Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Un șofer de taxi mi-a făcut teoria banului la români: „Știți ce cred eu referitor la bani, domnule?…” Despre alegeri, răul cel mai mic și creșterea pensiilor

alegeri locale 2020

Foto: Inquam Photos

Ne-am obișnuit mult prea tare, cred eu, că răul cel mai mic este soluția. În aproape orice.

Dacă nu poți ajuta, măcar să nu încurci – spune o vorbă din popor. Referitor la bani și avere, un șofer de taxi, simplu dar hâtru, mi-a spus: „Știți ce cred eu referitor la bani, domnule? Decât să le port grija, mai bine le duc dorul.”

Cumva am reîntâlnit aceeași atitudine în ultimii 30 de ani la fiecare tur de alegeri parlamentare sau locale: am ales răul cel mai mic, atât s-a putut, doar asta am avut de ales. Însă de ce doar atât?

De unde oare provine această convingere: din educație? din prudență? din modestie? din frică? din felul nostru de a fi? este o scuză? un pretext? o protecție? un mod de a-i păcăli pe alții? de a ne păcăli pe noi?

Cred că nu există un răspuns singular. Dar tendința noastră pare să fie mereu evitarea riscului. Și asta de mulți, mulți ani. Dacă ne iese - e meritul nostru. Dacă nu ne iese - nu e vina noastră.

Am urmărit disputa din jurul majorării pensiilor. Unii au legiferat că se pot majora, deci au ales răul cel mai mic (electoral). Alții, executivul, au anunțat că nu sunt bani, alegând și ei răul cel mai mic (bugetar).

Fiecare spune că urmărește câștigul cel mai mare. Însă realitatea este diferită. Răul cel mai mic = Riscul cel mai mic. Riscul mic = Câștigul mic (regulă simplă economică).

Rezultatul nu se potrivește cu câștigul cel mare pe care îl așteptăm de 30 de ani noi toți. Și ne mirăm că nu ne merge mai bine. Motivul este simplu. Am încurcat regulile între ele.

Vrem câștigul cel mai mare? Trebuie renunțat la răul cel mai mic ca filozofie de viață.

Să începem deci o nouă paradigmă: urmărim binele cel mai mare. Acest lucru înseamnă că binele fiecăruia va rezulta din binele tuturor. Diferit de sistemul de până acum - răul cel mai mic asigura doar binele unora în detrimentul tuturor celorlalți.

Dar ce înseamnă urmărirea binelui cel mai mare? Reiau exemplul pensiilor. Dincolo de bătălia politică pe cine și cum capitalizează această „victorie”, rămâne necesitatea de fond, care este reală – în esență, ajutarea oamenilor în vârstă care trăiesc greu din pensii mici, să aibă un trai decent.

Răul cel mic este materializat în vocile care spun, pe buna dreptate, că bugetul nu poate suporta o creștere – deci o mărire a deficitului, împrumuturi și dezastru pe viitor.

Însă această atitudine se bazează pe credința că veniturile la buget nu vor crește și că nu pot crește. De ce nu am muta dezbaterea pe găsirea soluțiilor de finanțare prin creșterea bugetului? Până la urmă, cheia acolo se găsește pentru toate – infrastructură, sănătate, educație și lista continuă.

Veți întreba: și de unde creștere a veniturilor în an de pandemie? Din îmbunătățirea colectării, reducerea evaziunii, stoparea cheltuielilor din buget neacoperite de performanță în economie și, nu în ultimul rând, prin stimularea investițiilor și întărirea mediului de afaceri.

Sună prea teoretic? Este la fel de teoretic ca previziunea că va fi rău. Rezultatul va fi în acord cu ipoteza de la care plecăm.

Este adevărat, cheltuielile crescute înseamnă o plată începând de azi, iar venituri crescute înseamnă încasări potențiale de mâine. Asta nu justifică să alegem numai răul cel mai mic, adică să stopăm din fașă orice inițiativă pentru că e prea dificil de pus în practică binele cel mare în mod responsabil, fiind mai simplu să decizi că nu se poate. Căci dacă nu se poate, atunci nici nu încerci, nici nu greșești, dar nici nu reușești.

Eu cred că oamenii pot înțelege că nivelul de creștere trebuie adaptat la resursele bugetare atâta vreme cât ei știu că obiectivul este ca aceste resurse să crească. Luați doar atât că mai mult nu avem - este acceptarea impasibilă a faptului că nu există viitor, nu există șansă la mai bine, nu avem încredere că putem crea o economie mai bună și o valorificare mai bună a taxelor și impozitelor colectate.

Speranța contribuie major la sănătatea noastră, la avântul de a ne croi un mâine mai bun, de a munci pentru o promovare, de a risca totul pentru o afacere. Dar cum să avem noi curajul de a ne zbate pentru un viitor mai bun dacă cei care gestionează țara au decis deja că doar atât se poate, doar cât avem azi.

A nu se înțelege că susțin un deficit care să bage în faliment o țară întreagă. Nicidecum. Susțin însă că trebuie să plecăm de la o nouă ipoteză: nu dacă putem avea un viitor mai bun, ci cum ne asigurăm că, începând de azi, ne construim un viitor mai bun – cel mai bun posibil pentru noi toți.

Vă propun să ne schimbăm modul de gândire. Să uităm de răul cel mai mic și să căutăm binele cel mai mare. Să încetăm să ne limităm viitorul la ceea ce avem astăzi. Să avem curajul de a ne pune obiective pe măsura nevoilor și dorințelor noastre, apoi să muncim zi de zi pentru a le îndeplini în mod responsabil și sustenabil.

Nu se întâmplă de azi pe mâine. De unde nu ai azi, nu poți da în plus azi. Însă să ne fie clar tuturor că obiectivul pentru mâine este să putem da în plus, deci să facem ce-i de făcut pentru a avea în plus de dat. Doar așa vom putea sparge cercul vicios în care ne învârtim de mulți zeci de ani.

Așa că oricine vrea sa conducă performant România să urmărească binele cel mai mare în fiecare zi și pentru noi toți.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • V-ați întrebat, in articol, de unde provine aceasta problema a “răului cel mai mic”, care se dovedește , de fiecare data , a fi răul cel mai mare și ați menționat, printre altele, cuvantul EDUCATIE.
    Acolo este marea problema d-le și nimeni nu pare dispus s-o rezolve !
    Cum sa ai o viața normala, cu alegeri normale intr-o lume normala, când nu ai o scoala normala?
    La ce te poți aștepta bun când “scoala” se bazează pe sintagma de a “tine pasul” cu mafia sălbatică a meditațiilor, a “manualelor”, dusmanoase, mult peste vârsta psihologică a elevilor, redactate, de f multe ori cu crasa incompetenta, incomprehensibil, trunchiat și chiar hilar, cu programa dușmănoasă pe sănătatea elevului, cu auxiliarelor și temele inumane , cu nepermis de mulți așa ziși “profesori”, străini complet de arhetipul “d-lui Trandafir” și ABC-ul meseriei lor, care(-și) dau cu “voluptate” “note” proaste....?
    https://m.ziare.com/social/scoala-romaneasca-dauneaza-grav-sanatatii-234013
    Degeaba au atenționat , de-a lungul zecilor de ani, neuro-chirurgi, neurologi, psihologi și chiar și profesori, din cei putini (cine sa-i formeze, ca numai “olimpiadele” la matematica contează?) , cu VOCAȚIE și CONȘTIINȚA , in legătura cu acest pericol!!!
    Degeaba au străbătut istoria noastră cuvintele înțelepți ale lui Spiru Haret și Nicolae Iorga:” cum arată scoala așa arată țara”!
    Degeaba, regretatul Acad. matematician de geniu, filosof, scriitor, Prof Solomon Marcus a spus : “RĂDĂCINA RĂULUI DIN ROMÂNIA ESTE SCOALA”!
    Poporul, grav afectat, scufundat in “somnul cel de moarte” rezultat din INDOCTRINARE ( asta face aceasta pseudo-“scoala” care nu învața nimic pe nimeni ci doar indoctrineaza!!!) nu pare sa priceapa....

    • Like 3
    • @ Cristi Radu
      Excelent ARGUMENT!
      • Like 0
  • simplu, concis și la obiect! un articol numai bun pentru alfabetizarea clasei politice! și a electoratului! și comentacilor! mă rog, o parte...
    • Like 0
  • check icon
    Un articol plin de idei eronate bazate pe o filozofie greșită (decît să ai grija banilor, mai bine le duci dorul).
    Corect este "dacă nu porți grijă banilor, ajungi să le duci dorul".
    "răul cel mai mic" (împreună cu concurența) este de fapt motorul evoluției în orice democrație.
    • Like 5
  • check icon
    https://www.youtube.com/watch?v=UnS-gZ16Pdk&ab_channel=aureliuspontius
    • Like 0
  • Zap Zap check icon
    Inteleg acum de ce individul e taximetrist si nu economist.
    Aici nu e vorba de "raul cel mai mic" ci de NU POTI CHELTUI BANII ALTORA pt prostii !
    • Like 5


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon