Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Un film cum eu n-am prea văzut în România: prea mulți „Oameni de treabă”, prea puțini oameni care să facă treabă

Oameni de treabă
  • Nu mă pricep la filme, dar îmi plac. De fapt nici vorbele astea despre filme nu-s ale mele, cred că le-a folosit pe vremuri Ioan T. Morar, când făcea o emisiune de profil la TV. După mine, filmele se împart în două categorii mari: filme pe care vreau să le revăd și filme pe care nu vreau să le revăd. „Oameni de treabă” este un film pe care l-am văzut de două ori, ceea ce filmele românești mă determină destul de rar să fac. Știți și dvs. cum e… sunt eu destul de năcăjit ca să mai văd și necazurile altora…
  • „Oameni de treabă” este un film despre necazurile altora pe care le trăim însă cu toții, ca-ntr-un soi de culpă colectivă. Realitatea românească, coruptă până-n măduva oaselor, nu poate fi exorcizată decât prin râs: umorul negru, absurd, bine dozat de regizorul Paul Negoescu, îți descrie o Românie în care se mai poate trăi doar în cheie tragicomică. Finalul este o combinație de Frații Coen și Tarantino după șase luni la Vaslui. 
  • Cu siguranță veți avea propria cheie de interpretare asupra finalului. Eu prefer să-l citesc în cheie morală. Poate și pentru că Tarantino ne-a obișnuit ca, după câte o baie de sânge, binili să învingă. Vreau să cred că în fiecare victimă aflată sub vremuri, în fiecare om blând abuzat de șefi, în fiecare miel bun de abator există un reflex moral care îl face să se ridice, să-și netezească hainele boțite, să devină curajos, să înfrunte răul. Ca să parafrazez o vorbă din Biblie, să te ferească Dumnezeu de furia mielului! Omul blând e luat de prost, dar Iisus nu a fost un bleg… Sigur, când i-am zis excelentului actor Iulian Postelnicu ce cred despre personajul său, a spus că e un exces de interpretare din partea mea. „Eu am făcut un bețiv și nimic mai mult…” Mergeți să vedeți filmul ca să faceți propriul exces de interpretare.

După vizionarea cu public, am fost la o dezbatere cu o parte din echipa filmului despre „Cum îți faci treaba în România”. 

„Cum îți faci treaba în România”, dezbaterea de la finalul filmului

Tema aleasă de organizatori m-a făcut să mă gândesc că avem totuși prea mulți „oameni de treabă” și prea puțini oameni care își fac treaba. Oamenii de treabă sunt peste tot. Îi știți: te ajută ca să-i ajuți, o mână spală pe alta, sunt serviabili, adevărați cămătari de suflete. De treabă este și șeful de clan mafiot, de treabă e și baronul local, de treabă e și funcționarul de la ghișeu, de treabă e și asistenta care cere o atenție ca să aibă grijă de maică-ta, de treabă e și șeful sociopat căruia îi iei scamele în ședință, de treabă e și gardianul de la barieră. Corupți până-n măduva oaselor, îți faci treaba cu ei. Te rezolvă, îți pun o pilă, închid ochii, țin de șase, îți împing o vorbă bună unde trebuie, te înțelegi cu ei, te pupă pe amândoi obrajii, sunt de treabă. Ce vor în schimb? Libertatea ta. Poți face pactul cu omul de treabă sau poți rămâne un paria, alungat din comunitate cu dricul, cu salvarea sau în cel mai bun caz cu ochii învinețiți (imaginea femeii bătute care pleacă „la oraș” de mână cu copilul ei reface drumul pe care milioane de români l-au urmat în străinătate, alungați de cârdășia duioasă a oamenilor de treabă).

Vocea oamenilor care-și fac treaba este, din păcate, din ce în ce mai slabă și pentru că ea este acoperită de vocea oamenilor care se află în treabă. Dacă primii sunt meseriași, harnici, serioși, ceilalți sunt diletanți, leneși, neserioși. Impostura oamenilor care se află în treabă se vede de jos, de la instalatorul care te duce cu vorba, până sus, pe frontispiciul țării unde cineva, aflându-se în treabă, a gravat cuvintele solemne „România lucrului bine făcut”. Orice om care trăiește în România poate discerne cât este aici lucru bine făcut și cât e făcătură. 

Un lucru e cert: Paul Negoescu (regizor), Radu Romaniuc și Oana Tudor (scenariști), Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Crina Semciuc și Anghel Damian (actori) au făcut cu „Oameni de treabă” o treabă foarte bună. Filmul este din 25 noiembrie până în 9 decembrie în cinematografele din toată țara. Sigur, acolo unde mai sunt cinematografe.

Iulian Postelnicu

Anghel Damian

Daniel Busuioc și Vasile Muraru

Regizorul Paul Negoescu

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ovidiu check icon
    Da, filmul merită văzut chiar de două ori. Postelnicu și Muraru joacă magistral. Regia, imaginea sunt la înălțime. Finalul poate părea oarecum insolit, adică, ce naiba, Tarantino și frații Coen... în fundul Moldovei, undeva, pe lingă Botoșani. Gloanțe peste gloanțe, arme, care de mai care, și o toporișca înfiptă între omoplații polițaiului, de către un popă... Fie, deși e, într-un fel, exagerat. Nu suntem în SUA, unde există un cult al armelor și unde, săptămânal, cad victime pe străzi, prin case și prin școli. Avem, în final, un adevărat carnagiu, în micuțul județ Botoșani. Să zicem... în fond mai toate personajele rele crapă, de ce ne-am neliniști?
    Dar "lucrul bine făcut" ține de calitatea omului. Nu toți îl putem face. Nici chiar Iohannis, ca președinte. "România lucrului bine făcut" se traduce pri faptul că fiecare român ar trebui să-și facă treaba cât mai bine. Omenește, nu e posibil. N-a fost decât un slogan de campanie, care s-a stins în timp. Nici pe vremea celuilalt neamț, relegel Carol I, lucrurile n-au stat pe roze. A vrut, la un moment dat, să plece. Intrigile, corupția, scandalurile politice îl scârbiseră. "Oameni de treabă" aidoma cele din film există peste tot unde sunt oameni.
    • Like 0
  • Vazut. 80% din film este foarte bine facut, o exploatare bine realizata a diferentei dintre Comunitate si Societate, ambele personificare de politisti. Finanul e mai mult decat artificial, e fals si prost facut, complet nerealist. \este dincolo de orice imaginatie un duel cu pistoale mitraliera, in stilul gangsterismul prohibitiei din Chicago interbelic intr-un sat obscur din Botosani, chiar daca protagonistii sunt traficanti de tigari
    • Like 1
  • Gandalf check icon
    Mulțumesc de atenționare și de cronică. E foarte probabil c-am să mă uit la el.
    Nu la cinematograf, că l-am văzut pe cel mai apropiat și e în ruine, nici măcar crâjmă nu l-a făcut nimeni...
    Uite, am io o întrebare de om cinstit (ori care-ar vrea să fie, dac-ar putea). N-am cinema și vreau să văd totuși filmul. Ce pot face, legal și cu bunul simț de a contribui la veniturile celui (celor) care trăiesc din asta? Întrebare-ajutătoare: nu sunt din București, deci nu mă trimiteți p-acolo pe undeva după BR-uri :D
    Mulțumesc oricui răspunde, chiar și autorului :))
    • Like 2
    • @ Gandalf
      cred ca va apare in scurt timp pe HBO (Max) Disney sau alta plarforma dedicata filmelor
      • Like 2
    • @ Vasile Ostaciuc
      Gandalf check icon
      Mulțumesc, dar nu am niciun fel de abonament ori antene de tembelizor... mai există magazine de unde să cumperi dividie, blureie cu filme (românești, mă refer)? chiar online (asta ar fi un plus, evident)?
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult