Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un tânăr IT-ist vrea să înceapă o colaborare cu o companie. Care este varianta fiscală optimă: microîntreprindere, PFA sau salariat. Studiu de caz

IT-ist

Foto: Konstantin Kolosov / Alamy / Alamy / Profimedia

Din 1 ianuarie 2023, microîntreprinderile din România, clasificate astfel potrivit criteriilor din Codul Fiscal, trebuie să aibă cel puțin un angajat cu normă întreagă pentru a rămâne în această categorie și a beneficia astfel de cota de impozit pe venit de 1% şi nu de impozit pe profit.

În practică, referitor la ce persoane pot fi impactate de aceste modificări, ne putem gândi la persoanele care fac software development.

Să presupunem că discutăm de un tânăr care a absolvit facultatea, a urmat un internship la o firmă din IT și dorește să înceapă o formă de colaborare cu respectiva companie. În acest context, vom analiza care sunt cele mai frecvente forme de colaborare la care se poate gândi persoana și ce implicații fiscale se aplică pentru fiecare formă de colaborare în 2023.

Practica ne arată că profesioniștii din IT aleg să funcționeze predominant ca PFA, microîntreprindere sau salariat în relația cu companiile din IT. Totodată, sesizăm o creștere a primelor două tipuri de colaborare, IT-iștii chiar solicitând încă din faza de interviu aceste tipuri de aranjament. Companiile, pentru a putea colabora cu persoanele respective, pot ajunge chiar în poziția de a-și asuma un risc fiscal de reclasificare a activității în activitate salarială. În plus, creşterea formelor de colaborare alternativă ar putea motiva inspectorii în viitor să își îndrepte atenția către controale fiscale adresate acestor categorii de contribuabili. 

În primul scenariu, dacă persoana alege opțiunea colaborării ca PFA (pe sistem real, nu norme de venit) ca taxe datorate, la un venit brut anual de 300.000 lei facturat către o organizaţie (net de 246.600 lei, fără cheltuieli deductibile), persoana va datora impozit pe venit în cuantum de 28.200 lei, contribuția la pensie de 18.000 lei (care este, ca regulă, plafonată la 12 și 24 de salarii minime din 2023, în funcție de venitul realizat), contribuția la sănătate de 7.200 lei (plafonată din 2023 la 6,12 și 24 salarii minime, în funcție de venitul realizat). Totalul taxelor datorate către stat este de 53.400 lei pentru 2023.

În al doilea scenariu, colaborarea ca microîntreprindere implică același risc de reclasificare însă presupune un alt regim fiscal. Concret, la un venit anual brut de 300.000 lei (venit net de 260.435 lei) și un angajat cu salariul minim (3.000 lei/ luna), impozitul pe cifra de afaceri este de 3.000 lei (1% pe cifra de afaceri), impozitul pe dividende este de 20.815 lei (8% de la 1 ianuarie 2023, în loc de 5% ca până acum), contribuția la sănătate pentru veniturile din dividende este de 7.200 lei. Taxele datorate de microîntreprindere, inclusiv acţionar, sunt în cuantum de 31.015 lei.

De avut în vedere şi aspectul privind limitarea tipurilor de activităţi ce pot fi prestate de către o microîntreprindere, anume pentru situaţia dată, sunt excluse serviciile de consultanţă în domeniul IT.

Cel de-al treilea scenariu implică, printre altele, existența unui contract individual de muncă full time, o varietate mai mare pentru beneficii salariale (inclusiv participarea la un plan de acțiuni, așa cum am mai întâlnit în practică) și aplicarea scutirii de la plata impozitului pe venit, în condițiile legii (facilitate neaplicabilă pentru PFA/ microîntreprinderi). În cazul unui venit salarial brut anual de 300.000 lei impozitul pe venit va fi 0, contribuția la pensie de 75.000 lei, contribuția la sănătate 30.000 lei, contribuția asiguratorie de muncă de 6.750 lei. Costul angajatorului va fi de 306.750 lei pe an, venitul net anual de 195.000 lei și taxele datorate, atât de angajat, cât şi de angajator de 111.750 lei.

Comparând cele trei scenarii ca nivel de sarcină fiscală, sesizăm că, în calculele estimative de mai sus, varianta microîntreprinderii presupune o fiscalitate redusă comparativ cu varianta PFA sau salariat. Înainte de a face o alegere privind forma de colaborare, persoana din studiul nostru de caz poate decide că își dorește o colaborare ca PFA/ microîntreprindere care să îi ofere o mai mare flexibilitate și posibilitatea de a colabora cu alte companii, dar asumându-și potențialul risc de reclasificare din punct de vedere comercial (reclasificarea, dacă este cazul, se va realiza la nivelul presupusului angajator). Alternativ, persoana poate opta să fie angajat, ceea ce presupune scutirea de la plata impozitului pe venitul salarial (deci un salariu net mai mare) în anumite condiții, lipsa riscului de reclasificare, o mai mare stabilitate a relației contractuale cu o companie, o gamă variată de beneficii salariale și apartenența la o cultură organizațională. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De ce neaparat "pe sistem real, nu norme de venit" ?
    Adica eliminati singura optiune care merita evaluata... ma intreb ce inseamna oare asta, decat niste interese ascunse, sau rea vointa...
    • Like 0


Îți recomandăm

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult