Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un ministru constată cu suprindere că, în 2016, pentru prima dată, s-au născut mai mulți copii români în diaspora decât în țară. UPDATE

Bebeluș

Foto: Guliver Getty Images

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, spune că, potrivit EUROSTAT, anul trecut s-ar fi născut mai mulți copii români în diaspora decât în țară, fiind pentru prima dată când se întâmplă acest lucru.

UPDATE: Potrivit RFI, Eurostat nu confirmă datele prezentate de ministrul Andreea Păstîrnac. „Eurostat, oficiul european de statistică, nu poate furniza însă date mai noi de doi ani. In prezent, cele mai recente cifre și date deținute de Eurostat sunt cele pentru 2015. Privind natalitatea românilor, Eurostat , contactat la Luxembourg de RFI, a declarat că nu are date disponibile pentru anul 2016. Apoi, Eurostat a precizat că modul în care sunt realizate statisticile permite doar cunoașterea numărului de copii născuți într-o țară într-un anumit an”, relatează RFI.

Andreea Păstîrnac declarase marți: „Astăzi avem peste 4,4 milioane de cetăţeni români în aceste comunităţi (din diaspora - n.r.) şi anul trecut pentru prima dată, conform statisticilor Eurostat, s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în România. Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România - ţara de origine, care este echilibrul exact între dorinţa normală de perfecţionare, de continuare a unei cariere atât în România cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene”, scrie News.ro

Aceasta mai spune că este nevoie de campanii care să îi ajute pe copiii născuți în străinătate să învețe limba română. „Marea majoritate nu mai învaţă astăzi limba română într-un sistem educaţional fie agreat prin acorduri bilaterale cu aceste state membre, fie, în mare parte, organizat de asociaţii şi de voluntari. Am lansat o campanie prin care să dăm cât mai multe manuale, suport de studiu al limbii române electronic - de la tablete până la manuale digitale - şi cred că e nevoie de o dezbatere largă în ceea ce priveşte modul de a ajuta tinerii născuţi în diaspora să înveţe limba română”, a afirmat ea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da este adevarat .Parintii mei au 5 copii dintre care trei au copii nascuti in Anglia si vorbesc de generatia 30 ani 40 ani Tot tineretul roman care l am intalnit aici toti au copii nascuti aici
    • Like 0
  • check icon
    Cred că putem discuta la modul minimal serios pe baza unor date mai precise, nu care se modifică de la o oră la alta. Ca principiu general, nici eu nu cred că majoritatea celor plecați se mai întoarce în țară, iar copiii lor aparțin deja, spiritual și uman, țării unde s-au născut sau unde au ajuns copii fiind și s-au stabilit acolo odată cu părinții. Ei NU mai sunt români, chiar dacă părinții lor sunt/au fost. Ne facem iluzii. Doar un nivel de trai sensibil mai bun și un grad superior de civilizație i-ar face pe unii/pe mulți să se întoarcă.
    • Like 0
  • check icon
    Eurostat nu confirmã aceste date. Atunci ,dna.Pãstârnac,de unde le are? A numãrat scutecele puse la uscat,in balcoane,dupã modelul domniei sale,la ambasada Israelului?
    • Like 1
  • Anon check icon
    Ha ha! Cat de bine se potriveste! In curand vom avea mai multi romani in afara granitelor decat inauntrul lor. Perfect!

    "Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România - ţara de origine" - asta nu stiu daca e dovada de prostie crasa sau tupeu a la Dragnea. Nu stiti de ce pleaca lumea din tara? Serios?! Printre altele din cauza unor specimene ca dumneata, madam ministru. Unde se regaseste Romania in acest ciclu? Ceva imi spune ca nu prea e un ciclu, ca Romania e punctul de plecare si atat pentru cei mai multi.
    • Like 0
  • Pai hai s-o rezolvam cumva in spiritul socialismului si egalitarismului, situatia nu mai poate continua in acest fel. Un model chinezesc, dar in alt sens: taxa pe fiecare copil roman nascut in strainatate, iar daca parintii nu vor sa plateasca taxa, retragerea cetateniei si a dreptului de vot, ca oricum sunt vanzatori de tara, strainizati dezradacinati si nu voteaza niciodata patriotic. Doamna Pastirnac stiu ca nu actioneaza de capul ei, ca acel minister oricum e o sinecura lipsita de utilitate, dar domnul Dragnea ar putea sa analizeze aceasta posibilitate... si uite asa avem o solutie pentru plata salariilor bugetarilor supracalificati prin banii alora care au tradat tarisoara si nu fac un copil si pentru tara, cum a zis arhiepiscopul gura aurita.
    • Like 2
  • În tot acest timp, copiii din satele românești se culcă flămânzi, poartă zdrențe și cad în closetele improvizate în curtile școlilor.Ministru pt.copiii români nu avem ? ( retoric. ..)
    • Like 1
  • check icon
    Da, numai că aceștia nu prea mai sînt români, în cea mai mare parte. Mulți nici nu vor mai vorbi româna, iar copiii lor cu atît mai puțin. A aparține unei etnii înseamnă, în primul rînd, să trăiești în rîndurile unui grup etnic. În cel mai bun caz, unii se vor (mai) întoarce în țară și, eventual, s-ar putea restabili aici. Vor fi puțini, eu unul nu văd perspective așa de rapide de relocare acasă a românilor plecați. Poate dv., poate mă înșel...
    • Like 0
  • check icon
    Vorbe...
    Iar Andreea Păstârnac cred că deja știe mai bine ebraica decât româna. Nu că ar fi făcut mare brânză în Israel pentru români - dimpotrivă - dacă este să ne luăm după ce găsim pe Google...
    Am căutat și eu un formular de contact, o adresă de e-mail, ca să-i împărtășesc o idee - nimic! Cică „vrem dezbatere publică” , dar stăm ascunși și observăm că viitorul și centrul de greutate al României se mută încet-încet în străinătate...
    • Like 0
    • @
      check icon
      Prin „dezbatere publică” în România se înțelege, în cel mai bun (și unic) caz o adresă de e-mail. La mesajele trimise nu răspunde nimeni, nu există nici măcar un răspuns automat gen „sunt plecat(ă) la cumpărături, dar mesajul dv. va fi citit cu atenție și apoi analizat înainte să fie aruncat la coș”. Culmea este că absolut niciun trust media nu a analizat aceste situații tipice și nu a făcut vreo anchetă. Nici nu cred că va face.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult