adaptat și am mers mai departe. Și anul acesta a mai adus ceva.
Dincolo de toate schimbările și noua realitate impusă de restricțiile pandemiei, s-a schimbat ceva mult mai profund în noi – percepția. Asta include, fără îndoială, cum percepem locul de muncă, modul în care privim propriul timp și efort. Toate acestea care erau într-o linie standard pentru cei mai mulți, înainte de 2020. Drumul casă-birou și retur, muncă de dimineața până după-amiaza/ seara, niște timp cu cei dragi și, dacă aveam puțin noroc, și timpul petrecut cu noi înșine.
Ei bine, noua realitate ne-a arătat că noi ne putem crea ordinea proprie și că avem cu adevărat această opțiune, anterior poate indisponibilă. S-au ridicat noi puncte de vedere, s-au pus pe masă noi beneficii, la care înainte nici nu visam, precum munca remote, ore mai puține de lucru și în acord cu eficiența. Un vis acum de domeniul concretului. Cum să nu prefere angajații un astfel de mediu flexibil? Cum să ne mirăm de ce avem fluctuații de personal mai mari acum, chiar și într-o perioadă deosebit de instabilă economic? Da, este un risc pentru fiecare om atunci când schimbă echipa în plină pandemie. Nu știm ce urmează, cert e că viitorul sună bine doar pentru cei care țin pasul cu valul schimbării și asta e valabil atât pentru angajator, cât și pentru angajat.
Beneficii precum bonurile de masă și abonamentele pentru analize anuale nu mai reprezintă un avantaj competitiv pe piața muncii și asta pentru că acestea pălesc în fața mirajului de a fi stăpân pe timpul tău, până la urmă, pe viața ta.
Realitatea e că odată ce ni s-a arătat că se poate și așa, ne-a plăcut. Am fost forțați să probăm ceva ce nu cunoșteam și am ajuns să ne adaptăm stilului de lucru remote. Ba mai mult, am văzut că ne place să controlăm ce înainte era prestabilit – timpul de lucru și locul din care muncim. Standardul de altă dată nu mai există. Revoluția flexibilității în ceea ce privește locul de muncă e aici să rămână. Marile companii au prelungit în mod repetat perioadele de muncă remote, începând cu 2020, iar angajații sunt mai mulțumiți ca oricând. Au înlocuit drumurile către și de la birou cu sport și timp petrecut cu familia. Cine ar mai renunța la asta? Dacă actualul angajator nu o mai face, foarte mulți angajați ne arată că sunt atâția alții care pun pe masă opțiunea flexibilității în ceea ce privește locul de muncă.
O astfel de schimbare în percepție n-a mai fost la noi, probabil, de la shift-ul de după revoluție, când românii au realizat că nu e obligatoriu să intri în pensie de la primul locul de muncă avut și că fericirea e mai mult decât siguranța zilei de mâine.
Unii poate au privit - în unele situații și în primă fază - munca din afara biroului ca pe ceva temporar, de criză, dar care pe termen lung nu reprezintă o opțiune viabilă. Lipsa apropierii, distanțarea fizică ce ar putea duce la răcirea spiritului de echipă sau la reducerea mult râvnitei coeziuni de grup. Adevărul e că o echipă devine unită prin prezența la nivel simbolic, poți fi acolo pentru echipa ta de la orice distanță, atât timp cât „trageți la aceeași căruță”, iar asta s-a văzut din plin, începând cu anul trecut.
N-a fost ușor pentru nimeni, fie angajator sau angajat, să se mobilizeze și să se adapteze din mers schimbării „constante” ce a urmat după declanșarea pandemiei. Totuși am reușit și o facem în continuare, grație instrumentelor eficiente de comunicare, atât sub aspectul tehnologic, cât și cel uman. În special uman.
Oamenii lucrează „de unde” și mai ales unde simt că le e bine. Dacă angajatorul le oferă flexibilitatea de care au nevoie, oamenii vor fi „unde trebuie”. Mintal și mental. Iar de asta au nevoie și unul și altul, à la longue. În lipsa unei atitudini orientate către reconfigurarea constantă a proceselor de muncă în acord cu o piață în continuă mișcare, nu putem vorbi despre lucruri precum retenție sau angajați fericiți.
O cultură organizațională sănătoasă, reflectată atât în cadrul echipei, cât și în comunicarea externă, are un rol esențial în dezvoltarea unui mediu de lucru apreciat. Discuții periodice, transparente și cu scopul asumat de a îmbunătăți viața angajatului, alinierea așteptărilor de la angajat cu a acestuia față de angajator sunt sine qua non, cărămizi esențiale care pun bazele unei echipe solide și durabile.
Astfel, paradoxul multor oameni, care pleacă într-o perioadă în care atât de mulți alții își pierd locul de muncă, își găsește explicația. Pentru că o nouă lume plină de „posibil” este la un click distanță, de aceea. Pentru că nu mai contează de unde lucrăm, ci cum lucrăm.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Prin urmare daca este sa ne luam dupa pondere tendinta mentionata este numai pentru o mica parte a pietii si nu reprezentativa pentru toata piata.