Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara” - Spiru Haret. Și invers: cum arată astăzi țara, așa va arăta mâine școala

Klaus Iohannis la deschiderea anului școlar

Foto: Președintele Klaus Iohannis participă la deschiderea noului an școlar, la liceul Grigore Moisil, din sectorul 6 al Capitalei, alături de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu și primarul Ciprian Ciucu

Privim la țară astăzi. Nu ne place...

Și totuși țara de azi s-a născut din școală, din cei treizeci de ani de învățământ din libertate și democrație. Unde am greșit?!

Aș zice că greșeala catastrofală a fost că s-au înființat instituții de învățământ care sunt doar fabrici de diplome, de unde obții o diplomă de asistentă fără a ști să faci o injecție sau să măsori tensiunea, de unde obții diplomă de absolvent de studii superioare fără să fi citit o carte în viața ta, apoi ajungi să predai elevilor, și culmea școlilor: fabricile de doctori în orice domeniu.

Și toți acești posesori de diplome goale - cei cu diplome pe merit fie sunt la privat, fie pleacă din țară - ajung să lucreze în instituțiile statului, să decidă pentru țară și uite așa ajungem la adevărul din spusele lui Spiru Haret: „Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara.”

Ce speranță să ai pentru o țară mai bună mâine, când ministrul învățământului are ca principală grijă să apere plagiatorii și prim-ministrul să blocheze cercetarea lucrării tezei domniei-sale de doctorat suspectă de plagiat!?

Începe un nou an școlar.

Fac un efort de imaginație să schițez un discurs al ministrului învățământului sau prim-ministrului adresat elevilor și profesorilor și care să înceapă cu cuvintele:

„…Dragi elevi, dragi profesori, începeți azi un nou an școlar! Vă îndemn să munciți mult pentru a obține rezultate merituoase…”

Și aici mă blochez. Îmi vine să râd...

Chiar așa, ce discurs ar putea ține acești doi oameni de stat la început de an școlar, ca profesorii să îi creadă!? Sau ca elevii să le urmeze îndemnurile!? Ce să spună într-un discurs un ministru al învățământului care dă o lege de amnistie pentru plagiat!?

Nu e o problemă cu cuvintele din discurs, e o problemă cu omul ce ocupă funcția și ține discursul, pentru că între vorbele lor și fapte e o prăpastie. Nu ne trebuie cuvinte frumoase și îndemnuri, ci oameni care să fie pe măsura cuvintelor și îndemnurilor pe care le spun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mirea check icon
    Școala românească "este sublimă putem zice dar lipsește cu desăvârșire", de la nenea Iancu zicere.
    N-a fost cine știe ce dintotdeauna!
    Citiți pe Eminescu și pe Caragiale.
    Apoi, veniră comuniștii, care au făcut din analfabeți, conducători, din ucenici care dădeau cu mătura, ingineri, din pumnari și răngari, ofițeri în armată, miliție, securitate.
    Nu puteai conduce ceva dacă nu erai de-al lor.
    E vreo schimbare? Eu nu văd!
    În timpul comuniștilor un profesor nu putea lăsa repetenți.
    Dar, atunci nu se puteau cumpăra diplome.
    Acum, mai că nu le vând la chioșcurile de ziare!
    Nu se putea să rămâi angajat cu o diplomă falsă, te găseau imediat!
    Acum, îi găsești peste tot cu ele măsluite, urlă presa și nu pățesc nimic sau pățesc prea puține rămânând cu banii în buzunar!
    Vă întreb, dacă s-ar fi făcut școală în România la un moment dat, ar fi mers țara noastră din rău în mai rău?
    Aveți impresia că acum o ducem bine pentru că s-a făcut școală în timpul comuniștilor?
    Asta e România, vivat!
    • Like 0
  • Primul lucru care a fost facut, cu multi ani in urma, a fost desfiintata institutia profesorului. Autoritatea acestei institutii. In moduri diverse, si nu prea subtile. Printr-o salarizare rusinoasa s-au asigurat ca cei performanti vor cauta alte slujbe. Astfel, au lasat loc tuturor neavenitilor ca sa umple enormul deficit de cadre didactice calificate. Apoi, au oferit dreptul elevilor/studentilor de a avea o opinie despre actul didactic, opinie care sa conteze in evaluarea profesorilor. Frumos, nimic de spus, dar e ca si cum il intrebi pe un pacient operat daca a fost taiat corect. Uitam ca evaluarile trebuie sa aiba rost doar atunci cand sunt facute de persoane calificate. Acum, in scoli si facultati profesori dau note frumoase ca sa nu isi supere elevii, sa nu fie criticati si eventual facuti de doi bani online.
    Din pacate, drumul acesta nu pare sa aiba sfarsit... si nici intoarcere.
    • Like 1


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult