Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„E timpul să spunem lucrurilor pe nume…” Cât de greu e să faci, ca lider de business, bugetul pentru anul viitor

Ședință de buget

Foto: Guliver Getty Images

Niciodată nu mi-a dat ceva o satisfacție mai mare în activitatea mea decât să plănuiesc. Bănuiesc că sunt tipul de lider de business axat pe ceea ce literatura de specialitate numește „value proposition focus” mai mult decât „value delivery focus”, ceea ce nu este neapărat bine, dar asta sunt. Definirea strategiei de urmat, încadrarea ei în planul strategic multianual, definirea obiectivelor strategice și planificarea sunt activități pe care am să le iubesc întotdeauna.

Dacă în septembrie definești obiectivele strategice și generezi dezbaterea pentru cele operaționale și specifice, înseamnă că la sfârșit de octombrie-început de noiembrie poți să te uiți prima dată pe niște bugete. Desigur că vor avea nevoie de ajustări și astfel în decembrie ai putea pleca în vacanța de Crăciun cu un buget finalizat pentru anul următor. Sună simplu, deși știm că nu este… analiza factorilor externi, a resurselor de care dispui, sunt activități amănunțite și IQ-ul și EQ-ul se întrec pe sine pentru a genera substanță și pentru a-i convinge pe necredincioși.

Cu toată plăcerea pe care o găsesc în asemenea activități, nu pot să nu rămân nelămurit în legătură cu perspectiva lui 2021! Cum evaluăm din perspectiva factorilor externi organizației acest an!? Inflație sau deflație, scădere sau revenire, liniște sau revoluție…? Un an greu de simțit și imposibil de încadrat. Mă gândesc că 2021 va fi anul în care pandemia se va încheia și estimez vag ca înainte de vară vom reveni din punctul acesta de vedere la normal. Cât de adâncă va fi criza sanitară în lunile ce urmează și cum va afecta aceasta obiceiurile de consum? Care-i reziliența statelor și a sistemelor financiare globale și cât de încercate vor fi ele? Să iei o poziție precaută și să reduci costurile sau chiar această atitudine generalizată va genera criză și ar fi responsabil să continui ca și cum nimic grav nu s-ar derula înaintea noastră!?

Avem în noi un fel de aviditate după accelarație și fugă, alergăm nebuni după creșteri marginale și să obținem mai binele a devenit obsesia noastră. Uităm de ceva timp că fiecare progres are nevoie de timp, de avânt, de pregătire. Sărim peste încălzire și trecem direct la performanță de ceva timp…

Poate este chiar timpul reevaluării, al introspecției, poate impredictibilitatea ne spune să ne lărgim nările, să ascuțim urechile și să gândim pasul următor. Câtă ineficiență am înglobat în goana nebună, dar câtă lipsă de sens sau valoare am acumulat grăbiți așa!? Nu este ușor să încetinești, deoarece consumi efort în frânare, dar nici nu mai este timpul să te arunci înainte accelerând după virgulă la fiecare rotație. Nu o tratez ca pe un semn divin, dar pandemia poate ne spune să ne întoarcem la noi și să ne întrebăm, oricât de dificil ar fi asta.

Am să încep cu mai multă analiză în planificarea de anul viitor, conștient că vom depăși situația de criză, fără să știu când și cât de dificil va fi, mă voi apleca asupra valorii pe care afacerea pe care o conduc o aduce clienților săi, angajaților și nu în ultimul rând societății. Am să gândesc soluții de a îmbunătăți această valoare și n-am să petrec timp încercând să ghicesc ce are să vină și când. Am să corectez greșelile știute și am să ascult mai mult pentru a le găsi și pe cele neștiute. Am să tai amânările și așteptările și am să mă folosesc de liniștea și nesiguranța celorlalți pentru a definitiva proiecte … greu de înghițit.

Nu se poate să nu aveți fiecare dintre voi un anumit lucru, o dezvoltare, o schimbare, o decizie profesională pe care o amânați de ani, amețiți de vârtejul de informație, viteză și justificări. Nu se poate să nu fiți conștienți că lucrul trebuie făcut, decizia trebuie luată, schimbarea trebuie inițiată! Este acel moment! Ar putea fi felul în care să răspundem loviturii date de acest virus. Să ieșim mai puternici decât am intrat, mai pregătiți și mai autentici. Produsele și serviciile noastre să aducă mai multă valoare, eficiența noastră să fie mai mare, oamenii, în general, mai curați. Nu spun că asta ar face criza să treacă mai repede sau să fie mai ușoară, spun numai că noi am fi mai rezilienți, că am lăsa în urmă dezordinea generată de fuga disperată după procente.

S-ar putea să fie dificil sfârșitul acesta de an, precum s-ar putea să fie dificil și începutul următorului… Lucrurile vor încetini inevitabil din cauza impredictibilului, mișcările unora vor fi geniale, dar ale multora umplute de nonsens. Un timp bun pentru a face curat, pentru a spune lucrurilor pe nume, pentru a măsura și ajusta valoarea produselor, serviciilor, a acțiunilor noastre!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult