Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara” - Spiru Haret. Și invers: cum arată astăzi țara, așa va arăta mâine școala

Klaus Iohannis la deschiderea anului școlar

Foto: Președintele Klaus Iohannis participă la deschiderea noului an școlar, la liceul Grigore Moisil, din sectorul 6 al Capitalei, alături de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu și primarul Ciprian Ciucu

Privim la țară astăzi. Nu ne place...

Și totuși țara de azi s-a născut din școală, din cei treizeci de ani de învățământ din libertate și democrație. Unde am greșit?!

Aș zice că greșeala catastrofală a fost că s-au înființat instituții de învățământ care sunt doar fabrici de diplome, de unde obții o diplomă de asistentă fără a ști să faci o injecție sau să măsori tensiunea, de unde obții diplomă de absolvent de studii superioare fără să fi citit o carte în viața ta, apoi ajungi să predai elevilor, și culmea școlilor: fabricile de doctori în orice domeniu.

Și toți acești posesori de diplome goale - cei cu diplome pe merit fie sunt la privat, fie pleacă din țară - ajung să lucreze în instituțiile statului, să decidă pentru țară și uite așa ajungem la adevărul din spusele lui Spiru Haret: „Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara.”

Ce speranță să ai pentru o țară mai bună mâine, când ministrul învățământului are ca principală grijă să apere plagiatorii și prim-ministrul să blocheze cercetarea lucrării tezei domniei-sale de doctorat suspectă de plagiat!?

Începe un nou an școlar.

Fac un efort de imaginație să schițez un discurs al ministrului învățământului sau prim-ministrului adresat elevilor și profesorilor și care să înceapă cu cuvintele:

„…Dragi elevi, dragi profesori, începeți azi un nou an școlar! Vă îndemn să munciți mult pentru a obține rezultate merituoase…”

Și aici mă blochez. Îmi vine să râd...

Chiar așa, ce discurs ar putea ține acești doi oameni de stat la început de an școlar, ca profesorii să îi creadă!? Sau ca elevii să le urmeze îndemnurile!? Ce să spună într-un discurs un ministru al învățământului care dă o lege de amnistie pentru plagiat!?

Nu e o problemă cu cuvintele din discurs, e o problemă cu omul ce ocupă funcția și ține discursul, pentru că între vorbele lor și fapte e o prăpastie. Nu ne trebuie cuvinte frumoase și îndemnuri, ci oameni care să fie pe măsura cuvintelor și îndemnurilor pe care le spun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mirea check icon
    Școala românească "este sublimă putem zice dar lipsește cu desăvârșire", de la nenea Iancu zicere.
    N-a fost cine știe ce dintotdeauna!
    Citiți pe Eminescu și pe Caragiale.
    Apoi, veniră comuniștii, care au făcut din analfabeți, conducători, din ucenici care dădeau cu mătura, ingineri, din pumnari și răngari, ofițeri în armată, miliție, securitate.
    Nu puteai conduce ceva dacă nu erai de-al lor.
    E vreo schimbare? Eu nu văd!
    În timpul comuniștilor un profesor nu putea lăsa repetenți.
    Dar, atunci nu se puteau cumpăra diplome.
    Acum, mai că nu le vând la chioșcurile de ziare!
    Nu se putea să rămâi angajat cu o diplomă falsă, te găseau imediat!
    Acum, îi găsești peste tot cu ele măsluite, urlă presa și nu pățesc nimic sau pățesc prea puține rămânând cu banii în buzunar!
    Vă întreb, dacă s-ar fi făcut școală în România la un moment dat, ar fi mers țara noastră din rău în mai rău?
    Aveți impresia că acum o ducem bine pentru că s-a făcut școală în timpul comuniștilor?
    Asta e România, vivat!
    • Like 0
  • Primul lucru care a fost facut, cu multi ani in urma, a fost desfiintata institutia profesorului. Autoritatea acestei institutii. In moduri diverse, si nu prea subtile. Printr-o salarizare rusinoasa s-au asigurat ca cei performanti vor cauta alte slujbe. Astfel, au lasat loc tuturor neavenitilor ca sa umple enormul deficit de cadre didactice calificate. Apoi, au oferit dreptul elevilor/studentilor de a avea o opinie despre actul didactic, opinie care sa conteze in evaluarea profesorilor. Frumos, nimic de spus, dar e ca si cum il intrebi pe un pacient operat daca a fost taiat corect. Uitam ca evaluarile trebuie sa aiba rost doar atunci cand sunt facute de persoane calificate. Acum, in scoli si facultati profesori dau note frumoase ca sa nu isi supere elevii, sa nu fie criticati si eventual facuti de doi bani online.
    Din pacate, drumul acesta nu pare sa aiba sfarsit... si nici intoarcere.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult