Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Nu avem de ce să fim supărați pe un popor care are o mentalitate complet diferită de a noastră. Impactul Brexit asupra statelor cu economii mici

Brexit 2020

(Foto Guliver/Getty Images)

Gata, Brexit a intrat într-o fază ireversibilă. Greu de crezut că vor avea determinarea să ducă până la capăt acest demers, având în vedere presiunile din toate direcțiile.

Când vorbim despre Brexit trebuie să spunem câteva lucruri importante:

1. Marea Britanie a fost primită greu și târziu în UE, opoziția fondatorilor (mai ales Franța și Germania) fiind evidentă;

2. Marea Britanie a acționat mai mereu ca o voce reformatoare în UE, fiind o economie mult mai liberă și liberală decât majoritatea fondatorilor UE. Mai târziu, prin aderarea unor țări din sud și est a devenit evident caracterul profund redistributiv al acestei structuri economice. Astăzi UE este mai puțin despre cele 4 libertăți și mai mult despre cum să luăm de la bogați și să dăm la săraci, evident cu obolul consistent oprit la Bruxelles;

3. Marea Britanie are niște relații istorice cu foste colonii, națiuni mature astăzi și foarte dezvoltate (Canada, Australia, Noua Zeelandă). Toate, astăzi, în top 10 cele mai libere economii din lume alături de Anglia. UE era o structură foarte protecționistă cu cei din afara ei. Intrarea Marii Britanii în UE a pus în secundar relațiile cu aceste economii importante. Și de aici și rolul global în scădere în ultimele decenii;

4. Marea Britanie s-a opus mereu la adâncirea integrării care a început să însemne mai mult a redistribuționism (argumentul politic) și mai puțin a piață unică (argumentul economic). De aici și opoziția sa la proiectul de uniune monetară și statutul său special în privința adoptării euro.

De Marea Britanie va fi bine. Este mult mai dezvoltată decât majoritatea țărilor din UE. Câteva tratate de liber schimb și investiții cu SUA și fostele colonii și avantajele economice din spatele participării sale la piața comună vor fi puternic estompate. Marea Britanie e economie mare. Are opțiuni. Desigur, va încerca să obțină maxim din negocierile de până la jumătatea acestui an pe tratatele economice ce vizează libera circulație a bunurilor, serviciilor și capitalurilor. Va fi foarte tare pe poziție când va veni vorba de libera circulație a persoanelor.

UE este perdantul net din această ieșire. Va încerca să ofere cât mai puține libertăți Marii Britanii. Să arate că cei care înfruntă birocrații de la Bruxelles, cramponați într-un proiect profund redistribuționist, ce au de gând să ceară independența de UE, nu pot obține apoi libertățile care sunt adevărata miză economică a oricărui proces integraționist. Pentru economiile mici ca România, care au valorificat prea puțin din esența economică a integrării (libertățile, mai ales cele ce vizează bunurile și serviciile, capitalurile) și mai mult din cea redistributivă (fonduri europene) problema va veni de la blocajele pe migrație și la fonduri mai puține și mai greu acordate o perioadă. Efectul în cazul economiilor mici va fi însă unul de ordin secundar: posibila contagiune la o posibilă recesiune sau stagnare în perioada imediat următoare la nivelul țărilor UE importante.

Nu avem de ce să fim supărați pe un popor care are o mentalitate complet diferită de a noastră. Nu ne comparăm cu ei. Pentru noi, dacii liberi, integrarea, așa cum este ea astăzi mai mult redistribuționistă și mai puțin axată pe libertăți, tot rămâne o opțiune mai bună decât siajul comunistoizilor de la Est. Din păcate. Pentru englezi însă, UE a fost mai mereu o frână în calea progresului lor. Și au simțit asta. Mai ales în ultimii ani. De aceea, britanicii autentici chiar simt o eliberare în ceea ce s-a întâmplat pe 31 ianuarie 2020.

Din păcate, noi am rămas cu intervenționiștii de la Bruxelles, mai nou preocupați de un încărcător unic la telefon și tabletă. Asta în condițiile în care au apărut încărcătoarele wireless universale (alea prin inducție electromagnetică). De reforme putem vorbi doar pe la colțuri și doar în șoaptă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, britanicii au facut mereu opinie separata si niciodata nu le-a convenit faptul ca au fost tot timpul contributori neti. Pe vremea premierului Thatcher s-a intamplat faza aceea antologica de la reuniunea de la Fontainebleau cand draga de Margaret a dat cu pumnul in masa lui Helmut Kohl (pe atunci cancelar al Germaniei), cerand raspicat: I want my money back! Am locuit in UK intre 1990 si 1992, oamenii faceau misto (in stil englezesc fireste) de birocratia de la Bruxelles pe care o vedeau inutila.
    • Like 0
  • Oarecum corect articolul, cu un singur comentariu. Marea Britanie, prin prim-ministrul ei actual - Boris Johnson -, si-a tras singura un glont in picior chiar inainte de iesirea oficiala din UE, prin acceptarea producatorilor chinezi de echipamente de telecomunicatie - in speta Huawei - la implementarea retelei 5G. In acest fel, UK face nota discordanta si isi pune pericol relatiile exact cu statele cu care ar fi trebuit sa se aproprie mai mult dupa Brexit - SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelanda. Mai cateva mutari de acest gen, si Brexit va insemna versiunea englezeasca si moderna la vorba romaneasca "sa sari din lac in put".
    • Like 5
  • Parerist check icon
    La punctul 2 ar trebui precizate anumite chestii. "Redistribuirea" s-a facut pe regiuni, si exista regiuni inclusiv din UK care au beneficiat de ea sub obladuirea europei, nu doar "sudul si estul".
    In plus, "obolul consistent oprit de Bruxelles" e o exagerare. Bugetul anual al UE28 era in jur de 130 miliarde, dintre care "Bruxelles-ul" costa aproximativ 2 miliarde. Restul se intoarce inapoi ("redistribuiti"). Asta e complet nesemnificativ comparativ cu cele 19.000 miliarde care e GDP-ul european. Nu, Europa nu costa mare lucru (0.01%), e foarte ieftina iar bugetul pe care il poate "redistribui" e insignifiant la nivel european (mult sub 1% din GDPul european).

    In privinta vechilor parteneri, nu le vor face cadouri niciunii, (si nici nu au motive). Iar singuri au o capacitate de negociere mult mai mica decat aveau in cadrul EU.
    • Like 6
    • @ Parerist
      Autorul e dreptac, ai auzit vreodată de unul care să nu urle împotriva "comunistei" UE? De ce te aștepți la o analiză obiectivă pe cifre?
      • Like 0
    • @ Ionelu Chelu
      Parerist check icon
      Si ce daca, si eu cred ca "dreapta" are unele calitati si are dreptate in anumite privinte si anumite contexte (si stanga in altele). Insa faptele sunt fapte... Nu ma deranjeaza ca un jurnalist sa le interpreteze conform propriei ideologii (ca orice alt om), insa ma deranjeaza cand le deformeaza.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult