Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Zelenski: Situația militară devine din ce în ce mai dificilă în jurul orașului Bahmut

Zelensky - Pool /Ukrainian Presidentia / Zuma Press / Profimedia

Foto: Pool /Ukrainian Presidentia / Zuma Press / Profimedia

Suntem în ziua cu numărul 370 a războiului început de Vladimir Putin în Ucraina.

- Oficialii din Rusia au început să promoveze în ultimele zile o operaţiune de propagandă ce încadrează în mod fals războiul din Ucraina ca fiind unul existenţial, esenţial pentru ca Federaţia Rusă să-şi continue supravieţuirea ca stat şi ca naţiune, notează Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) în evaluarea de luni seară spre marți dimineață.

- Într-un interviu acordat televiziunii de stat la 26 februarie, Vladimir Putin a avertizat că nu ştie dacă „un astfel de grup etnic precum poporul rus poate supravieţui în forma în care există astăzi”, dacă Occidentul reuşeşte să „distrugă Federaţia Rusă şi să stabilească controlul asupra rămăşiţelor sale”.

- Putin, observă experții ISW, a pus bazele pentru lansarea acestei operaţiuni propagandistice în discursul său din 21 februarie din faţa Adunării Federale, în care a acuzat Occidentul colectiv că se foloseşte de războiul din Ucraina pentru a ameninţa existenţa Federaţiei Ruse.

Apoi, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, aliatul lui Putin, a invocat raţiuni existenţiale similare într-un editorial intitulat „Puncte fără întoarcere”, publicat luni, 27 februarie, în presa rusă, în care a acuzat Occidentul că a alimentat situaţia actuală din Ucraina încă de la căderea Uniunii Sovietice.

- Ambele declaraţii, subliniază ISW, se încadrează într-o operaţiune de propagandă prin care războiul din Ucraina este prezentat ca fiind unul existenţial, esenţial pentru supravieţuirea în continuare a Federaţiei Ruse post-sovietice, ceea ce reprezintă probabil o încercare de a prezenta războiul ca având mize mai mari pentru Rusia şi Occident decât are în realitate.

- Probabil că Putin speră să creeze condiţiile propagandistice pentru a acuza Ucraina şi Occidentul că ameninţă supravieţuirea Federaţiei Ruse, ca răspuns la eşecurile militare ruseşti şi la sprijinul occidental pentru victoriile ucrainene, estimează ISW, care precizează că niciun oficial occidental important nu a cerut dizolvarea Federaţiei Ruse, iar liderii occidentali au fost foarte atenţi să îşi articuleze scopul ca fiind acela de a permite Ucrainei să îşi elibereze cel mult tot teritoriul.

- Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat într-un interviu la Rossia-1, tot la 26 februarie, că tipurile de arme pe care Occidentul decide să le furnizeze Ucrainei vor determina cât de departe vor trebui să ajungă trupele ruseşti pentru a „îndepărta ameninţarea” de la graniţele Rusiei.

- ISW precizează că Putin a făcut o declaraţie similară în discursul său din 21 februarie, în încercarea de a descuraja Occidentul să furnizeze Ucrainei sisteme cu rază lungă de acţiune, sugerând că furnizarea unor astfel de sisteme va prelungi războiul, „forţând” Rusia să ocupe mai mult teritoriu ucrainean pentru a fi „în siguranţă”.

 -Toată această retorică este menită să întărească sprijinul intern pentru război şi să alimenteze temerile în Occident cu privire la instabilitatea ce ar urma prăbuşirii Rusiei, pentru a descuraja astfel ajutorul occidental pentru Ucraina şi pentru a convinge Occidentul să constrângă Kievul să accepte cererile Rusiei.

- De altfel, concluzionează ISW, campaniile de propagandă ruseşti au susţinut pe tot parcursul războiului un obiectiv strategic permanent: de descurajare sau încetinire a furnizării de către Occident a sprijinului material pentru Ucraina.

- În rest, situația militară devine din ce în ce mai dificilă în jurul orașului Bahmut, a declarat luni seară Volodimir Zelenski, în timp ce multe dintre câmpurile de luptă din Ucraina se transformă în noroi, odată cu venirea primăverii, iar forțele rusești încearcă să închidă inelul în jurul orașului din estul Ucrainei. „Inamicul distruge în mod constant tot ceea ce poate fi folosit pentru a ne proteja pozițiile, pentru a câștiga un punct de sprijin și a asigura apărarea”, a mai afirmat președintele ucrainean în discursul său către națiune.

- Separat, Ministerul rus al Apărării a transmis că forțele sale au distrus un depozit de muniție ucrainean în apropierea orașului Bahmut, doborând, de asemenea, patru rachete Himars și cinci drone lansate de forțele ucrainene.

- „Numărul personalului inamic este în creștere”, a declarat la rândul său și Statul Major al Ucrainei, adăugând că șase localități din apropiere de Donețk au fost supuse bombardamentelor rusești. Hanna Maliar, adjunctul ministrului ucrainean al apărării, a declarat că Rusia „crește intensitatea asalturilor sale”, folosind „tactici de epuizare și distrugere totală”.

- Situația din jurul orașului Bahmut, devenit un simbol al luptei pentru controlul regiunii Donbass din estul Ucrainei, este „extrem de tensionată”, în condițiile în care rușii au aruncat în luptă „cele mai antrenate” unități de asalt ale grupului de mercenari Wagner, a declarat marți și comandantul Forțelor terestre ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrkîi.

- O eventuală cucerire a oraşului Bahmut, scena unora dintre cele mai sângeroase lupte de când a început în urmă cu un an învazia rusă pe scară largă, le-ar deschide trupelor lui Putin drumul către oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, principalele redute ale armatei ucrainene în Donbas.

- În tot acest context, Ucraina a declarat luni că este pregătită pentru o eventuală „mișcare disperată” a Rusiei în ceea ce privește Transnistria. Natalia Gumeniuk, șefa centrului de presă al Forțelor ucrainene de Apărare din Sud, a spus că Ucraina a plasat de-a lungul frontierei cu Transnistria, provincia separatistă din Republica Moldova, un număr „adecvat” de trupe pentru a preveni un eventual atac al trupelor ruse. Ea a precizat că numărul soldaților este „adecvat amenințării” și că aceștia sunt pregătiți să dea un răspuns puternic în cazul unor tentative de pătrundere.

Separat, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat luni că Rusia ar trebui să suporte costurile pagubelor provocate de invazia ei în Ucraina, dar există „obstacole legale semnificative” în calea confiscării activelor majore îngheţate ale Rusiei.

- Rusia a dublat numărul de nave de război din largul Peninsulei Crimeea, trimiţând inclusiv două submarine dotate cu opt rachete de croazieră Kalibr, a anunţat Comandamentul Operațional Sud al Ucrainei.

- Kremlinul a luat act de propunerea Chinei pentru o soluție politică în Ucraina, a declarat luni Dmitri Peskov, dar afirmă că nu există „în acest moment” condițiile pentru o rezolvare pașnică a conflictului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult