V-a plăcut cum s-a votat în diaspora? Atunci să aruncăm o privire la ce s-a întâmplat în culise

Foto: Marius Zmărăndescu/ Inquam Photos

Am avut a doua experiență de observator independent în diaspora și prima experiență de observator mobil. A fost un efort uriaș. 3 zile, 15 ore, 300 km doar pentru transport. La asta se adaugă timpul petrecut în secții, rapoarte, discuții. O emoție enormă exprimată mai ales în momentele în care ne-am revăzut cu oamenii care au stat la coadă la europarlamentare și au ieșit, sărind într-un picior din săli, la prezidențiale.

Șase echipe noi, cinci secții noi. Timpul pentru pregătirea acestor lucruri a fost extrem de scurt. De la sfârșitul lui iunie, la sfârșitul lui octombrie. Patru luni. Timp în care a trebuit să găsim voluntari, să găsim săli pentru cele 10 zile necesare pentru ambele tururi de scrutin (6 zile efective de vot, două zile de pregătire și două zile de închidere), să pregătim materiale, să pregătim strategii de comunicare, să ieșim și să împărțim fizic materialele și să facem și campanie pe internet în același timp. Regulile s-au schimbat și au fost relaxate cât de cât pe măsură ce timpul a trecut, lucru care a ajutat puțin la final. Ar fi fost mult mai simplu dacă aceste „relaxări” ar fi existat de la început.

Echipele în sine, în majoritate, fără experiența procesului de vot, voluntari, oameni obișnuiți care și-au dedicat timp în aceste 4 luni de zile învățând, comunicând zilnic, căutând, pregătind și informând și pe alții, luându-și liber de la serviciu, lăsându-și familiile la o parte. Dincolo de timp și banii investiți ai fiecăruia, ceea ce m-a impresionat a fost hotărârea și dedicația cu care s-au implicat.

Pentru cei din afară sau pentru cei care prestează aceste servicii în mod obișnuit, e poate dificil de înțeles cât de mult efort au însemnat aceste luni. Pe scurt, a fost o muncă de furnică. Și ceea ce a trebuit să mutăm a fost un munte. Fir cu fir.

Este motivul pentru care credem că e important să ne oprim o clipă și să facem un bilanț: alegerile prezidențiale, turul unu, reprezintă o țintă atinsă din punctul nostru de vedere. 
Nu au fost cozi. Nu a fost nevoie de prelungiri, s-a votat bine, s-au respectat procedurile în cea mai mare parte. Uneori, cum este secția 593, Birmingham, în condiții inumane de frig și umezeală pentru comisia de vot. Sau, în cazul secției 596, Coventry, schimbând și aranjând sala de trei ori la rând. S-au primit mulțumiri.

Am pornit la acest drum, conștienți fiind de lipsa de facilități și de faptul că, la europarlamentare și în 2014, mii de oameni n-au putut vota. În acest weekend, în aceste șase secții de votare, au reușit să-și exercite dreptul 10.135 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 38,61% din potențialul de vot, bazându-ne pe statisticile oficiale, puse la dispoziție de oficiul de statistică britanic. Ținând cont de faptul că majoritatea acestor secții nu existau acum patru luni de zile și de faptul că, pentru a fi utilă, o informație trebuie să fie accesibilă și trebuie timp ca ea să fie digerată de către fiecare-n parte, și privind la procentul de participare la vot în județele din țară unde secțiile de votare nu-și schimbă adresa de azi pe mâine, considerăm că acest procent este un început bun, pe care putem continua să zidim.

Există, pe de altă parte și factori locali care influențează puternic participarea la vot și din aceștia vom menționa trei, specifici Marii Britanii: Brexit și faptul că o parte dintre românii care au stat la coadă la europarlamentare au ales să se mute în alte țări din Europa; alegerile parlamentare din decembrie, anunțate în ultimul moment și care au semănat confuzie în rândul cetățenilor români cu drept de vot prin campaniile publicitare extrem de prezente și de bine puse la punct; profilul emigrantului abia sosit în Marea Britanie care încearcă să se informeze pentru a putea trăi, dormi, lucra, circula în mod decent. Pe lângă aceste elemente, se adaugă altele, cum ar fi faptul că, deși amplasată central, secția 569 din Leamington Spa, fiind situată în clădirea primăriei, pe strada centrală, a fost oarecum izolată duminică, accesul fiind restricționat în centru din cauza paradei de Remembrance Day (comemorarea eroilor din primul război mondial). Toate aceste elemente ne fac să ne gândim că strategia de comunicare trebuie revizuită.

Potențialul de vot în diaspora a fost și continuă să fie foarte mare, cel puțin în zona noastră. 
Toate cele șase secții de vot au înregistrat între 1200 și 2100 de voturi. Profilul celor plecați diferă mult de profilul celor rămași acasă. Asta se vede și în diferența voturilor înregistrate în diaspora față de cele înregistrate în țară.

Dacă până acum ne-am dorit să avem unde vota, acum ne dorim continuitate și posibilitatea de a construi mai departe comunități puternice, unite, informate, integre. 
Mesajele pe care le primesc arată dorința de a merge mai departe, chiar dacă azi toată lumea este obosită. Vă invit să faceți același lucru. Implicarea fiecărei persoane din comunitate este fundamentul obținerii secțiilor de votare suplimentare și a îmbunătățirii condițiilor de vot.

Profit de acest moment de acalmie pentru a mulțumi tuturor echipelor implicate în acest proces și în special, celor cu care am lucrat de la început și care au continuat, în ciuda dificultatilor: Adrian Rațiu, Andra Craig, Norina Popa, Roxana Ciovnicu, Silvia Grama, Ciprian Cristian, Dan Doncescu, Mihail Firicel, Alexandru Turcan, Maria si Dany Iacob.

Felicit și mulțumesc și celor pe care i-am cunoscut s-au revăzut în aceste zile și care s-au implicat, indiferent de situație și context, dornici să facă din toată această operațiune un succes pentru comunitate: Bogdan, Elena, Mihaela, Bogdan, Martiana, Valentina, David, Ovidiu, Anca - sunteți mulți - vă rog. Dacă am uitat persoane, îmi cer scuze, dar lista ramane deschisă.

Ne pregătim pentru turul doi. Rămâne cum am stabilit: hai la vot!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp