Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un tânăr IT-ist vrea să înceapă o colaborare cu o companie. Care este varianta fiscală optimă: microîntreprindere, PFA sau salariat. Studiu de caz

IT-ist

Foto: Konstantin Kolosov / Alamy / Alamy / Profimedia

Din 1 ianuarie 2023, microîntreprinderile din România, clasificate astfel potrivit criteriilor din Codul Fiscal, trebuie să aibă cel puțin un angajat cu normă întreagă pentru a rămâne în această categorie și a beneficia astfel de cota de impozit pe venit de 1% şi nu de impozit pe profit.

În practică, referitor la ce persoane pot fi impactate de aceste modificări, ne putem gândi la persoanele care fac software development.

Să presupunem că discutăm de un tânăr care a absolvit facultatea, a urmat un internship la o firmă din IT și dorește să înceapă o formă de colaborare cu respectiva companie. În acest context, vom analiza care sunt cele mai frecvente forme de colaborare la care se poate gândi persoana și ce implicații fiscale se aplică pentru fiecare formă de colaborare în 2023.

Practica ne arată că profesioniștii din IT aleg să funcționeze predominant ca PFA, microîntreprindere sau salariat în relația cu companiile din IT. Totodată, sesizăm o creștere a primelor două tipuri de colaborare, IT-iștii chiar solicitând încă din faza de interviu aceste tipuri de aranjament. Companiile, pentru a putea colabora cu persoanele respective, pot ajunge chiar în poziția de a-și asuma un risc fiscal de reclasificare a activității în activitate salarială. În plus, creşterea formelor de colaborare alternativă ar putea motiva inspectorii în viitor să își îndrepte atenția către controale fiscale adresate acestor categorii de contribuabili. 

În primul scenariu, dacă persoana alege opțiunea colaborării ca PFA (pe sistem real, nu norme de venit) ca taxe datorate, la un venit brut anual de 300.000 lei facturat către o organizaţie (net de 246.600 lei, fără cheltuieli deductibile), persoana va datora impozit pe venit în cuantum de 28.200 lei, contribuția la pensie de 18.000 lei (care este, ca regulă, plafonată la 12 și 24 de salarii minime din 2023, în funcție de venitul realizat), contribuția la sănătate de 7.200 lei (plafonată din 2023 la 6,12 și 24 salarii minime, în funcție de venitul realizat). Totalul taxelor datorate către stat este de 53.400 lei pentru 2023.

În al doilea scenariu, colaborarea ca microîntreprindere implică același risc de reclasificare însă presupune un alt regim fiscal. Concret, la un venit anual brut de 300.000 lei (venit net de 260.435 lei) și un angajat cu salariul minim (3.000 lei/ luna), impozitul pe cifra de afaceri este de 3.000 lei (1% pe cifra de afaceri), impozitul pe dividende este de 20.815 lei (8% de la 1 ianuarie 2023, în loc de 5% ca până acum), contribuția la sănătate pentru veniturile din dividende este de 7.200 lei. Taxele datorate de microîntreprindere, inclusiv acţionar, sunt în cuantum de 31.015 lei.

De avut în vedere şi aspectul privind limitarea tipurilor de activităţi ce pot fi prestate de către o microîntreprindere, anume pentru situaţia dată, sunt excluse serviciile de consultanţă în domeniul IT.

Cel de-al treilea scenariu implică, printre altele, existența unui contract individual de muncă full time, o varietate mai mare pentru beneficii salariale (inclusiv participarea la un plan de acțiuni, așa cum am mai întâlnit în practică) și aplicarea scutirii de la plata impozitului pe venit, în condițiile legii (facilitate neaplicabilă pentru PFA/ microîntreprinderi). În cazul unui venit salarial brut anual de 300.000 lei impozitul pe venit va fi 0, contribuția la pensie de 75.000 lei, contribuția la sănătate 30.000 lei, contribuția asiguratorie de muncă de 6.750 lei. Costul angajatorului va fi de 306.750 lei pe an, venitul net anual de 195.000 lei și taxele datorate, atât de angajat, cât şi de angajator de 111.750 lei.

Comparând cele trei scenarii ca nivel de sarcină fiscală, sesizăm că, în calculele estimative de mai sus, varianta microîntreprinderii presupune o fiscalitate redusă comparativ cu varianta PFA sau salariat. Înainte de a face o alegere privind forma de colaborare, persoana din studiul nostru de caz poate decide că își dorește o colaborare ca PFA/ microîntreprindere care să îi ofere o mai mare flexibilitate și posibilitatea de a colabora cu alte companii, dar asumându-și potențialul risc de reclasificare din punct de vedere comercial (reclasificarea, dacă este cazul, se va realiza la nivelul presupusului angajator). Alternativ, persoana poate opta să fie angajat, ceea ce presupune scutirea de la plata impozitului pe venitul salarial (deci un salariu net mai mare) în anumite condiții, lipsa riscului de reclasificare, o mai mare stabilitate a relației contractuale cu o companie, o gamă variată de beneficii salariale și apartenența la o cultură organizațională. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De ce neaparat "pe sistem real, nu norme de venit" ?
    Adica eliminati singura optiune care merita evaluata... ma intreb ce inseamna oare asta, decat niste interese ascunse, sau rea vointa...
    • Like 0


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult