Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Bună ziua, sunt Gabriela și sunt coffeeholică…”

Cafea ceașcă

Foto: Guliver Getty Images

În ultimii doi ani, cel puțin în București, avem parte de o explozie a pieței de desfacere pentru cafeaua de specialitate.

O statistică a anului 2018 arăta că există o cafenea de specialitate cam la 52.000 de bucureșteni, ceea ce este peste ceea ce are Berlinul (o cafenea la 67.000 de locuitori) sau Copenhaga (o cafenea la 72.000 de locuitori). Programul de finanțare „Start Up Nation” a contribuit și el la această dezvoltare.

Această expansiune este bine să fie însoțită și de o educare a consumatorului de cafea, astfel încât acesta să înțeleagă diferențele de gust și de preț dintre cafeaua Arabica și Robusta.

Scriu aceste rânduri din poziția unei persoane care iubește cafeaua și care preferă să bea o cantitate mai mică, dar de o calitate superioară, la un cost nițel mai mare.

Așadar... Despre Pinot Noir, Chardonnay, Cabernet Sauvignon îmi imaginez că mulți dintre voi ați auzit! Dar, despre Bourbon și Typica? Nu, nu sunt soiuri de struguri, ci de... cafea Arabica – singurul tip de cafea de specialitate.

Pentru a ne bucura de licoarea cafenie din ceașcă, multe se petrec în decurs de luni de zile. În luna mai, copacii de cafea încep să înflorească și sunt necesare „doar” vreo 9 luni pentru ca florile să se transforme în fructe.

În luna ianuarie a anului următor, cireșele de cafea sunt, încă, în curs de maturizare. Cu prea multă/ puțină ploaie sau lumină, cireșele nu se dezvoltă corespunzător, afectând cantitatea de zahăr din conținut, ceea ce va influența, negativ, calitatea boabei de cafea.

Prin februarie, majoritatea cireșelor sunt coapte și fermierii încep culesul. Costul pentru plata culegătorilor reprezintă cam 60% din costul de producție anual al fermelor de cafea. Abia prin iulie, cafeaua ajunge în sacii care sunt pregătiți pentru export.

Dacă vă imaginați că, în sfârșit, cafeaua de care avem nevoie este gata pentru consum vă cam înșelați! Urmează prăjirea, la finalul căreia asistăm la o magie: transformarea boabelor verzi, aproape lipsite de savoare, în boabe maronii cu o aromă deosebită. Experiența prăjitorului este esențială în obținerea unei cafele echilibrate în cantitatea de zahăr și acizi, acești compuși chimici necesitând un tratament diferit pe timpul prăjirii.

Iată-ne, în sfârșit, aproape de a gusta cafeaua mult dorită. Puțintică răbdare! Ar fi păcat să ne grăbim chiar acum.

Pentru o cafea excelentă, este important și modul în care apa trece prin măcinătura de cafea. Există multe metode de preparare a unei cești de cafea și pentru a vă alege varianta preferată merită să testați cât mai multe!

Deloc de neglijat în procesul de extracție a licorii și rezultatul final din ceașcă este profesionalismul baristei, care face diferența și poate determina clientul să revină, sau nu, într-o cafenea.

Din fericire, pentru consumatorii din București, după cum spuneam mai sus, harta cafenelelor arată din ce în ce mai bine! Sunt câteva în care eu revin, adesea, pentru ceea ce înseamnă a gusta și simți, in a mindful way, licoarea originară din Peninsula Arabică.

Vă îndemn să ne informăm mai bine și cu privire la calitatea cafelei și să alegem responsabil!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • GabiC check icon
    prea putin; prea generalist. prea...
    • Like 0


Îți recomandăm

Telemunca

Odată cu răspândirea noului coronavirus de la o țară la alta, companiile din toată lumea și-au schimbat politica de resurse umane și și-au încurajat angajații să lucreze la distanță pentru a preveni extinderea epidemiei. O decizie care ține de supraviețuirea biologică, dar și de supraviețuirea ca business. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Recul

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

Citește mai mult

Alphahead

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

Citește mai mult