Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Cum v-ați petrecut ziua de duminică, 26 mai 2019?” Întrebarea pe care președintele Iohannis ar trebui să o adreseze tuturor ambasadorilor

Coada la vot diaspora

Alegerile de duminică, 26 mai a.c., au repetat situația din 2014 când românii din diaspora s-au aflat în situația de a nu putea vota. Au fost momente triste și de maximă încordare și deopotrivă de mari nemulțumiri, din cauza organizării deplorabile, dar mai ales răuvoitoare a celor de la putere. Nu am nicio îndoială că în mod intenționat guvernul a boicotat aceste alegeri, tot așa cum a manipulat în favoarea eternului și nesuferitului UDMR voturi ale românilor dintr-o serie de județe din sudul și estul țării pentru „alcătuirea” politică maghiară. Mai josnic decât atât nu se poate. Cu toate acestea, cerul de plumb dorit de guvern să se așeze peste alegerile din 26 mai a fost străpuns de bucuria victoriei forțelor anticomuniste și proeuropene la scrutinul europarlamentar și referendumul copleșitor și încurajator lansat de președintele Iohannis, în care românii au votat decisiv pentru statul de drept. 

Un al doilea moment ce a străpuns cerul de plumb pus de PSD asupra țării de peste doi ani de zile a fost cel reprezentat de polițistul german, Martin din Munchen, de origine din România, care a încercat să-i ajute pe românii aflați la coadă să voteze. Martin, polițistul german, a delimitat cu garduri un perimetru al „dreptului” la vot pentru cei din diaspora. Mai mult decât atât, acest anonim polițist a plâns din cauza nedreptății făcute de cei ce au organizat votul, bântuiți de gânduri tainice și ticăloase. Până când oare vor abuza democrația și drepturile și libertățile individuale? Este o întrebare lansată încă din antichitate de către Cicero, în discursul său împotriva dictatorului conspirativ Catilina: „Până când vei abuza de răbdarea noastră?”

În afară de deciziile reprobabile ale celor de la guvernare, în frunte cu nesmintitul din funcții și „mult trecutul” T. Meleșcanu, se insinuează instantaneu o altă întrebare: Ce au făcut ambasadorii noștri din Occident, în ziua de 26 mai, pentru remedierea sau mai degrabă prevenirea nedreptății în ceea ce privește accesul la vot al diasporei. Ambasadorii români din țările Europei au fost trimiși acolo să reprezinte România, nu ca o alcătuire abstractă, ci o Românie a oamenilor. Își maschează, de fiecare dată, lipsa de responsabilitate în formalism, în anchiloze legislative și în reguli rău întocmite, sau prin arucarea pisicii în ograda altora, precum cea a oficiilor consulare ocupate de slugi credincioase și incompetente ale guvernării pesediste. Ambasadorii rămân ilustrativi doar prin poze, prin ritualuri și protocoale pe de-a-ntregul, situați într-o flagrantă inautenticitate. Sunt importanți în funcții, vorbitori din colțul gurii, cu o morgă desuetă și inadecvată. Înțepeniți în fracuri și redingote, ei se etalează într-un narcisism vetust și ridicol. 

Cauza acestui comportament inadecvat rezidă în mecanismele numirilor. S-ar părea că atunci când numim ambasadori, ne situăm decizia la extremele de personal ale corpului diplomatic. Fie mulți dintre acești ambasadori provin din foști securiști din trecut, sau din agenți acoperiți de astăzi, veroși, formați de rezerva de cadre de factură comunistă, fie sunt recrutați din grădina vedetismului și mondenității vieții publice intelectuale și jurnalistice de astăzi, sau din pepiniera de mai tineri diplomați formați între 1990 - 2004, virusați adânc de profund fesenism. În ambele situații, ratăm calea diplomatului profesionist și performant care are imprescriptibil în concepția și viziunea sa valorile drepturilor și libertăților individuale, în primul rând cele legate de dreptul la vot. Au fost recrutați în acest sens, în corpul diplomatic, oameni care se potrivesc ca nuca-n perete în serviciile diplomatice de azi, profesori de socialism științific, odinioară convinși atei, precum cel care ne reprezintă la Sfântul Scaun, în Cetatea Sfântă. Au fost recrutați o serie de intelectuali dezabuzați și politruci trecuți în rezervă din partidele de astăzi, care s-au așezat în funcții diplomatice de mare importanță.

Acești ambasadori ar trebui să devină reprezentanți atenți, inteligenți și generoși ai românilor de pretutindeni, protectori și militanți pentru drepturile cetățenilor români din afara granițelor. Ei ar trebui să devină ambasadori de toate zilele, inclusiv pentru ziua de 26 mai, care avea o miză deosebită. Să coboare din spațiile confortabile și tihnitoare ale vanităților diplomatice, să se așeze la lungul șir de votanți, dedicați să apere România democratică împotriva unor alți Catilina. Să fie autentici și să aparțină în mod deplin destinului comun, să fie Oricine, pentru că în aceasta constă măreția omului, după cum afirma un celebru scriitor și eseist contemporan din Europa Centrală.

Președintele Iohannis nu trebuie să-i apere în niciun chip, chiar dacă ei sunt numiți în funcțiile înalt diplomatice de oficiul prezidențial. Nu trebuie absolviți în nici un moment și prin nicio argumentație de responsabilitatea marilor nedreptăți petrecute în procesul electoral din diaspora din 2014 și 2019. Între cele două repere cronologice se află situat mandatul președintelui de astăzi. Enigmatici ca niște securiști și impenetrabili ca membrii gărzii elvețiene de la Scaunul Papal, ei trebuie chemați de îndată de președintele Iohannis să dea un extemporal în care să răspundă la întrebarea: „Cum mi-am petrecut ziua de duminică, 26 mai 2019?” După ce le veți corecta, Domnule Președinte, extemporalul de „fizică” a zilei de 26 mai, cred că veți avea legitimitatea de a-i chema în fața frontului și a-i trece în rezervă. Nu trebuie uitat faptul că dacă în 2014 ambasadorii erau numiți de Băsescu pe criterii tăinuite, de el știute, cei din 2019 au fost numiți în fotoliile diplomatice de actuala președinție.

Fără a diminua sau relativiza răul produs prin blocarea rolului diasporei din motive de proastă și intenționată organizare defectuoasă a votului din diaspora, ambasadorii nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor președintelui țării și nici ale tuturor românilor. Domnule Președinte, poate îl numiți pe polițistul german Martin consul-șef al României la oficiile consulare din Germania!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pe politistul german il cheama Martin, nu e anonim! I-ati spus numele cu o fraza mai inainte. Inafara de asta, eu cred ca ar trebui sa cercetati mai bine inainte de acuza niste oameni care nu poarta decat o mica parte din vina pentru ce s-a intamplat.
    • Like 0
    • @ Nestor Drăguşin
      Corina check icon
      Limbile sunt mai bogate în sensuri decât o arată dicționarele. Aici „anonim” vrea să spună om obișnuit, nu cineva cu funcție mare/foarte cunoscut. Acum a devenit cunoscut. Cinste lui!
      • Like 0
  • Corina check icon
    Salvatoare, ideea referendumului pe justiție. Europarlamentarele singure nu ar fi generat în veci așa mobilizare. Dinescu a atacat și el dur ambasadorii, țintind de fapt la Iohannis, (Jubila că își pierde obiectul muncii fără Dragnea în scenă.) Nici eu nu cred că au fost chiar cu mâinile legate. Se puteau ocupa din timp de baza materială, puteau încerca să convingă organizatorii în vederea unor îmbunătățiri față de alegerile precedente. Meleșcanu a fost revoltător. Ce mare lucru dacă a stat cineva o oră-două la coadă la votare? Când o mulțime au stat și cinci-șase degeaba!
    • Like 0
  • Un articol scris de dragul de a fi scris dar plin de argumente inexistente, nu ambasadorii au fost de vină pentru situația de la vot iar cel mai bun exemplu e dat chiar de situația din Germania. În Germania ambasador e Emil Hurezeanu și eu cred că Hurezeanu nu e genul descris de dv cu atâta mânie intelectuală, problema a ținut de guvern și de metodologia de vot, o schemă greoaie care a făcut ca timpul necesar unui votant să fie foarte mare, cu alte cuvinte chiar dacă Iohanis vă pune pe dv în locul lui Hurezeanu eu tot nu apuc să votez nici la prezidențiale dacă nu simplifică procedurile.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult