România este pe locul opt într-un clasament referitor la povara fiscală pe muncă, raportată la salariul mediu, arată un raport elaborat de Institutul Economic Molinari.
Studiul a calculat câte zile pe an trebuie să muncească un angajat pentru a-și plăti taxele și impozitele și a stabilit, teoretic, „ziua eliberării de taxe”, adică ziua dintr-un an în care un angajat începe să lucreze pentru el, și nu pentru stat.
Un angajat român lucrează 174 de zile pe an pentru a achita dările, iar 23 iunie este „ziua eliberării de taxe” în cazul României. „Cel mai mult muncesc francezii pentru a achita taxele - 210 zile pe an –, urmați de belgieni – 208 zile și de austrieci – 200 de zile. Cel mai puțin muncesc ciprioții – 87 de zile pe an pentru a-și plăti taxele și impozitele.
Studiul mai arată că un angajator trebuie să achite către stat 1,76 euro pentru fiecare euro oferit ca salariu net angajatului său. În top este Franța, cu 2,20 euro achitați de un angajator pentru un euro salariu net.
În euro, salariul net anual variază de la 3.700 de euro pe an în Bulgaria, la 36.136 de euro pe an în Luxemburg. În România studiul menționează că salariul net este de 3.758 de euro pe an.
Impozitele pe care le percepe statul din venitul unui român reprezintă 47,62%, conform aceluiași raport, care ia în calcul salariul mediu.
În imagine, topul poverii fiscale:
Sursa Institutul Economic Molinari
La salariile mici povara fiscală este mai accentuată decât la salariile mari
„După reducerea CAS și TVA povara fiscală - calculată după metodologia din studiu - a scăzut și în cazul României. O tendință de scădere a poverii fiscale se manifestă în general în 2016 la nivel european, dar România în continuare are o povară fiscală mare”, a declarat pentru Republica.ro Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. În opinia lui, datele din studiu nu sunt comparabile, pentru că utilizează salariul mediu, iar în unele țări există cota unică, iar în altele este impozitare progresivă.
În cazul României, există diferențe foarte mari între salariile mici și salariile mari, atunci când vorbim de povara fiscală.
Studii ale Comisiei Europene și ale FMI relevă faptul că în România la salarii sub medie povara fiscală e foarte mare în comparație cu alte state europene. La salarii mari povara fiscală este semnificativ mai mică în România, comparativ cu situația din alte state.
„Reducerea de CAS din 2014 nu a fost una diferențiată, pe nivele de salarii, și probabil mai mult sens ar fi avut o diferențiere”, crede Ionuț Dumitru.
Aproape un sfert dintre angajați lucrează la negru. Președintele Consiliului Fiscal: „Trebuie găsite soluții”
Povara fiscală mare conduce la creșterea evaziunii fiscale. Evaziunea fiscală din munca la negru în România, în 2014, era 2,6% din PIB, din care 0,6% din PIB la impozitul pe venit și 2% din PIB la contribuțiile la asigurări sociale, acestea fiind cele mai recente date disponibile.
„În 2014 existau aproximativ 1,5 milioane de persoane care munceau la negru și probabil că cifra a rămas aceeași și în prezent”, adaugă Ionuț Dumitru. Aceasta înseamnă că 23% din totalul salariați din economia națională muncesc la negru, fără să plătească dări la stat.
Portițe legale pentru diminuarea poverii fiscale pe muncă
Președintele Consiliului Fiscal spune că au rămas mai multe „portițe legale” care sunt folosite pentru scăderea nivelului dărilor plătite la stat.
„A fost moda microîntreprinderilor, după aceea au închis portița microintreprinderilor și a rămas portița PFA-urilor, anul acesta a mai crescut povara fiscală pentru PFA-uri. În continuare, dacă facem un calcul în cazul unui PFA, povara fiscală este mai mică decât la munca salarială. E adevărat că este o altă formă de organizare, presupune asumarea unor riscuri. Dar putem să ne întrebăm cum de avem sute de mii de PFA-uri. Am spune la prima vedere că suntem o țară de întreprinzători. Avem 650.000 de companii, la care adăugăm 400.000-500.000 de PFA-uri. Adică peste un milion de întreprinzători la nivel național. Și oamenii preferă pe bună dreptate de multe ori să își constituie un PFA, decât să fie salariați”, continuă șeful Consiliului Fiscal.
„5 milioane de salariați asigură asistența socială pentru 18-20 de milioane. Nu prea se poate”
„Oamenii văd că dacă se duc la spital trebuie să își cumpere singuri medicamente, ba mai mult se duc cu o boală și se întorc cu trei, astfel că nu va exista motivația să își plătească corect contribuțiile la asigurările sociale. Oamenii mor de mână criminală, până la urmă”, spune Dumitru.
„Oamenii nu vor să plătească contribuțiile de asigurări sociale pentru că sunt foarte mari și oamenii văd că banii se cheltuie ineficient, ca să nu zic că sunt furați, pur și simplu - vezi exemplul Hexi Pharma. Dar în același timp veniturile la buget sunt foarte mici, ceea ce menține rata de contribuții foarte sus. Și asta pentru că sunt prea puțini contribuabili. Problema demografică este una foarte serioasă pe care nu o luăm deloc în seamă”, continuă Ionuț Dumitru care vede un „cerc vicios”.
„În România 5 milioane de salariați plătesc contribuții sociale și asigură asistență socială, sub diverse forme, pentru 18-20 de milioane de locuitori. Nu prea se poate”, adaugă președintele Consiliului Fiscal.
Introducerea pensiilor speciale, „o mare greșeală”
Pe de altă parte, șeful Consilului Fiscal consideră că introducerea pensiilor speciale reprezintă „o mare greșeală”.
„Nu ne permitem să plătim pensii foarte mari, raportat la salariu, raportul între pensia medie și salariul mediu este de 35%, o rată foarte mică la nivel european, asta în condițiile în care avem deficit în bugetul de pensii de 2,7% din PIB. Noi ne împrumutăm masiv ca să susținem pensiile foarte mici. În prezent plătim mai mult decât putem, decât avem resurse, ne împrumutăm aproape 3% din PIB să plătim pensiile. Faptul că noi reintroducem pensii speciale, adică pensionari care sunt „mai deosebiți” față de ceilalți - a se vedea pensiile militare sau pensiile parlamentarilor - nu face decât să înrăutățească situația”, vede Ionuț Dumitru.
„Din păcate noi se pare că găsim non-soluții. În loc să găsim soluții care să rezolve problema, noi luăm decizii care înrăutățesc problema și creează și inechități majore. Ce vină are un pensionar cu o pensie de mizerie, în jur de 35% din salariul mediu, față de un parlamentar care are o pensie de 80% din salariu sau cât s-a hotărât”, spune șeful Consiliului Fiscal.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.