Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„La ce-mi folosește matematica în viață?" Asociația pentru Valori în Educație și BRIO lansează raportul „Alfabetizarea Numerică în România: Raport Național pentru clasele I-XII”

alfabetizare matematica

Matematica este peste tot în jurul nostru, ne influențează felul în care gândim, luăm decizii și interacționăm. De la ritmul muzicii, arhitectura orașelor, până la tehnologiile moderne și strategiile financiare, matematica este un limbaj universal care ne modelează existența. Totuși, mulți elevi din școlile românești văd matematica ca pe ceva rigid, greu de înțeles și se întreabă mereu: „La ce-mi folosește asta în viață?" Tocmai de aceea, inițiative precum Testul Național de Alfabetizare Matematică sunt esențiale pentru a redefini modul în care privim această disciplină și pentru a demonstra impactul ei real asupra fiecărui domeniu de activitate.

Testul Național de Alfabetizare Matematică a fost creat pentru a măsura uniform nivelul de alfabetizare matematică în rândul elevilor români, oferindu-le profesorilor români un instrument ce oferă feedback imediat, dar și posibilitatea urmăririi progresului individual rezultat în urma intervențiilor educaționale.

În plus, testul furnizează specialiștilor în dezvoltare curriculară și politici educaționale o imagine de ansamblu asupra abilităților matematice ale tuturor elevilor din România. Fiind un instrument cu administrare digitală, acesta poate fi utilizat gratuit de profesori, dar și de copii și părinți, pentru administrare individuală.

Testul Național de Alfabetizare Matematică este realizat de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și BRIO, cu sprijinul Apa Nova București.

În baza utilizării testului, echipa științifică de la BRIO (condusă de prof. univ. dr. Dragoș Iliescu) a elaborat, în parteneriat cu AVE România și cu sprijinul Apa Nova București, primul raport de alfabetizarea numerică din România, pentru clasele I-XII, realizat pe populații reprezentative statistic din fiecare an școlar.

Pe 5 februarie, Republica.ro va găzdui live streaming-ul evenimentului de lansare a Raportului „Alfabetizarea Numerică în România: Raport Național pentru clasele I-XII”. Evenimentul, care va începe la ora 10:30, aduce în prim-plan importanța matematicii în educația din România, alături de concluziile celui mai amplu raport realizat până acum pe acest subiect. 

Lansarea raportului va fi însoțită de intervențiile ministrului Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Daniel David, prof. univ. dr. Dragoș Iliescu (fondator BRIO), Gabriel Vrînceanu (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație), Tița Angheluță (Școala Gimnazială Ferdinand I, București), dr. Daniela Vasile (Aspire Teachers), Irina Munteanu (Apa Nova București), Andreea Nistor (AVE România), Maria Predoiu (CampioMate).

În ultimele luni, Republica.ro a documentat și experiențele unor personalități din diverse domenii, care au vorbit despre cât de importantă este matematica în parcursul lor profesional.

Titi Aur, campion la raliuri: „Totul e matematică și fizică. Dacă înțelegi mașina, știi să conduci în siguranță, să economisești combustibil și să te bucuri de drum. În cadrul Academiei Titi Aur, predau conducerea defensivă bazându-mă pe concepte de inerție, aderență și control al vitezei – principii strict matematice, dar aplicate într-un mod practic.”

Cristian Măcelaru, dirijor de renume internațional: „Pulsul și ritmul orchestrei se bazează în mare măsură pe o înțelegere matematică a partiturii. Pentru a crea o interpretare organică, tranzițiile între tempouri trebuie gândite matematic. Dacă între ele există o relație clară, schimbarea va suna natural.”

Oana Gheorghiu, cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață: „Matematica m-a ajutat să fiu perseverentă, să caut soluții, să înțeleg că uneori trebuie să schimbi perspectiva, iar alteori să accepți că ai greșit”.

Alexandru Tomescu, unul dintre cei mai apreciați violoniști români: „Există într-adevăr și multă matematică în muzică. În primul rând în ceea ce privește aceste proporții pe care le foloseau compozitorii, adică numărul de aur sau șirul lui Fibonacci - pot fi identificate fie în lucrări ale lui Bach, fie ale lui Mozart, fie ale lui Beethoven. Eu cred că lucrul acesta nu este o pură întâmplare.”

Carmen Uscatu, cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață: „Matematica mi-a antrenat tenacitatea. La fel cum un sportiv își antrenează prin disciplină tehnica, așa mi-a antrenat mie matematica creierul, care a înțeles din acest antrenament niște lucruri, cum ar fi că problemele au soluții. Colegele mele știu că nu avem o problemă, ci avem soluții”.

Profesorul Dragoș Iliescu, profesor de psihologie la Universitatea din București și fondator al platformei de testare BRIO:„Decalajele legate de matematică însă, din păcate, devin greu sau imposibil de recuperat după o perioada de 2-3 ani de educație: profesorul de clasa a 8-a nu va fi interesat să recupereze decalaje (lucruri neînvățate, tehnici ne-interiorizate) pe care un elev le cară cu el de la clasa a 4-a sau a 5-a: lucrurile neînvățate bine atunci vor fi o frână în a prelua noi deprinderi mai târziu. De aceea este important, în mod special în cazul matematicii, să monitorizăm constant nivelul elevilor”.

Decebal Leonard Marin, Managing Partner la o firmă care ține cursuri de formare pentru siguranța în muncă. „Cu ajutorul matematicii poți să îți dai seama că nu toți indicatorii utilizați sunt relevanți”.

Evenimentul din data de 5 februarie va aduce în atenția publicului o dezbatere necesară despre importanța matematicii și va oferi soluții concrete pentru îmbunătățirea alfabetizării matematice în România. Vă invităm să urmăriți live-ul și să aflați opiniile specialiștilor și invitaților.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Problema nu este atât CE facem, ci CUM. Că matematica este necesară o dovedesc toate sistemele școalare europene sau țări cu educație performantă (ex. Japonia). Problema apare atunci când comparăm aceste sisteme cu cel autohton și înțelegem că ceea ce se face la noi e dat de persoane care n-au mai călcat într-o școală generală de zeci de ani, care îngrămădesc materie cu ghiotura și care în general fac din materia în cauză un spanac. Aici e buba.
    • Like 0


Îți recomandăm

adolescent obosit

Copiii nu mai coboară la scară, să se joace cu alți copii. Nu mai bat la ușa vecinului, nu mai întârzie în curtea blocului, nu mai vin cu genunchii juliți și nici cu obrajii roșii. Stau întinși pe pat, cu telefonul deasupra feței. Lumina e rece, degetul se mișcă mecanic, clip după clip, față după față, viață după viață. Unele perfecte, altele ridicole, dar toate mai interesante decât liniștea din cameră. foto: Profimedia

Citește mai mult

Foto CTP

Prin prezența lui N. Dan în clubul privat al lui Trump (statutul de observator nu înseamnă nimic, contează prezența președintelui) alături, din toată Europa, de Ungaria, Bulgaria și Kosovo, România se consacră politic (nu militaro-strategic) în poziția de țară de clasa a doua, sau viteza a doua, în UE.

Citește mai mult

Nicusor Dan - Cotroceni

„România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza.” foto Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult

Marcel Ciolacu - profimedia

„Zeci de politicieni habarniști ajunși peste noapte miniștri și, mai grav, prim-miniștri și-au bătut joc de banul public”, afirmă ministrul Dragoș Pîslaru. Fără să facă vreo nominalizare, ministrul Fondurilor Europene descrie un sistem în care unii demnitari „zboară pe la Monaco în avioane private, dar nu mai găsesc facturile”, „își dau jos ceasul Rolex de la mână și îl ascund în buzunar atunci când ies în conferințe de presă” sau „conduc mașini de 100.000 de Euro, închiriate de la firma «fostei» soții”.

Citește mai mult