Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Nu avem de ce să fim supărați pe un popor care are o mentalitate complet diferită de a noastră. Impactul Brexit asupra statelor cu economii mici

Brexit 2020

(Foto Guliver/Getty Images)

Gata, Brexit a intrat într-o fază ireversibilă. Greu de crezut că vor avea determinarea să ducă până la capăt acest demers, având în vedere presiunile din toate direcțiile.

Când vorbim despre Brexit trebuie să spunem câteva lucruri importante:

1. Marea Britanie a fost primită greu și târziu în UE, opoziția fondatorilor (mai ales Franța și Germania) fiind evidentă;

2. Marea Britanie a acționat mai mereu ca o voce reformatoare în UE, fiind o economie mult mai liberă și liberală decât majoritatea fondatorilor UE. Mai târziu, prin aderarea unor țări din sud și est a devenit evident caracterul profund redistributiv al acestei structuri economice. Astăzi UE este mai puțin despre cele 4 libertăți și mai mult despre cum să luăm de la bogați și să dăm la săraci, evident cu obolul consistent oprit la Bruxelles;

3. Marea Britanie are niște relații istorice cu foste colonii, națiuni mature astăzi și foarte dezvoltate (Canada, Australia, Noua Zeelandă). Toate, astăzi, în top 10 cele mai libere economii din lume alături de Anglia. UE era o structură foarte protecționistă cu cei din afara ei. Intrarea Marii Britanii în UE a pus în secundar relațiile cu aceste economii importante. Și de aici și rolul global în scădere în ultimele decenii;

4. Marea Britanie s-a opus mereu la adâncirea integrării care a început să însemne mai mult a redistribuționism (argumentul politic) și mai puțin a piață unică (argumentul economic). De aici și opoziția sa la proiectul de uniune monetară și statutul său special în privința adoptării euro.

De Marea Britanie va fi bine. Este mult mai dezvoltată decât majoritatea țărilor din UE. Câteva tratate de liber schimb și investiții cu SUA și fostele colonii și avantajele economice din spatele participării sale la piața comună vor fi puternic estompate. Marea Britanie e economie mare. Are opțiuni. Desigur, va încerca să obțină maxim din negocierile de până la jumătatea acestui an pe tratatele economice ce vizează libera circulație a bunurilor, serviciilor și capitalurilor. Va fi foarte tare pe poziție când va veni vorba de libera circulație a persoanelor.

UE este perdantul net din această ieșire. Va încerca să ofere cât mai puține libertăți Marii Britanii. Să arate că cei care înfruntă birocrații de la Bruxelles, cramponați într-un proiect profund redistribuționist, ce au de gând să ceară independența de UE, nu pot obține apoi libertățile care sunt adevărata miză economică a oricărui proces integraționist. Pentru economiile mici ca România, care au valorificat prea puțin din esența economică a integrării (libertățile, mai ales cele ce vizează bunurile și serviciile, capitalurile) și mai mult din cea redistributivă (fonduri europene) problema va veni de la blocajele pe migrație și la fonduri mai puține și mai greu acordate o perioadă. Efectul în cazul economiilor mici va fi însă unul de ordin secundar: posibila contagiune la o posibilă recesiune sau stagnare în perioada imediat următoare la nivelul țărilor UE importante.

Nu avem de ce să fim supărați pe un popor care are o mentalitate complet diferită de a noastră. Nu ne comparăm cu ei. Pentru noi, dacii liberi, integrarea, așa cum este ea astăzi mai mult redistribuționistă și mai puțin axată pe libertăți, tot rămâne o opțiune mai bună decât siajul comunistoizilor de la Est. Din păcate. Pentru englezi însă, UE a fost mai mereu o frână în calea progresului lor. Și au simțit asta. Mai ales în ultimii ani. De aceea, britanicii autentici chiar simt o eliberare în ceea ce s-a întâmplat pe 31 ianuarie 2020.

Din păcate, noi am rămas cu intervenționiștii de la Bruxelles, mai nou preocupați de un încărcător unic la telefon și tabletă. Asta în condițiile în care au apărut încărcătoarele wireless universale (alea prin inducție electromagnetică). De reforme putem vorbi doar pe la colțuri și doar în șoaptă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, britanicii au facut mereu opinie separata si niciodata nu le-a convenit faptul ca au fost tot timpul contributori neti. Pe vremea premierului Thatcher s-a intamplat faza aceea antologica de la reuniunea de la Fontainebleau cand draga de Margaret a dat cu pumnul in masa lui Helmut Kohl (pe atunci cancelar al Germaniei), cerand raspicat: I want my money back! Am locuit in UK intre 1990 si 1992, oamenii faceau misto (in stil englezesc fireste) de birocratia de la Bruxelles pe care o vedeau inutila.
    • Like 0
  • Oarecum corect articolul, cu un singur comentariu. Marea Britanie, prin prim-ministrul ei actual - Boris Johnson -, si-a tras singura un glont in picior chiar inainte de iesirea oficiala din UE, prin acceptarea producatorilor chinezi de echipamente de telecomunicatie - in speta Huawei - la implementarea retelei 5G. In acest fel, UK face nota discordanta si isi pune pericol relatiile exact cu statele cu care ar fi trebuit sa se aproprie mai mult dupa Brexit - SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelanda. Mai cateva mutari de acest gen, si Brexit va insemna versiunea englezeasca si moderna la vorba romaneasca "sa sari din lac in put".
    • Like 5
  • Parerist check icon
    La punctul 2 ar trebui precizate anumite chestii. "Redistribuirea" s-a facut pe regiuni, si exista regiuni inclusiv din UK care au beneficiat de ea sub obladuirea europei, nu doar "sudul si estul".
    In plus, "obolul consistent oprit de Bruxelles" e o exagerare. Bugetul anual al UE28 era in jur de 130 miliarde, dintre care "Bruxelles-ul" costa aproximativ 2 miliarde. Restul se intoarce inapoi ("redistribuiti"). Asta e complet nesemnificativ comparativ cu cele 19.000 miliarde care e GDP-ul european. Nu, Europa nu costa mare lucru (0.01%), e foarte ieftina iar bugetul pe care il poate "redistribui" e insignifiant la nivel european (mult sub 1% din GDPul european).

    In privinta vechilor parteneri, nu le vor face cadouri niciunii, (si nici nu au motive). Iar singuri au o capacitate de negociere mult mai mica decat aveau in cadrul EU.
    • Like 6
    • @ Parerist
      Autorul e dreptac, ai auzit vreodată de unul care să nu urle împotriva "comunistei" UE? De ce te aștepți la o analiză obiectivă pe cifre?
      • Like 0
    • @ Ionelu Chelu
      Parerist check icon
      Si ce daca, si eu cred ca "dreapta" are unele calitati si are dreptate in anumite privinte si anumite contexte (si stanga in altele). Insa faptele sunt fapte... Nu ma deranjeaza ca un jurnalist sa le interpreteze conform propriei ideologii (ca orice alt om), insa ma deranjeaza cand le deformeaza.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult