Un miliard de nomazi digitali în 2035, la nivel mondial. Ce înseamnă viața de „slowmad” și de ce are tot mai mult succes în rândul celor care muncesc de oriunde

Office for the day. Astăzi pe o plajă din Costa Rica, peste o lună sau două, într-o cafenea din Lisabona, peste șase sau nouă luni, pe o terasă din Buenos Aires. Sunt fotografiile pe care le tot vedem în social media sub hashtag-ul nomad digital, postate de adepții formulei în care munca și vacanța merg mână-n mână. Grație tehnologiei, nomazii digitali pot munci remote de oriunde există o conexiune bună la internet, iar acest stil de viață era până de curând îmbrățișat, în special, de tinerii în jur de 30 de ani.

Pandemia a schimbat însă conceptul de nomad digital și contextul social pe care l-a creat continuă să-și pună amprenta asupra modului în care înțelegem și alegem să muncim. În următorii ani, un număr tot mai mare de oameni ar putea îmbrățișa acest stil de viață, după ce în pandemie au fost nevoiți să lucreze remote și au experimentat ștergerea granițelor dintre muncă și timp liber. La nivel global, creșterea unei noi categorii de oameni care muncesc de la distanță este unul dintre scenariile predominate pentru o piață a muncii reformată de COVID-19, notează BBC.

La nivelul anului 2021, datele indicau aproximativ 35 de milioane de nomazi digitali în întreaga lume. Estimările pentru 2035 vorbesc de aproape un miliard, iar dacă devin realitate, asta înseamnă că vom avea un nomad digital la fiecare trei angajați. 

Cum afectează mediul stilul de viață al nomazilor digitali

În acest context, dezbaterea deja inițiată despre impactul pe care stilul de viață al nomazilor digitali îl are asupra mediului devine cu atât mai necesară.

La prima vedere, pare că felul în care trăiesc și muncesc, ar putea avea beneficii pentru mediu. Nu se mai deplasează în fiecare zi la birou, ceea ce înseamnă mai puține mașini în trafic, mai puține deșeuri, de la hârtie până la ambalajele necesare livrării de mâncare, și potențial de economisire a diverselor tipuri de resurse.

Există însă și aspecte ale acestui stil de viață care au de fapt un impact negativ asupra mediului, în special din cauza faptului că nomazii digitali călătoresc mai ales cu avionul, iar transportul aerian generează 2,4% din emisiile anuale globale de dioxid de carbon. Nu este însă singura problemă.

Pentru aceasta, dar și pentru celelalte aspecte mai puțin prietenoase cu mediul, generate de o filozofie tot mai populară de a trăi și a munci, există însă mici ecogesturi pe care le putem face atât în mediul fizic, cât și în cel digital, pentru a limita impactul. Pentru că este clar că fenomenul nu va putea fi stopat. Iar unele dintre ele pot fi adoptate și de cei care nu sunt cu adevărat nomazi digitali, dar lucrează de acasă sau în sistem hibrid.

1. Reducerea amprentei de carbon prin zboruri directe și mai rare

Nomazii digitali călătoresc destul de des cu avionul, mai ales că unele destinații nici nu sunt accesibile altfel. Reducerea impactului asupra mediului se poate face însă prin opțiunea de a rămâne mai mult timp într-un loc și astfel de a lua avionul mai rar.

În prezent, devine tot mai popular conceptul de „slowmad”, adică acel nomad digital care alege să petreacă mai mult timp într-o destinație pentru a-și limita impactul asupra mediului, dar și pentru a se conecta mai bine la oamenii și locul în care se află.

De asemenea, în ceea ce privește zborul cu avionul, un ecogest poate fi alegerea unor zboruri directe în defavoarea celor cu escală care, chiar dacă sunt mai ieftine, presupun mai mult de o decolare și o aterizare, ceea ce înseamnă un impact negativ mai mare. Pierderea financiară poate fi limitată de alegerea unor zboruri la clasa economică, opțiune benefică și pentru mediu. 

2. Utilizarea mijloacelor de transport alternative

Acolo unde există această opțiune, utilizarea altor mijloace de transport ca mașina, autocarul, trenul, barca sau chiar bicicleta, este un alt exemplu de reducere a impactului asupra mediului. Singur că nu poți merge cu mașina din Londra în Thailanda, dar cu siguranță sunt rute mai scurte care se pretează a fi parcurse altfel decât cu avionul.

3. Reducerea consumului de plastic

Este destul de simplu să reduci consumul de plastic prin câteva alegeri conștiente, că ești sau nu nomad digital. Poți, de exemplu, să folosești săpunuri în loc de șampoane în sticle de plastic, șacoșe din material textil, periuțe de dinți din bambus, sticle de apă reutilizabile, să renunți la pai atunci când bei un cocktail sau să cumperi produse la vrac.

4. „Sancționarea” companiilor neinteresate de mediu

De la operatorii aerieni până la furnizorii de servicii și produse digitale, ca nomad digital, dar nu numai, poți favoriza companiile care sunt preocupate de mediu și investesc pentru a-și reduce impactul asupra acestuia, chiar dacă asta înseamnă să plătești un preț mai mare.

5. Ecogesturi digitale

Munca nomazilor digitali este dependentă de tehnologie, iar felul în care înțeleg să o utilizeze poate limita efectele negative asupra mediului înconjurător. Iată numai câteva exemple de ecogesturi, care pot fi puse în practică atât de nomazii digitali, cât și de noi, ceilalți.

- Oprirea camerelor video în timpul call-urilor. Un apel audio are un impact de 25 de ori mai mic asupra mediului decât unul video. Dacă 1 milion de utilizatori ar opri camerele video în timpul conferințelor, ar reduce emisiile echivalente cu alimentarea unui oraș de 36 de mii de locuitori într-o lună (Mangalia).

- Renunțarea la mail-urile de mulțumire sau, în general, inutile, cu multe persoane la Cc sau Bcc. 75 de emailuri trimise pe zi poluează cât o mașină pe distanța de un kilometru;

- Reducerea timpului petrecut în Social Media. Studiile spun că 5 minute petrecute pe rețelele de socializare produc 1,76 grame de dioxid de carbon;

- Urmărirea conținutul video la o calitatea mai slabă a imaginii;

- Folosirea bookmarks-urilor pentru a accesa site-urile favorite în loc de a da search de fiecare dată. Fiecare căutare pe net generează 0.8g CO2. Dacă 11,3 milioane de utilizatori ar folosi bookmarks, consumul de dioxid de carbon s-ar reduce cu echivalentul a 7.800 km parcurși cu autoturismul;

- Închiderea tab-urile nefolosite;

- Închiderea și scoaterea dispozitivelor din priză;

- Activarea „dark mode” în browser pentru economisirea de energie;

- Prelungirea perioadei de utilizare a telefoanelor, tabletelor și laptop-urilor și luarea în calcul a dispozitivelor recondiționate. Reciclarea a 130 de milioane de telefoane mobile (aruncate anual în Statele Unite, de exemplu) ar putea economisi suficientă energie pentru a alimenta cu energie peste 24.000 de case timp de un an.

Poate protejarea mediului nu se numără printre principalele preocupări ale românilor, dar este important să conștientizăm în fiecare zi impactul individual. Apoi, odată ce primul pas a fost făcut, să încercăm să-l limităm prin gesturi mici, dar constante, până când devine parte a stilului nostru de viață.

Astfel, cu fiecare dintre noi, în timp, se va crea o masa critică care va putea pune presiune pe companii și factorii de decizie din societate astfel încât să trăim într-o lume sustenabilă indiferent că alegem să muncim de pe o plajă sau dintr-un birou din orașul în care ne-am născut.

Campania „Împreună facem digitalul mai ECO”, prezintă o serie de inițiative menite să crească gradul de conștientizare și de educare în ceea ce privește acțiunile din mediul digital, dar și să furnizeze soluții concrete pentru a reduce amprenta digitală de carbon.

Începând de la jumătatea lunii iunie, platforma habits.republica.ro a pus la dispoziția cititorilor un buton care le permite să consume articolele preferate cu ecranul pe modul întunecat. Implementarea acestei funcționalități este o etapă din proiectul editorial realizat împreună cu partenerii de la YOXO.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp