Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Vreţi să beşteliţi Banca Naţională? Vă dau un sfat: citiţi înainte legile în care îi sunt reglementate atribuţiile!

Episoadele dedicate băncilor, în cuprinsul analizei educaţiei economice din „Republica.ro”, capătă treptat un format interactiv. Datorită, desigur, comentariilor cititorilor. Sunt deci dator să răspund. Faptul că numeroşi cititori se grăbesc să beştelească Banca Naţională nu mă surprinde. Cum observă laureatul Nobel Robert J. Shiller, protestatarii “ocupişti” şi-au părăsit corturile ridicate în centrele financiare din întreaga lume, dar în sufletele oamenilor continuă să mocnească scepticismul şi resentimentele faţă de bănci. Iar îndoielile şi întrebările despre moralitate sistemului bancar se înmulţesc. Curentul se extinde de ceva vreme şi la noi. Aşa că nu are cum să mă surprindă comentariul semnat Voicu Nicolae: „Banca Naţională, ca majoritatea băncilor centrale, veghează cu cerbicie la protejarea normelor profund imorale şi ilegale impuse de bănci şi nu protejează clienţii băncilor. În procesul de perpetuare a neo-sclaviei băncile reprezintă cea mai importantă verigă”.

E un punct de vedere. Încerc să dialogăm. Desigur, punctul meu de vedere e diametral opus. Dar probabil că Voicu Nicolae (dacă a semnat cu numele adevărat, căci multe semnături sunt „epolis”, „TrexerCoca-Cola”, „Dee-Dee”, „Ignis”) e greu de clintit din propria-i opinie.

Un amănunt: semnatarul comentariului se arată interesat să ştie câte credite am contractat în nume personal şi în ce condiţii. Îşi închipuie, cred, că sunt dator la toate băncile. Acum 20 de ani însă, când am intrat în Banca Naţională, eram deja „prea bătrân” potrivit calculelor băncilor comerciale. Aşa că nicio bancă nu s-ar fi repezit să-mi dea un credit. N-am afaceri cu băncile, nu sunt un om bogat, locuiesc într-un bloc obişnuit la etajul 7, iar de un credit am nevoie ca de aer, dar n-am de unde să-l iau. Despre credite, deci, vorbesc aşa cum spune unul dintre comentatori… de la catedră. Dar vorbesc având în spate o bogată experienţă în materie. Creditul fiind, astăzi, un motor al economiei şi al bunăstării populaţiei, cred că nu-l putem trata nici cu ură şi nici cu închipuiri.

Sensul unei sintagme: protejarea consumatorilor de servicii financiare

Dar să revin la esenţă. Scrie Voicu Nicolae că Banca Naţionale „nu protejează clienţii băncilor”. Acuzaţia merită un răspuns detaliat. Este cert că tabloul pe care ni-l înfăţişează istoria, al popoarelor care folosesc creierul ca principală resursă a ieşirilor din capcanele întinse de împrejurări şi, totodată, a dezvoltării durabile, descrie un lung șir de cazuri în care educația s-a dovedit a fi impulsul pentru o viaţă economică aducătoare de bunăstare. Astăzi, însă, tabloul vieţii bancare curente aduce educaţia financiară lângă protecţia consumatorilor de servicii financiare. Numai împreună aceste două valori pot fi gândite, proiectate şi organizate într-un sistem care să acţioneze cu eficienţă maximă. Iar împreună, în acest context, înseamnă acţiuni inteligente, desfăşurate în unitatea lor firească, dar şi într-o diversitate specifică.

Apropo de diversitate. Scriu apăsat, chiar dacă pe mulţi îi voi contraria, că protejarea consumatorilor de servicii financiare, în sensul comun al acestei sintagme, nu intră în atribuţiile BNR. Aşa consfinţeşte legea românească!

Dar ce înseamnă „sensul comun”? Pentru a-l defini din perspectiva protecţiei consumatorilor de servicii financiare, cred că expresia „cu amănuntul” este cea mai potrivită. Să primeşti, să analizezi şi să rezolvi plângerile una câte una. Caz cu caz. Legea luând în seamă nevoia de diversificare şi specializare în acest segment al vieţii bancare, stabileşte că atribuţiile de protecţie „cu amănuntul” revin Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor. În exclusivitate. În această instituţie a statului a şi fost înfiinţat, de câţiva ani, un departament specializat în servicii financiare. Şi voi adăuga: răspunderile cele mai mari în acest sens revin băncilor comerciale. Banca Naţională având obligaţii de cu totul altă natură. 

Îmi asum, aşadar, o anume departajare, pentru a mă face mai uşor înţeles, între ceea ce înseamnă a cumpăra sau a vinde cu ridicata – în cantităţi mari sau în stil mare – şi detaliat, însemnând vânzarea cu amănuntul – direct către consumatori. O fac cu scopul de a reliefa un adevăr esenţial: acela că activitatea de protejare nu se poate limita la consumatorii-debitori, cei care au împrumutat bani de la bănci şi acum îşi onorează datoriile ori sunt în situaţia de a nu şi le putea onora; această activitate se extinde la multe alte categorii, în prim-plan fiind consumatorii-creditori, cei care economisesc şi-şi păstrează economiile în depozite bancare. Ei sunt, acum, 10 milioane şi au deschis în bănci 15 milioane de conturi.

BNR poate interveni numai cât legea îi dă voie s-o facă

E lege, deci!... Prin lege, Băncii Naționale îi sunt repartizate obiective și atribuții între care… nu se numără protecția “cu amănuntul” a clienților bancari. Şi îi rog pe cititori să observe că totul – obiectivele, direcţiile de acţiune, marja de iniţiativă şi limitele inovaţiei, ce reglementează BNR şi ce nu reglementează, ce supraveghează şi ce nu supraveghează – totul e stipulat în legi. Iar în materie de protecţie a consumatorilor de servicii financiare, BNR poate interveni… numai cât legea îi dă voie s-o facă.

Prin lege, deci, Băncii Naţionale a României îi sunt încredinţate, într-adevăr, şi răspunderi privind protecţia consumatorilor de servicii financiare… însă într-un sens special: „cu ridicata”! BNR asigură protecţie, pe căi specifice, tuturor celor 10 milioane de persoane fizice care deţin cele 15 milioane de depozite de economisire; dar şi milioanelor de debitori cu credite bancare; de fapt, tuturor cetăţenilor care, într-un fel sau altul, vin în contact cu băncile. Masei mari şi tăcute de consumatori, care de regulă nu e apărată de avocaţi; şi nu protestează nici la Parlament, nici în faţa Băncii Naţionale şi nici în faţa sediilor băncilor comerciale. Banca Naţională este chemată să-i protejeze. Cum anume o face? Îndeplinindu-şi toate cele 5 atribuţii pe care i le-a stabilit legea: 1) politici monetare şi politici de curs de schimb; 2) autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit; 3) emiterea bancnotelor şi a monedelor; 4) stabilirea regimului valutar; 5) administrarea rezervelor internaţionale. Toate subsumate obiectivului fundamental: stabilitatea preţurilor. Şi, desigur, stabilităţii financiare.

Este însă prea bine cunoscut faptul că protecția „cu amănuntul” a consumatorilor de servicii financiare, care a făcut în vremea din urmă progrese evidente, înregistrează în continuare şi mari deficienţe. Pretext pentru tot mai multe voci, din spaţiul public şi nu numai, să îndrepte către Banca Națională săgeţi pe care nu greşesc dacă le numesc otrăvite. O imagine deformată – departe de a fi singulară, de altfel – își face astfel loc în opinia publică: aceea că BNR nu şi-ar îndeplini principala misiune, de a-i proteja pe clienții băncilor, persoană cu persoană, caz cu caz. Atenţie însă: legea nu-i stabilește Băncii Naționale atribuții legate de protecția „cu amănuntul” a clienților băncilor. Mai mult chiar – şi aici e esenţa acestei reglementări – îi interzice Băncii Naţionale să se încarce cu atribuții de acest fel. Și e clar de ce: pentru că ar aluneca pe panta incompatibilității. Voi reveni asupra acestui subiect, a cărui importanţă este majoră.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • N-am avut puterea sa citesc pana la capat, dar stiu parerea domnului Vasilescu.
    Problema este urmatoarea: ANPC-ul este pus in situatia de a rezolva situatii care deja s-au intamplat. Nu poate sa verifice contracte standard inainte ca cetatenii sa ia credite. Contracte ca cele in CHF n-ar fi trebuit sa existe. Politica evaziva sau chiar a mortului in porumb a BNR-ului a fost fatala pentru multi. Aveti pe constiinta morti, domnule Vasilescu! Intreaga conducere a BNR! Acele contracte nu le putea impiedica ANPC-ul, dar dumneavoastra DA! De altfel cred ca a fost o conspiratie la nivel european sa-i jupoaie de bani pe cei din estul Europei! Asemenea contracte nu s-au facut in vest si nici n-ar fi avut un asemenea impact. Marea devalorizare de moneda a fost pentru lei, zloti, forinti. Au mers la rupere! Asa ca mai usor cu explicatiile ca poporul e cam prost. Asa sunt si alte popoare, dar ii apara legile! Aici a fost un vid, ati facut ce ati vrut! Aveti pe constiinta morti, sa fie clar!
    • Like 1
    • @ Lacramioara Minc
      Mircea S check icon
      Morti nu stiu. Despre restul cam fals. Vestul Europei a luat grosul creditelor in franci nu Estul. De exemplu Austria a avut in suma totala mai mult decat Ungaria , Croatia si noi la un loc. Cat despre impiedicat creditarea, Bnr nu avea ce sa faca. Poate ne spuneti si cum.
      • Like 0
  • D-le Vasilescu apreciez stoicismul dvs. Admir mesajele dvs din ce in ce mai mult. Daca cineva are bunavointa sa le inteleaga sau nu este mai putin important. Faptul ca exista dialog indiferent de forma lui este un plus pentru care am sa va rog sa continuati a publica opiniile dvs.
    Nu am fost si nu voi fi de acord cu dvs din multe puncte de vedere. De asemenea nu pot sustine opiniile criticilor dvs. Consider ca bancile romanesti trebuiesc reformate. Nu sunt un specialist bancar dar stiu ca Romania viitoare are nevoie de un sistem bancar eficient. Intr-un numer de ani, nu foarte multi, moneda ca atare o sa dispara, totul va fi achizitionat electronic. Banii cei pe care-i stim noi vor fi piese de colectie. Sistemul bancar va evolua. Toata lumea va fi obligata sa aibe un cont bancar sau mai multe. Eu consider contul bancar o solutie pentru imbunatatirea moralitatii.
    Eu nu folosesc cash, am in portofel o suma de urgenta, in caz ca se intrerupe curentul intr-o benzinarie/magazine/hotel iar sistemul de plate devine ineficient. De anui de zile ii pastrez in portofel, n-am avut ocazia sa-i folosesc. Sotia, banca, fiscul sau orice alta institutie abilitata poate vedea istoria mea financiara de cand am descalecat si pana-n clipa de fata. Ceva exceptii in primii doi ani de la descalecare :-) Probabil pentru unii pare un esec faptul ca cheltuielile sunt 100% vizibile celor doi. De asemenea fapul ca banca/statul este in masura sa verifice provenienta veniturilor pare inspaimantator pentru anumite personae. Pe mine unul transparenta totala nu ma deranjeaza, as putea spune ca ma bucura. Un motiv in plus pentru linistea mea interioara.
    Asa cum am mai spus nimeni nu se afla in posesia adevarului absolut. Fiecare trebuie sa adauge un pic de apa in vin. Bancile romanesti nu pot concura ca experienta cu bancile vestice care au o lunga traditie. Practic bancile romanesti s-au reinventat dupa caderea comunismului. Garantia succesului unei banci este data de satisfactia clientilor sai. Va doresc success doamnelor si domnilor :-)
    • Like 1
  • Domnule Vasilescu trebuie să mărturisesc că am fost surprins să constat că spusele mele de plebeu v-au făcut sa reactionați și nu pot decât să mă bucur de acest lucru. Înseamnă că ceva se întâmplă in lumea bancară, turnul de fildeș ivoriu și opac începe să devină transparent, simte nevoia să înțeleagă de ce este așa o prăpastie inspre plebei.
    În altă ordine de idei eu cred că BNR trebuie să folosească pârghiile de care dispune pentru a proteja capitalul autohton și plebeii care au nevoie de credite. Dacă are nevoie de unele în plus pentru acest scop atunci trebuie să arătați care sunt acelea, iar cei delegați de popor să legiuască vor completa/modifica legea.
    • Like 0
  • 1. In anii de glorie '90+ au fost un numar ingrijorator de banci comerciale care s-au prabusit. Dacia Felix, Columna, Bancorex etc etc Durerors a fost nu ca s-au prabusit ci ca s-au prabusit cu banii nostri in ele. Bani pe care unii dintre noi nu i-au mai recuperat niciodata. Concret ce anume a facut "in limitele legale" (asa cum va place sa insistati) BNR ca sa opreasca acel dezastru sau macar sa-i limiteze proportiile ? O sa ne spuneti ca nu intra in atributiunile BNR sa faca acest lucru ?

    2. In urma cu cateva articole ati afirmat o ingrjoratoare "perla" sau aberatie i-am spune. Citez: "creditul, acest bun public". Din moment ce ati decis sa "coborati" catre noi plebea si sa dialogati cu noi, sunteti amabil sa ne explicati pe indelete aceasta aberatie ?

    3. Spuneti ca ati avea nevoie de un credit ca de aer. Ati ajuns la aceasta venerabila varsta si aveti nevoie de un credit si locuiti intr-un bloc la etajul 7 ?
    Atunci eu, plebea de rand, Morometele, cum sa am incredere in "expertiza" dvs. in cunostiintele dvs savante in lumea finantelor ? De fapt ma si ingrijoreaza profund ca la un moment dat BNR a ajuns pe mana unuia ca dvs.

    Vai de steaua noastra.
    • Like 0
    • @ Sergiu F.
      Dee Dee check icon
      1. Probabil ținea tot de competența Protecției Consumatorului. Pe atunci BNR încerca să reducă inflația de la 1000% la 100% pe an.
      2. Pe baza creditului de consum (cel pentru locuințe intră în aceeași categorie), economia se dezvoltă exploziv, odată cu inegalitatea. Cei aflați în apropierea circuitului banilor noi tipăriți laudă creditul, acest bun public, iar ceilalți plătesc bunăstarea primilor.
      3. D-l a lucrat la Scînteia. În afară de propagandă mare lucru n-a făcut fără credit.
      • Like 0
  • Alin N check icon
    Domnule Vasilescu,

    Inainte de a face morala ignorantilor poate ar fi bine sa ne explicati cum este posibil ca o companie comerciala precum Zaplo sa existe in Romania? Cum se poate ca o astfel de organizatie sa aibe binecuvintarea BNR, in conditiile in care dobinda lor efectiva ar face sa roseasca de invidie orice camatar (aproape 2000%!!!)?

    Ce am citit in http://www.romaniacurata.ro/malta-files-cum-umfla-saracii-europei-conturile-unui-miliardar-rus/ m-a lasat fara cuvinte. Poate ar fi cazul sa va lase si pe dumneavoastra...
    • Like 0
    • @ Alin N
      Eu am citit ca dacii au populat galaxia. Ca si-au facut crescatorii de elefanti lila pe Marte. Net-ul abunda de informatii insolite. Trebuiesc doar culese si puse in rama,

      Ca orice articol de bun simt la inceput este prezentat un bolnav care este extorcat de catre vampirii cu halate albe. Un articol fara "spaga" nu prinde la public. Si ca istoria sa capete sens punem si un rus langa ca personaj negativ. Mergea si cu Soros sau un bulibasa, dar daca ei au vrus rus atunci rus sa fie.
      Daca ar fi adaugat Zana Maseluta, Greuceanu si Harap Alb povestea ar fi fost completa.
      Autorii si-au pus intrebarea cine este Boyko eu m-am intrebat cine este Daniel? Din bun simt vreau sa-l ajut sa-si plateasca datoriile dar ma tem ca el nu exista, este doar o stratagema a lui Boyko :-) sa-mi ia banii.
      • Like 0
  • Dl Vasilescu,
    Permisiunea de a da credite in Romania intr-o moneda controlata de un stat nu poate fi scuzata. Este o eroare grava facuta de expertii BNR.

    Referitor la articolul Dvs cred ca faceti un pas mai jos decat este necesar pe scara masurilor de control. Este evident ca nu poate si nici nu trebuiesa faca BNR activitatea de evaluare caz cu caz dar BNR are parghiile si responsabilitatea necesara reglementarii, monitorizarii si controlului cu politici de protectie a consumatorului. Dvs spuneti ca o face, eu spun ca nu o face suficient de bine. In Romania zilelor curente nu puteti acuza oamenii ca suspecteaza actiuni intentionate mai ales ca aici nu poate fi vorba de incompetenta.

    In contextul asta este deranjant ca va simtiti jignit. Gradul de incredere in BNR a scazut foarte mult iar cititorii de rand nu au presiunea reprezentarii unei institutii in mod formal asa incat veti auzi tot formulari populare.

    Intrebarile care vi le adresez:
    Credeti ca sunt lucruri pe care BNR le poate imbunatati in protectia consumatorului roman in relatiile cu bancile?
    Credeti ca BNR a facut o greseala in criza francului elvetian?
    • Like 0
  • Alex check icon
    La incercarea dvs de dialogare va urez mult succes. daca insa prezumtia de probabil esec este cea cu care porniti dialogul pot si eu sa ma hazardez la o prognoza: succesul va mai avea de asteptat.
    Daca la varsta de 81 de ani (multi inainte!) aveti nevoie de un credit ca de aer (cu toate ca prestati servicii de consultanta) inseamna ca nu sunteti persoana cea mai indreptatita sa dea sfaturi economice, legate de banci si in general despre gestionarea banilor. Oricum ma bucur ca printre institutiile statului, gasite fara exceptie cu bube se ridica o insula semeata, BNR, fara gres si neprihanita(iata totusi exceptia care intareste regula). Cei care-si aduc aminte anii 90 poate mai tin totusi minte : devalizarea Bancorex, a Bancii Agricole, apoi BCR si falimentele rasunatoare si la economii "duratoare"ale Bancoop, Banca Religiilor sau Banca Turco Romana. Sigur le-am platit prin impozite tot cetatenii de buna credinta. Timpurile se schimba si incet incet se trezeste natia, ca doar oameni corecti, muncitori si capabili pot sa ne salveze de la colaps si optimismul este ultima noastra arma. In rest, mai cititi va rog pe dl Plesu care trimte destul de des la introspectie, un exercitiu necesar si pentru comunicatori. Sa auzim numai de bine, vorba altui comunicator profesionist.
    • Like 0
  • si totusi ... exista o mare masa de clienti care au contractat credite pe carduri de credit cu ani in urma cand atat dobanzile la credite, cat si la depozite erau de ordinul 20-30% ... pe parcursul atator ani s-au rulat sume semnificative si s-au incasat dobanzi cu carul ... ma intreb, este normal ca, desi toate dobanzile au scazut mai mult decat considerabil, acele credite sa fie derulate la vechiul nivel? ... sunt linii de credit ce se folosesc azi, acum, cand dobanzile curente sunt cu mult, mult mai mici... e o aberatie care greveaza bugetele a milioane de cetateni in beneficiul bancilor mai mult decat lacome ... poate fi asta o problema a BNR? ...eu cred ca aici ar fi vorba de acel "cu ridicata", dat fiind numarul atat de mare al clientilor ... mi-as dori un raspuns din partea d-lui Adrian Vasilescu caruia ii admir profesionalismul si echilibrul de foarte multa vreme
    • Like 0
    • @ Jana Baleanu
      20-30% dobanzi la depozite n-au fost niciodata ! poate 13-14 % maximum si asta in 2009 in plina criza cand toti isi scoteau banii din banci lasandu-le pe acestea in fundul gol ! la credite da !
      • Like 0
    • @ Jana Baleanu
      Cartea de credit si linia de credit nu este unul si acelasi lucru.
      Este corect ca dobanzile pe cartile de credit sa fie uriase, iarta-ma pentru urmatoarea afirmatie: trebuie sa fi un pic dus de acasa sa maximizezi cheltuielile pe cartile de credit. Tocmai aici este capcana, banii de pe cartea de credit nu-ti apartin, este un imprumut care neplatit la timp costa mai mult decat face.
      Am cunoscut persoane care si-au cumparat tot ce le-a dorit sufletul caci cartile de credit le-au permis., Pe urma luni de zile au purtat de grija la ce vor pune pe masa. Cand te apuci si cumperi televizor 3D, computere si electronice de mii de dollari trerbuie sa te intrebi cine o sa plateasca? Daca-ti inchipui ca o va face banca eu nu voi fi de acord :-)
      • Like 0
  • check icon
    Dar dacă nu intervine chiar dacă legea îi permite? Ce facem? Vă dau un caz concret, dacă e nevoie.
    Deci, dacă înțeleg bine, dacă mă duc la o bancă să-mi fac un cont, trebuie să citesc toată legislația bancară. Iar dacă mă duc la supermarket să cumpăr ceva și, să spunem, produsul nu e bun sau alterat, trebuie să citesc toată legislația economică pt a vedea ce drepturi am?
    • Like 0
  • Adrian check icon
    Buna ziua,
    In cea de-a doua atributie a BNR - autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, nu intra si autorizarea programelor de credit cum ar fi Prima Casa, program a carui dobanda este dependenta de ROBOR 3M ale carui valori in trecutul apropriat au fost si de 6,5%. In acest moment ROBOR 3M este de 0.87 insa o saltare a sa la 3-4% ar duce la o dublare a dobanzii. Autorizarea acestui program nu s-a numarat printre atributiile BNR ?
    • Like 0


Îți recomandăm

Scoala de asistenti

Săli mari de curs, coridoare largi, încăperi care simulează la detaliu saloane de spital, manechine și roboți care vorbesc și sunt conectați la senzori ce transmit profesorilor supraveghetori dacă manevrele sunt efectuate corect. Dar- dincolo de teorie și practică- cei care trec pe aici își însușesc una dintre cele mai importante comportamente ale unui cadru medical: cum să arate empatie față de bolnavii pe care îi tratează.

Citește mai mult