Un român, un american și un evreu pornesc un start-up: despre jocul comparațiilor în ecosistemul antreprenorial

Foto: Getty Images

Glumele, planurile și speranțele în ecosistemul de startup se petrec pe fundalul unei continue comparații între Europa și SUA. Puterea pe care o exercită Silicon Valley și Big Tech în lumea tehnologiei și în piețele financiare globale s-a transformat într-o forță de atracție asupra imaginației colective. Silicon Valley este noul Hollywood, sursa primară a fanteziilor noastre de succes și eroism. Totuși, înainte de a-l înlocui pe Harap Alb cu Iron Man, merită, cred, să mai zăbovim puțin cu gândul la ce este valoros în societatea europeană și românească și ce vrem să conservăm, în fața tăvălugului Wall Street.

Comparațiile dintre Europa și SUA privind mediul antreprenorial tind să portretizeze Europa ca o rățușcă mai urâtă și stângace, care se încurcă în propria birocrație, se sperie ușor și se rătăcește lesne. Una dintre dimensiunile acestui perceput handicap european este fragmentarea pieței. Comparativ cu SUA, Europa este văzută ca suferind de o piață divizată lingvistic, cultural și legislativ. În diagnoza privind viitorul Europei din 2022, McKinsey nominalizează „fragmentarea pieței și problemele de scală” ca principală sursă a decalajului de creștere ce afectează Europa, mai ales în zona tehnologiilor emergente. Celelalte obstacole identificate în raportul McKinsey sunt „lipsa unui ecosistem tech consolidat”, „deficitul investițiilor din zona capitalului de risc” și „insuficiența sprijinului legislativ în favoarea disruperii și inovării”. Las pentru altă ocazie o discuție privind valoarea disruperii continue, a accelerării și exponențializării schimbărilor sociale. Mă voi opri azi asupra pieței europene și a specificului său, față de piața din SUA.

Fragmentarea lingvistică a pieței europene față de cea americană este clară. Rămâne de văzut în ce măsură sau, mai degrabă, când anume avansul tehnologiilor de traducere automată va duce la eliminarea acestei probleme. Fragmentarea legislativă derivă din autonomia relativ ridicată a statelor naționale în UE, comparativ cu statele în regimul federal american. Trebuie să avem în vedere, însă, procesul continuu de compatibilizare legislativă ce se petrece în Europa, care a dus la o unificare spectaculoasă în zona pieței unice, inclusiv a pieței digitale. 

Ca urmare, paradoxal, și în Europa și în SUA, diferențele legislative care fragmentează piața nu sunt neapărat istorice, ci, mai degrabă, emergente. Este vorba despre răspunsurile variabile pe care statele, și aici și acolo, le dau problemelor importante ale prezentului. De exemplu, GDPR a condus la o unificare semnificativă a pieței europene privind tratarea datelor personale. În acest caz, piața americană este mai fragmentată. În timp ce patru state au reglementări relativ similare cu cele europene (California, Colorado, Utah și Virginia, conform NCSL), restul variază pe un continuum, până la „vestul sălbatic” al datelor, bazat pe dictonul „să fie al cui le-a găsit”. Un alt exemplu: cerințele privind reciclarea nu sunt reglementate federal în SUA, ci la nivel de stat sau chiar de localitate (NCSL). Schimbările rapide în acest domeniu duc la discrepanțe în reglementare, în SUA ca și în Europa.

O examinare a diversității legislative la nivel de stat, în SUA față de Europa, scoate la iveală o polarizare culturală tot mai accentuată a societății americane. Aceasta începe să afecteze mediul de business dincolo de variabilitatea legislativă. În SUA și în Europa, politicile de mediu, de muncă și de incluziune ale statelor cu orientare de stânga au diferit față de cele cu orientare de dreapta. În prezent, însă, așa-numitele „războaie culturale”, care distorsionează politica americană mai mult decât pe cea din alte regiuni ale globului, ajung să fragmenteze și piața. Dacă avortul va deveni ilegal în mai multe state americane, cel mai probabil această transformare va avea consecințe masive asupra forței de muncă, atât prin migrația femeilor, cât și prin scăderea autonomiei acelora care vor fi afectate de restricții, observă Bloomberg. Un alt exemplu: state cu guvernatori conservatori, precum Texas sau Florida, încep să ia măsuri împotriva corporațiilor considerate „woke”, în condițiile în care ideologia republicană era definită, până de curând, prin drepturile extensive acordate corporațiilor de a-și urmări propria agendă, oricare ar fi fost aceea. 

Nu în ultimul rând, discuțiile privind fragmentarea pieței și virtuțile integrării acesteia pun în umbră o altă valoare esențială, anume competitivitatea. Pe scurt, o piață mai fragmentată, dar relativ competitivă și liberă, poate fi mai accesibilă și mai ușor de navigat decât o piață mai integrată, dar dominată de câțiva mega-jucători agresivi. În ultimele două decenii, piața europeană a câștigat în competitivitate, în timp ce cea americană a devenit tot mai dependentă de Big Industry. Din 1995 până în prezent, piața americană a devenit tot mai concentrată, grație lobby-ului intens. În Uniunea Europeană autoritățile anti-monopol au reușit să găsească echilibre noi între interesele cetățenilor și cele ale giganților corporativi (NBER, 2018). În consecință, ratele profitului extras din piață, pe seama consumatorilor și angajaților, au crescut în SUA față de UE, reflectând abuzul dominanței pieței. Exemplul cel mai clar este cel al costurilor pentru broadband, mai ridicate în SUA decât în orice stat european, din cauza competiției scăzute.

Cu alte cuvinte, capra vecinului pare mereu mai competitivă, dar o comparație amănunțită poate dezvălui avantaje interesante în propria ogradă. Nu ne rămâne decât să profităm de pe urma lor, susținând, în continuare, o piață europeană deschisă tuturor companiilor, de la cele foarte mari la cele foarte mici, o piață care respectă drepturile consumatorului, dar și drepturile omului, precum și integrarea pieței într-o societate europeană bazată pe solidaritate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp