Un plan ultrasecret de relansare a economiei României: fără să spunem nimănui, să cumpărăm în fiecare zi ceva Fabricat în România!

Eu sunt convins că furi curent grav!
Patronul român abia așteaptă să-și schimbe mașina, să-și mai ridice o vilă, să ajungă în cine știe ce colț al pământului, să mai adune o basculantă de bani!
Niciodată n-am auzit de vreun patron să mărească el salariile, mereu au fost forțați de împrejurări!
N-am auzit de vreun patron să angajeze încă un om când volumul de muncă a crescut!
Abia când lucrătorul are de făcut deja munca a trei oameni abia atunci îi promite celui care nu mai poate că la anu' va fi mai bine, până atunci "să mai strângă putin din...".
Ăsta-i patronul român!

Spuneti o poveste, nu-i asa?
Pe Republica am tot citit povesti in ultima vreme, dar cea mai tare care bate de departe tot, este aia cu prosperitatea, PIB-ul si cresterea economica in care Romania a ajuns din urma Japonia.

„Producătorul va observa imediat cererea în creştere, va face tot posibilul să fabrice mai mult, va avea nevoie de muncitori, va crea locuri de muncă. Alţi producători vor vedea acest lucru, vor veni în România făcând investiţii pentru a-şi deschide şi ei unităţi de producţie, vor crea locuri de muncă. Şi cei prezenţi, şi cei care vor veni vor plăti mai mulţi bani la stat, care va fi mai bogat şi care, vrând-nevrând, va face mai multe pentru români. Fabricile din România vor fi o sursă de export pentru alte țări. România va fi o ţară mai puternică datorită ție.”

Asta da indemn proletaro-patriotic. Parca e in povestea in care feciorul de imparat crestea intr-un an cat altii in 10, dupa ce 34 de ani a pierdut timpul pe marginea piscinei.

„Asta și pentru că dacă un român, mai ales politician, într-un imbold patriotic, se apucă să fluture un steag tricolor sau să strige „Hai România!”, acel român va da, nu-i așa, semnale îngrijorătoare de naționalism, extremism, suveranism și desigur, anti-europenism”.

Depinde unde, cand si de ce. Daca-l vad pe Ciolacu Marcel iesind acum in fata cladirii guvernului fluturand un steag si strigand Hai Romania, sigur voi considera ca este patriotism de parada, prefacatorie si manipulare si poate si nitel probleme cu capul. Daca l-as vedea pe Ciolacu Marcel vreun Einstein al guvernului cu realizari foarte bune pentru economia romaneasca, atunci da, as spune uite un om capabil care face ceva extraordinar pentru Romania.
Dvs personal puteti sa fluturati steagul cat doriti, cand si unde doriti, nu veti deranja pe nimeni, garantat.

„Permisiunea de sus” nu stiu ce vrea sa insemne. Cand am citit m-am gandit la ceruri. Permisiunea de acolo ziceti?

„Îl cumpărăm și un leu rămâne în România. Acel leu pune în mișcare reacția în lanț de care vorbesc încă din 2011”.
Asta e ceva gen: dati un leu pentru Ateneu! Atunci a functionat, acum, nu prea cred.

Produse romanesti se cumpara fara doar si poate. Mezeluri, branzeturi, carne, zacusca, dulceturi. Dar ce te faci ca Ciolacu Marcel a decis, pe motiv de grija fata de sanatate, sa creasca pretul la zacusca pentru ca contine zahar. Pai mai e el patriot? Cred ca nu. Iata cum ne dam cu stangul in dreptul. Ca sa fii si patriot si sanatos in acelasi timp, se pare ca nu se poate.

Asta vorbind de mancare, care e si la indemana. Ca nu poti sa cumperi in fiecare zi un frigider Arctic, ma gandesc. Asa inteleg eu indemnul dvs: in fiecare zi sa ma duc sa cumpar cate un borcan de marmelada ca sa salvez economia.

Nu stiu, dar toate aceste articole sunt scrise atat de naiv, de nerealist, totul pare un basm diafan. Rau e cand te trezesti la realitate si basmul se transforma intr-un cosmar cu accente horror. Cel mai cosmar e cand ii vad pe Ciuca, Ciolacu insotiti de alail lautaresc din partide. Iar horror devine cand ii vad pe Simion si pe Sosoaca fluturand steagul (ei sigur consuma doar ruseste in ambalaj de Romania).

(La final, e vorba despre calitate si pret, dar in primul rand calitate. Am cumparat unt romanesc 65% grasime 10 lei, 200 g, si am crezut ca am facut o mega-afacere. Pot sa spun cu mana pe inima ca avea un gust ciudat.
Avem prieteni italieni. Am fost acolo de multe ori, si ei au venit la noi in Romania de mai multe ori. Lor sa le dai numai produse italienesti, mananca doar italieneste si le place numai asa. Uneori imi venea sa strig la ei sa incerce si altceva. Sunt incantati de produsele lor si cu cat sunt mai scumpe cu atat sunt mai fericiti pentru ca spun ei : excelenta se plateste. Prelibatezze in sus, eccellenza in jos, cum vad un produs italienesc pe raft, le sclipesc ochii: aaa! Si aici sunt produse italienesti. Bravo! Scumpe, recunosc si ei, dar atat de bune. Se stie, Italia e pe primul loc in lume in 2023 in clasamentul pe natiuni la gastronomie si e acolo, pe primele locuri, de cand s-a inventat mancarea).

Avem si noi produse foarte, foarte bune, dar nu putem sa ne impunem pentru ca ne lipseste forta, brandul de tara care sa ridice in importanta produsul respectiv. Afacerile sunt lovite mereu de prostia guvernantilor. Codul Fiscal romanesc... Brandul cu frunza promovat de Udrea... mai mistocareala de atat se poate?

Cand mergi in Occident (in alte tari decat Italia, Franta) in supermarket produsele italienesti, frantuzesti sar imediat in fata. Sunt cumparate si apreciate de zecile de milioane de cumparatori. De ce? Pentru ca ei au avut continuitate si calitate. De-a lungul ultimei sute de ani, gastronomia a fost la loc de cinste si s-a dezvoltat, economiile de piata au dus la aparitia magazinelor, a supermarketurilor si a hipermarketurilor, la dezvoltarea turismului, aparitia de nenumarate restaurante. S-au creat obiceiuri de consum, iesirile la restaurant, mesele de acasa etc. Apoi, migratia masiva in America spre exemplu, a italienilor la inceputul secolului trecut, a dus la raspandirea traditiei, retetelor si produselor specifice. In America, produsele italienesti sunt la pret de aur, azi. Daca vrei sa intri la Eataly din New York, trebuie mai intai sa-ti vinzi casa.

Romania a amortit brusc in noaptea comunista. E greu acum sa te impui pe pietele internationale. Aproape imposibil. Concurenta e uriasa. Pentru ca aici nu e vorba sa cumpar eu magiunul romanesc de la magazin, e vorba ca acel magiun sa aiba forta de a se impune la scara mare in magazinele din strainatate.

Cand Italia livra Parmigiano Reggiano in anii 70, din Marea Britanie pana in Portugalia si din Germania pana in Norvegia, Romania numara boabele la hectar sub privirile atente ale lui Ceausescu.

Revenind la zilele noastre, daca Romania ar fi fost un stat condus de niste oameni destepti, corecti si patrioti, in 34 de ani aveam suficient timp sa ne facem cunoscuti si sa iesim in lume de o maniera care chiar sa conteze, si nu numai la mancare. Nu egalam Italia, dar eram acolo, pe raft, mai in fata. Dar n-a fost sa fie.

Astfel de campanii au tot fost promovate peste tot in lume cu mai mult sau mai putin succes. Oamenii oricum nu vor tine cont de astfel de sugestii cand vine vorba de propria persoana, Daca un produs este mai bun calitativ si are un pret competitiv, acesta va fi cumparat indiferent de locul de provenienta. Da, este gresit sa consideram din start ca produsele autohtone sunt inerfioare calitativ dar sa le cumparam din patriotism e si asta o greseala. Protectionismul economic nu a dus niciodata la progres si aduce aminte a comunism unde nu era niciun beneficiu pentru a imbunatati produsele. Doar concurenta aduce dezvoltare iar cei care nu fac fata fie vin cu ceva nou fie ies din piata. La fel este si cu piata muncii unde ar fi aberant sa spui cuiva sa lucreze la o firma romaneasca pentru mai putini bani.