(Foto Guliver/Getty Images)
Gata, Brexit a intrat într-o fază ireversibilă. Greu de crezut că vor avea determinarea să ducă până la capăt acest demers, având în vedere presiunile din toate direcțiile.
Când vorbim despre Brexit trebuie să spunem câteva lucruri importante:
1. Marea Britanie a fost primită greu și târziu în UE, opoziția fondatorilor (mai ales Franța și Germania) fiind evidentă;
2. Marea Britanie a acționat mai mereu ca o voce reformatoare în UE, fiind o economie mult mai liberă și liberală decât majoritatea fondatorilor UE. Mai târziu, prin aderarea unor țări din sud și est a devenit evident caracterul profund redistributiv al acestei structuri economice. Astăzi UE este mai puțin despre cele 4 libertăți și mai mult despre cum să luăm de la bogați și să dăm la săraci, evident cu obolul consistent oprit la Bruxelles;
3. Marea Britanie are niște relații istorice cu foste colonii, națiuni mature astăzi și foarte dezvoltate (Canada, Australia, Noua Zeelandă). Toate, astăzi, în top 10 cele mai libere economii din lume alături de Anglia. UE era o structură foarte protecționistă cu cei din afara ei. Intrarea Marii Britanii în UE a pus în secundar relațiile cu aceste economii importante. Și de aici și rolul global în scădere în ultimele decenii;
4. Marea Britanie s-a opus mereu la adâncirea integrării care a început să însemne mai mult a redistribuționism (argumentul politic) și mai puțin a piață unică (argumentul economic). De aici și opoziția sa la proiectul de uniune monetară și statutul său special în privința adoptării euro.
De Marea Britanie va fi bine. Este mult mai dezvoltată decât majoritatea țărilor din UE. Câteva tratate de liber schimb și investiții cu SUA și fostele colonii și avantajele economice din spatele participării sale la piața comună vor fi puternic estompate. Marea Britanie e economie mare. Are opțiuni. Desigur, va încerca să obțină maxim din negocierile de până la jumătatea acestui an pe tratatele economice ce vizează libera circulație a bunurilor, serviciilor și capitalurilor. Va fi foarte tare pe poziție când va veni vorba de libera circulație a persoanelor.
UE este perdantul net din această ieșire. Va încerca să ofere cât mai puține libertăți Marii Britanii. Să arate că cei care înfruntă birocrații de la Bruxelles, cramponați într-un proiect profund redistribuționist, ce au de gând să ceară independența de UE, nu pot obține apoi libertățile care sunt adevărata miză economică a oricărui proces integraționist. Pentru economiile mici ca România, care au valorificat prea puțin din esența economică a integrării (libertățile, mai ales cele ce vizează bunurile și serviciile, capitalurile) și mai mult din cea redistributivă (fonduri europene) problema va veni de la blocajele pe migrație și la fonduri mai puține și mai greu acordate o perioadă. Efectul în cazul economiilor mici va fi însă unul de ordin secundar: posibila contagiune la o posibilă recesiune sau stagnare în perioada imediat următoare la nivelul țărilor UE importante.
Nu avem de ce să fim supărați pe un popor care are o mentalitate complet diferită de a noastră. Nu ne comparăm cu ei. Pentru noi, dacii liberi, integrarea, așa cum este ea astăzi mai mult redistribuționistă și mai puțin axată pe libertăți, tot rămâne o opțiune mai bună decât siajul comunistoizilor de la Est. Din păcate. Pentru englezi însă, UE a fost mai mereu o frână în calea progresului lor. Și au simțit asta. Mai ales în ultimii ani. De aceea, britanicii autentici chiar simt o eliberare în ceea ce s-a întâmplat pe 31 ianuarie 2020.
Din păcate, noi am rămas cu intervenționiștii de la Bruxelles, mai nou preocupați de un încărcător unic la telefon și tabletă. Asta în condițiile în care au apărut încărcătoarele wireless universale (alea prin inducție electromagnetică). De reforme putem vorbi doar pe la colțuri și doar în șoaptă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In plus, "obolul consistent oprit de Bruxelles" e o exagerare. Bugetul anual al UE28 era in jur de 130 miliarde, dintre care "Bruxelles-ul" costa aproximativ 2 miliarde. Restul se intoarce inapoi ("redistribuiti"). Asta e complet nesemnificativ comparativ cu cele 19.000 miliarde care e GDP-ul european. Nu, Europa nu costa mare lucru (0.01%), e foarte ieftina iar bugetul pe care il poate "redistribui" e insignifiant la nivel european (mult sub 1% din GDPul european).
In privinta vechilor parteneri, nu le vor face cadouri niciunii, (si nici nu au motive). Iar singuri au o capacitate de negociere mult mai mica decat aveau in cadrul EU.