Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Gustul amar" al patronului firmei de transport care a postat imaginea de la „Școala altfel": „Nici profesorii nu-i mai pot stăpâni cum trebuie"

O imagine cu un autocar plin de gunoi, la sfârșitul unei curse dus-întors de șase ore în care a transportat elevi din Foșcani, a devenit virală pe rețelele de socializare.

„Colegul Ionuț Brăescu după o «cursă altfel» cu «școala altfel» din Focșani. Este cea mai bună oglindă a educației din România anului 2018, fie că vorbim despre învățământ sau familie”, a scris Cosmin Nicolae, administrator al firmei de trasport și cel care a făcut publică imaginea pe contul său de Facebook.

(Foto: Facebook/ Cosmin Nicolae)

Patronul firmei de transport dă asigurări că imaginea este reală și că gunoaiele de pe culoar au fost strânse de șofer de pe sub scaune, unde fuseseră aruncate de elevi.

„Nu vă pot spune școala de unde au fost elevii transportați de colegul meu, am fost contactați printr-o agenție. Oricum nu se rezolvă nimic, asta e o problemă generală. Vă pot spune că totul este real, s-a întâmplat ieri. A fost o cursă Focșani-București, într-adevăr s-a plecat dimineața la ora 6:00 și s-a ajuns seara înapoi. 

Mizeria care apare în imagine este de pe sub scaune, nu vă gândiți că a fost pe culoar, că nici nu aveau pe unde să meargă, dacă aruncau pe culoar. Autocarul are coș de gunoi la mijloc, au avut și punguțe, au și niște plăsuțe la scaun, unde poate fi pus gunoiul și luat ulterior. Au fost copii din mai multe clase, au avut și însoțitori. Cred că așa se explică și pachetul de țigări de pe jos. Așa se întâmplă în transportul cu copii, cred că nici profesorii nu îi mai pot stăpâni cum trebuie”, ne-a declarat Cosmin Nicolae, administratorul firmei de transport.

Patronul spune că a rămas cu un gust amar după ce a văzut muntele de gunoaie din autocar și că a postat imaginea pe rețeaua de socializare pentru că a vrut să facă un apel la călători să se gândească de două ori când aruncă pe jos o hârtie.

„Noi am vrut să tragem un semnal de alarmă ca măcar în aceste zile - când multe unități de învățământ desfășoară programul „scoala altfel” și elevii au mers în vizite cu autocarele - cei ce văd imaginea să se gândească de două ori înainte de a arunca o hârtie pe jos, oriunde. Nu vrem să dăm în cineva, nu dăm nume, mi-aș dori să fim un pic mai responsabili”, a mai spus patronul firmei de transport. 

În 16 ore, imaginea a strâns pe Facebook peste 27.000 de distribuiri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Avem ceea ce crestem si educam. In proverbialii 7ANI DE-ACASA. Sa nu uitam ca noi ,parintii , suntem principalele lor modele. Si copiii fac exact ceea ce au vazut si au fost invatati . Sa nu aruncam responsabilitatea pe umerii societatii, ai invatamantului. Pe o temelie turnata prost greu mai construiesti ceva bun. Sau vorba Stelei Popescu-Dumnezeu s-o odihneasca!- copiii se strica repede si se repara greu! Deci ar trebui sa ne dea frisoane gandul ca ei vor forma societatea de maine . Care va arata cam ca acea poza din autocar! TRIST!
    • Like 1
  • Până la „...nici profesorii nu îi mai pot stăpâni cum trebuie”,acasă nu mai sunt învățați buna-cuviință,păstrarea curățeniei și a ordinii?
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Fiţi siguri că nişte elevi finlandezi s-ar fi comportat altfel. E drept că au şi alt sistem de învăţământ.
    • Like 1
    • @ Valentin
      Rwey check icon
      Au si alt sistem social si alta educatie de acasa si un alt sistem politienesc. Parintii la randul lor sunt educati, iar cei care nu sunt vor fi amendati de politie, care la ei isi face datoria si nu e in cardasie cu mafiotii.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Asta depinde de sistemul de invatamant? Nu de cei 7 ani de acasa cumva?
      • Like 0
  • Trebuie sa avem si noi un motiv de mandrie, nu.
    • Like 0
  • În 1988 eram clasa a VIII-a și mergeam in practică, la cules de roșii, prin niște comune din preajma Buzăului. Eram transportați cu niște autobuze hârbuite, din cele cu burduf - vreo cinci bucăți (eram aproape 40 în fiecare clasă, de la A la D). La dus mai era cum mai era, că eram cam adormiți, dar la întors, unii dintre noi se distrau aruncând cu roșii în colegi... Deh, în socialismul victorios nu prea era entertainment, te distrai cum puteai! Șoferii n-aveau însă nici o vină și nu le-a convenit să curețe autobuzele de roșii storcite pe geamuri, pe scaune, pe podea... Au încercat ei să zică ceva, dar când s-au uitat în jur și au văzut că unii dintre noi eram cu un cap mai înalți, și-au înghițit vorbele.
    Dar, după vreo două zile de strâns din dinți și înjurat cu jumătate de voce, șoferii s-au plâns diriginților (care călătoreau, după autobuze, cu mașina unuia dintre ei). Era o zi de sâmbătă. Luni, la întoarcerea de la cules de tomate, am fost așteptați de directoarea scolii, care mai întâi a inspectat autobuzele (erau varză) și abia apoi ne-a permis să plecăm acasă, cu consemnul ca a doua zi să venim cu părinții, de dimineață. Numai noi, clasele a VIII-a. Marți la 8 și ceva, autobuzele au tras pe strada școlii, șoferii au coborât și directoarea, însoțită de cei patru diriginți, a început să explice părinților adunați în stradă care e problema. Nu cred că a vorbit mai mult de un minut, a zis ceva și un șofer, după care au început să curgă palmele de la părinți, pe cefele plozilor... Pe măsură ce adulții se lămureau despre ce e vorba, cam toți elevii (mai puțin fetele) și-au luat măcar o arvună, în timp ce părinții le cereau lămuriri cvasi-retorice de genul "Ia zi, Costele, tu ai dat cu roșii? Nu?! Adică tovarășa dirigintă minte, mă?... Cristoșii tăi de copil, las' că vorbim noi diseară!" "Păi bine, Claudiu, asta te-am învățat eu acasă? Soarele și grijania!...". ș.a.m.d.
    Eu eram cu maică-mea, care nu avea o problemă cu corecțiile fizice, doar că prefera să le aplice în particular. Mi-a zis apăsat, stângăndu-mă de umăr, cu înțeles: "Să nu dea dracu' să aud că faci probleme, da? Că schimbăm foaia, chit că mă doare mâna o săptămâna!"

    În următoarele zile, nu doar că n-a mai aruncat nimeni cu roșii în autobuze, dar la coborârea din autobuze ne-am surprins unii pe alții că ne uitam pe sub scaune, să nu fi rămas ceva pungă de mâncare sau rest de sendviș, să se plângă șoferii iarăși...

    Morala? La anumite vârste, în anumite situații, o palmă după ceafă devine singura soluție la care poate recurge un părinte responsabil. Asta dacă vrea. Dacă nu, sunt șanse mari ca următoarea instituție care se va ocupa de plodul respectiv să fie poliția.
    • Like 5
    • @ Petrica L.
      Cred ca nu asta era solutia. Si nici acum nu ar fi. Pur si simplu atunci si acum pusi parintii si copiii, cot la cot, cu jandarmii alaturi daca e nevoie, la facut curat. A, si sa nu uitam: profesorii nu sunt scutiti: va ganditi cum e in clase?
      A propos, poate pe langa legile justitiei, superproductiva coalitie ar fi cazul sa se gandeasca si la asa ceva. O modalitate de facut bani, eventual.
      • Like 0
  • Generatia 'B', 'milenium' ?!? Nu se poate, e manipulare ! Acesta este rezultatul scoliii "ca loc de supraveghere a copiilor cat timp parintii sunt la lucru", al celort "7 ani de acasa" care tind sa ramana vreo 3 sau 4, al timpului cat mai mic petrecut de parinti impreuna cu copiii si al mancarii fast-food ca inlocuitor de succes al alimentatiei sanatoase. Daca profesorul sau macar soferul autocarului ar fi atras atentia asupra lipsei de educatie si a nesimtirii s-ar fi 'aprins' retelele de socializare cu postari despre imixtiunea nepermisa a adultilor in viata elevilor.
    • Like 2
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro