Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Un angajat român lucrează 174 de zile pe an doar pentru a achita dările la stat. Cum citim topul poverii fiscale în Europa

România este pe locul opt într-un clasament referitor la povara fiscală pe muncă, raportată la salariul mediu, arată un raport elaborat de Institutul Economic Molinari.

Studiul a calculat câte zile pe an trebuie să muncească un angajat pentru a-și plăti taxele și impozitele și a stabilit, teoretic, „ziua eliberării de taxe”, adică ziua dintr-un an în care un angajat începe să lucreze pentru el, și nu pentru stat. 

Un angajat român lucrează 174 de zile pe an pentru a achita dările, iar 23 iunie este „ziua eliberării de taxe” în cazul României. „Cel mai mult muncesc francezii pentru a achita taxele - 210 zile pe an –, urmați de belgieni – 208 zile și de austrieci – 200 de zile. Cel mai puțin muncesc ciprioții – 87 de zile pe an pentru a-și plăti taxele și impozitele. 

Studiul mai arată că un angajator trebuie să achite către stat 1,76 euro pentru fiecare euro oferit ca salariu net angajatului său. În top este Franța, cu 2,20 euro achitați de un angajator pentru un euro salariu net.

În euro, salariul net anual variază de la 3.700 de euro pe an în Bulgaria, la 36.136 de euro pe an în Luxemburg. În România studiul menționează că salariul net este de 3.758 de euro pe an.

Impozitele pe care le percepe statul din venitul unui român reprezintă 47,62%, conform aceluiași raport, care ia în calcul salariul mediu.

În imagine, topul poverii fiscale:

Sursa Institutul Economic Molinari

La salariile mici povara fiscală este mai accentuată decât la salariile mari

„După reducerea CAS și TVA povara fiscală - calculată după metodologia din studiu - a scăzut și în cazul României. O tendință de scădere a poverii fiscale se manifestă în general în 2016 la nivel european, dar România în continuare are o povară fiscală mare”, a declarat pentru Republica.ro Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. În opinia lui, datele din studiu nu sunt comparabile, pentru că utilizează salariul mediu, iar în unele țări există cota unică, iar în altele este impozitare progresivă.

În cazul României, există diferențe foarte mari între salariile mici și salariile mari, atunci când vorbim de povara fiscală.

Studii ale Comisiei Europene și ale FMI relevă faptul că în România la salarii sub medie povara fiscală e foarte mare în comparație cu alte state europene. La salarii mari povara fiscală este semnificativ mai mică în România, comparativ cu situația din alte state.

„Reducerea de CAS din 2014 nu a fost una diferențiată, pe nivele de salarii, și probabil mai mult sens ar fi avut o diferențiere”, crede Ionuț Dumitru.

Aproape un sfert dintre angajați lucrează la negru. Președintele Consiliului Fiscal: „Trebuie găsite soluții”

Povara fiscală mare conduce la creșterea evaziunii fiscale. Evaziunea fiscală din munca la negru în România, în 2014, era 2,6% din PIB, din care 0,6% din PIB la impozitul pe venit și 2% din PIB la contribuțiile la asigurări sociale, acestea fiind cele mai recente date disponibile.

„În 2014 existau aproximativ 1,5 milioane de persoane care munceau la negru și probabil că cifra a rămas aceeași și în prezent”, adaugă Ionuț Dumitru. Aceasta înseamnă că 23% din totalul salariați din economia națională muncesc la negru, fără să plătească dări la stat.

Portițe legale pentru diminuarea poverii fiscale pe muncă

Președintele Consiliului Fiscal spune că au rămas mai multe „portițe legale” care sunt folosite pentru scăderea nivelului dărilor plătite la stat. 

„A fost moda microîntreprinderilor, după aceea au închis portița microintreprinderilor și a rămas portița PFA-urilor, anul acesta a mai crescut povara fiscală pentru PFA-uri. În continuare, dacă facem un calcul în cazul unui PFA, povara fiscală este mai mică decât la munca salarială. E adevărat că este o altă formă de organizare, presupune asumarea unor riscuri. Dar putem să ne întrebăm cum de avem sute de mii de PFA-uri. Am spune la prima vedere că suntem o țară de întreprinzători. Avem 650.000 de companii, la care adăugăm 400.000-500.000 de PFA-uri. Adică peste un milion de întreprinzători la nivel național. Și oamenii preferă pe bună dreptate de multe ori să își constituie un PFA, decât să fie salariați”, continuă șeful Consiliului Fiscal.

„5 milioane de salariați asigură asistența socială pentru 18-20 de milioane. Nu prea se poate”

„Oamenii văd că dacă se duc la spital trebuie să își cumpere singuri medicamente, ba mai mult se duc cu o boală și se întorc cu trei, astfel că nu va exista motivația să își plătească corect contribuțiile la asigurările sociale. Oamenii mor de mână criminală, până la urmă”, spune Dumitru.

„Oamenii nu vor să plătească contribuțiile de asigurări sociale pentru că sunt foarte mari și oamenii văd că banii se cheltuie ineficient, ca să nu zic că sunt furați, pur și simplu - vezi exemplul Hexi Pharma. Dar în același timp veniturile la buget sunt foarte mici, ceea ce menține rata de contribuții foarte sus. Și asta pentru că sunt prea puțini contribuabili. Problema demografică este una foarte serioasă pe care nu o luăm deloc în seamă”, continuă Ionuț Dumitru care vede un „cerc vicios”.

„În România 5 milioane de salariați plătesc contribuții sociale și asigură asistență socială, sub diverse forme, pentru 18-20 de milioane de locuitori. Nu prea se poate”, adaugă președintele Consiliului Fiscal. 

Introducerea pensiilor speciale, „o mare greșeală”

Pe de altă parte, șeful Consilului Fiscal consideră că introducerea pensiilor speciale reprezintă „o mare greșeală”.

„Nu ne permitem să plătim pensii foarte mari, raportat la salariu, raportul între pensia medie și salariul mediu este de 35%, o rată foarte mică la nivel european, asta în condițiile în care avem deficit în bugetul de pensii de 2,7% din PIB. Noi ne împrumutăm masiv ca să susținem pensiile foarte mici. În prezent plătim mai mult decât putem, decât avem resurse, ne împrumutăm aproape 3% din PIB să plătim pensiile. Faptul că noi reintroducem pensii speciale, adică pensionari care sunt „mai deosebiți” față de ceilalți - a se vedea pensiile militare sau pensiile parlamentarilor - nu face decât să înrăutățească situația”, vede Ionuț Dumitru.

„Din păcate noi se pare că găsim non-soluții. În loc să găsim soluții care să rezolve problema, noi luăm decizii care înrăutățesc problema și creează și inechități majore. Ce vină are un pensionar cu o pensie de mizerie, în jur de 35% din salariul mediu, față de un parlamentar care are o pensie de 80% din salariu sau cât s-a hotărât”, spune șeful Consiliului Fiscal. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Problema este ce poți face cu banii rămași după taxe. Dacă sunt suficienți e bine dacă nu ... nu.
    • Like 0
  • Situatia este mult mai grava decat se prezinta in articol. Sistemul socialist ascunde rata reala de taxare prin diverse tertipuri, precum TVA si "mutarea" unor taxe catre angajator. De fapt, banii platiti de angajator la stat ar trebui sa faca parte din salariul brut al angajatului, si atunci iese la iveala dezastrul: daca din 2.76 euro platiti de angajator pentru angajat 1.76 + 0.48 se duc catre stat, inseamna ca rata de taxare este de 80%. Dar te intrebi, or fi luat in considerare toate taxele cand au calculat procentul? Accizele la benzina, tigari, taxe de timbru etc? Nu cumva ne ducem catre 85-90%? La ce procent incepem sa vorbim de sclavie?
    • Like 1
  • Ionel check icon
    Faptul că noi reintroducem pensii speciale, adică pensionari care sunt „mai deosebiți” față de ceilalți - a se vedea pensiile militare sau pensiile parlamentarilor - nu face decât să înrăutățească situația”, vede Ionuț Dumitru. Corecta concluzia, dar partial spusa, de ce nu spune si de pensiile speciale ale magistratilor !!!! pana la urma, in Europa, cele 2 categorii enuntate au un regim special de calcul, in limite rezonabile...nu ca la noi, pensii de peste 2000 de euro, chiar 4-5000 in cazul unor magistrati...
    • Like 1
    • @ Ionel
      dintotdeauna cei mai prosti oameni au avut cele mai mari salarii si pensii ! faceti dumneavostra o diferenta intre cel mai destept militar si cel mai prost profesor :) cati oameni ii multumesc profului ca le-a pus creionul in mana, sau intre un mare artist al carui nume va dainuii peste secole prin opere si un idiot de magistrat, sau parlamentar, ale caror legi vor incurca generatii :)
      • Like 1
  • daca asa suna articolul romanesc, ma sparii cum or suna articolele franceze sau belgiene. In rest, de aceea recomand la toti din jurul meu: exista deduceri din impozit, utilizati-le la maxim: asigurare medicala, pensie privata, deducerea pt persoane in intretinere. Si pentru cine e mai indraznet si poate, sa schimbe forma de incadrare in pfa sau firma, si sa decida singur cum investeste banii. Pentru ca pentru noi, cei din privat, legea e aspra: pentru pensie vom avea nevoie de 35 de ani de contribuitie la pensie.
    • Like 2
  • check icon
    „Pensiile speciale” sunt firești într-o societate specială ca a noastră, unde una zicem, alta facem. Avem o succesiune nesfârșită de critici la adresa „salariilor nesimițite”, dar decidenții politici continuă să facă la fel. De ce? Simplu, deoarece ei sunt mereu aceiași, doar că îi cheamă altfel. De ce era nevoie de pensii speciale pt parlamentari în condițiile în care performanțele parlamentarilor au fost și sunt mediocre? Sigur, vorbesc ca grup, nu individual, putem identifica parlamentari valoriși. Ne-am putea gândi la recompensarea parlamentarilor performanți, cei care au propus un nr. minim de legi/mandat sau care le-au susținut sau care, într-un fel sau altul, au niște merite. Cine evaluează aceste merite? Păi cine i-a pus acolo, cei care i-au ales. După 3 ani de mandat, parlamentarii ar trebui să fie evaluați de cei care i-au votat, în colegiul respectiv. Așa mi s-ar părea justificat să aibă o pensie suplimentară, DACĂ o merită.
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult