Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Turiști, în pat cu SRI în camera de hotel: Prezentăm voucherul, actul de identitate și apoi... începem sârguincios să completăm un formular

Cuplu în cameră de hotel

Foto: Guliver Getty Images

Să ne imaginăm:

Ajungem în Franța, la un hotel drăguț din Paris. Prezentăm voucherul, iar recepționistul ne verifica actul de identitate, ne dă cheia și ne urează sejur plăcut.

Ajungem la un hotel la Amara... sau la Mamaia. Prezentăm voucherul, actul de identitate și apoi... începem sârguincios să completăm un formular. Pe baza acestui formular, operatorul turistic va fi OBLIGAT să trimită mai departe un raport către SRI si STS cu nu mai puțin de „n” – 14 puncte despre profilul turistului. De la cetățenie, până la scopul călătoriei. De la domiciliu, până la date din profilul „client fidel”.

Nu, nu ne imaginăm România anului 1952. Este vorba de România anului 2017.

Zilele trecute a apărut Lega a Turismului, o lege care de câteva zile este în dezbatere publică, o lege care pe parcursul a 38 de pagini reia textele anterioare de lege fără să aducă ceva semnificativ inovator sau contemporan. Cu câteva excepții. Una este imaginea de mai sus, iar acestei imagini Legea Turismului i-a dedicat un capitol întreg. Unul dintre cele două capitole „VII”.

Da, textul de lege este așa de varză, încât are două capitole „VII”

Trecem peste.

Capitolul „Sistemul Informatic de Evidență a Activității de Turism din Romania (SIEATR)” este de departe cel mai bine făcut din această lege. Pe parcursul a nu mai puțin de 14 articole (peste 25% din textul de lege) se explică foarte structurat și în amănunt întreg mecanismul de colectare de date. Cu siguranță, doamnele și domnii de la Ministerul Turismului, care nici măcar nu știu să numere cifrele romane, au fost foarte fericiți când au primit cele 10 pagini, scrise profesionist, de la o altă instituție a statului.  

Îți recomandăm

Ministrul Dobre a aruncat gogoașa cum că această monitorizare atentă a turiștilor are ca scop reducere evaziunii fiscale, dar și facilitarea unor calcule și strategii pe care vrea să le facă Ministerul Turismului pentru a aduce România pe culmile turismului mondial. Practic ar putea spune ca ambulanțele sunt vopsite în roșu pentru a reduce consumul de carburant.

De ce scriu asta? Pentru că există și acum mecanisme de control și de prognoză. Fiecare turist care se cazează în România completează o fișă de bun simț și i se face o copie după cartea de identitate. Apoi, la cererea INS, datele despre circulația turistică se centralizează, iar informațiile, mulți indicatori, se publică.

Nu monitorizarea este problema, sigur, în contextul actual de securitate sau mai bine zis de insecuritate, monitorizarea este firească. Problema este cum folosim această monitorizare. Cât de ascunse sunt scopurile ei. Dacă legea rămâne în forma aceasta, practic, se va ști în orice moment unde se află Popescu sau Ionescu, cât stă, de câte ori a fost, cu cine a fost. Probabil că noi, în calitate de Ionescu și Popescu, putem fi monitorizați mult mai atent prin alte metode decât prin acestea, așa de evident intruzive.

În ceea ce privește evaziunea în turism, actuala lege nu îi aduce nicio atingere concretă. Și pe noul text, turismul la negru de la Costinești ori de la Rânca va funcționa nestingherit. Legea nu întărește nicio autoritate de control, iar sancțiunile propuse în penultimul capitol sunt un pic prea blânde, dacă nu hilare.

Ca să vă dau un exemplu concret: dacă hotelul operează fără autorizație, cel mai grav lucru care se poate întâmpla în universul turistic românesc, proprietarul se poate alege cu 30, maximum 40 puncte de amendă. Asta e tot.

Ca idee: pentru depășirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, conducătorul primește 20 de puncte de amendă. 

Deci sancțiunile sunt o simplă bătaie de joc la adresa consumatorilor.

Restul capitolelor nu spun nimic concret. Unul dintre cele mai importante capitole care ar fi trebuit prins in lege, unde România este absolut deficitară – școlarizarea, are mai puțin de o pagină, iar alte elemente presante: asigurările în turism, mecanismele de control, standardizările, lipsesc cu desăvârșire. Despre reglementări concrete ale agențiilor de turism, ale operatorilor, ale relațiilor cu operatorii mondiali nu se scrie niciun cuvânt, iar în momentul de față, dacă nu știați, mai mult de 25% din circulația turistică a României se desfășoară prin portaluri înregistrate în alte țări.

Practic, în 38 de pagini, Legea Turismului nu aduce nimic progresist, din contră. Avem de a face cu o lege de tip „Big Brother” care, la cât de eterogen, este peisajul turistic românesc, probabil va ajunge în Monitorul oficial fără prea mari modificări.

Așadar, tovarăși aveți grijă cu cine și pe unde veți călători, pentru că suntem pe cale să avem o Lege a Turismului demnă de serialele de desene animate... sovietice.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In exemplul dat cu Franta sunteti absolut in plop. De multa vreme se completeaza o fisa de identificare pentru turistii straini, chiar destul de cuprinzatoare. Oricine se poate informa despre continutul ei (https://www.service-public.fr/professionnels-entreprises/vosdroits/R41514) si online, daca are nevoie de exercitii de imaginatie pentru calatorii in Franta. Astfel de proceduri sunt extrem de necesare pentru siguranta publica. Bineinteles ca trebuie sa existe limite ale puterii serviciilor, dar cu sperietoarea sovietica agitata mereu nu rezolvi nimic.
    • Like 0
  • ma cam bati campii. e un articol cam prost! oriunde in UE se colecteaza date. doar pentru ca in afara totul se intampla mai mult sau mai putin digitalizat, asta nu inseamna ca fenomenul nu exista. se cer pasaportul sau buletinul peste tot. se fac copii sau dai pe mail dinainte sa ajungi. se completeaza si formulare in unele locuri. e doar o forma mai finuta prin care se face aceasta verificare, dar este acelasi lucru. chiar si la airbnb depui documente acum.
    • Like 0
    • @ Laurentiu Stanciu
      Zev check icon
      Depinde si ce date. Cand merg la hotel, dau carnetul de conducere, unul pentru toata familia. Nu ca scopul vizitei, de unde 14 puncte? Carnetul are nume si prenume, seria, si adresa. Atat. Prin UE n-am fost de o gramada de timp, asa o fi
      • Like 0
  • check icon
    Stati usor,ca pe langa aceasta lege vine si aia cu infiintarea unei societati nationale de ascultat telefoane,asa ca vor stii unde suntem dar si ce vorbim! Apropo,ce ne facem cu Republica daca ne vor interzice sa si scriem?
    • Like 0
    • @
      Telefoanele sunt ascultate inregistrate de cand s-a inventat telefonia mobila. Nu va avea nimeni timp sa parcurga inregistrarile. Singurii care se agita din cauza asta sunt cei care au ceva de ascuns.
      • Like 0
    • @
      Zev check icon
      Pai, de sa interzica scrisul? E util, mai fisezi pe unul, pe altul, pe toti :)
      • Like 0
    • @
      Zev check icon
      Pai, de sa interzica scrisul? E util, mai fisezi pe unul, pe altul, pe toti :)
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult