Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Moroi și păpădii”: Maia Morgenstern, într-un spectacol care pune sub lupă umbrele și lumina din noi | Teatrul românesc, de la pandemia cu săli goale, la coada la bilete

Moroi si păpădii

foto: TNB.ro

Încă dinainte de izbucnirea pandemiei, teatrele din România se confruntau cu o criză de audiență. Au fost lungi perioade când sălile erau mai degrabă goale, iar artiștii și producătorii, în toată creativitatea și cu toate eforturile lor, se luptau să atragă publicul. Da, spun „criză”, spun „se luptau”, și nu sunt cuvinte menite să atragă atenția, ci o realitate pe care eu nu am uitat-o. În contextul în care azi biletele se epuizează rapid la multe, foarte multe spectacole, eu îmi amintesc încă timpurile în care îți puteai alege lejer locul din sala de teatru. 

Odată cu venirea Covid-19, criza de audiență a devenit și mai acută. Restricțiile impuse au dus la anularea spectacolelor și la o distanțare fizică ce ne-a dat înapoi, cultural vorbind, cu încă și mai mulți ani. A fost însă poate și un brânci binevenit care a dus la ceea ce vedem astăzi, „fenomenul” mersului la teatru. Teatrele au fost nevoite să se reinventeze odată cu lumea întreagă și să caute soluții diverse pentru a rămâne conectate cu publicul. Așa au apărut platformele online pe care putem vedea teatru, platforme care funcționează încă și astăzi. Și, oricât de mult apreciez experiența live, din sala de teatru, apreciez și existența acestor platforme, benefice pentru cei care se deplasează mai greu la teatru sau pentru cei aflați în orașe cu mai puține oportunități culturale. 

Teatrul, o modă?

La numai câțiva ani distanță de pandemie, prezența în sălile de spectacole (și nu doar de teatru, dar și la concerte sau cinema) a revenit într-un mod surprinzător. Biletele la teatru se epuizează rapid, iar sălile de teatre au început să se umple din nou. Dincolo de producțiile clasice, asistăm azi la apariția unor spectacole moderne, uneori controversate, care atrag atenția tinerilor și nu numai. Au apărut creații care abordează teme actuale, provocatoare, și care rezonează cu preocupările generației tinere, puse în scenă altfel de cum eram obișnuiți. Cum ar veni, pleci de la un spectacol și rămâi cu el multă vreme după. 

  • „Există o masă nouă de public, un public nou, un public dornic de teatru. Fenomenul e în creștere, asta este principala observație pe care vreau să o fac, cu bune și cu rele. Știu că din ce în ce mai mulți oameni sunt aduși de prieteni, de cunoscuți, de familie la teatru. Și dacă asta e o modă și e un lucru superficial, eu mă bucur că există. Dacă moda aduce către teatru zece oameni, din cei zece poate că doi vor continua să vină și din alte motive în afară de faptul că e... la modă.” – Șerban Pavlu, actor

Avem spectacole de teatru și libertate de expresie. Dar pentru cât timp?

Privind această evoluție, nu mă pot abține să nu mă întreb: pentru cât timp vor fi sălile de teatru pline? Este esențial să nu uităm că teatrul este o formă de artă vie, care depinde de implicarea publicului. Deși faptul că mergem mai des la teatru este un semn clar de optimism, provocările nu au dispărut. Este important ca noi, ca societate, să susținem teatrul românesc, să fim prezenți și să încurajăm mersul la teatru. Și da, este important să vorbim despre asta, dar să o facem conștient, relevant, cu respect și îngăduință. Sigur, sunt multe de spus si multe lucruri care „trebuie” făcute. Și mai multe nu depind de noi, dat atât cât ține de noi, s-o facem.

Arta are puterea de a se adapta și de a înflori. Dar arta sau mai exact relația noastră cu arta este exact ca o floare: trebuie să o uzi ca să trăiască. Să o menții vie și asta ține în primul rând de fiecare dintre noi. Iar pe final, pentru că tot am menționat de flori și de artă, o invitație la spectacol: „Moroi și păpădii” (regia Gavril Pătru) a avut premiera la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București pe 12 aprilie 2025, reprezentațiile fiind disponibile și în alte zile din aprilie și mai.

foto TNB

„Moroi și păpădii” este un spectacol care îmbină umorul cu teme profunde, explorând relațiile interumane și contradicțiile vieții. Cu o distribuție talentată (Gavril Pătru - joacă în 12, 22 aprilie, Andrei Finţi - joacă în 13 aprilie, Costina Cheyrouze, Raluca Petra, Ileana Olteanu, Petre Ancuța, Silviu Biriș, Maia Morgenstern - joacă în 12, 22 aprilie, Victoria Dicu - joacă în 13 aprilie) și o regie ingenioasă, acest spectacol ne provoacă să ne gândim la valorile care ne definesc și la alegerile pe care le facem. „Moroi și păpădii” nu este doar o simplă reprezentație; este o invitație la introspecție, o oportunitate de a reflecta asupra propriilor noștri „moroi” și asupra propriilor noastre „păpădii” din viață.

Am invitat-o pe doamna Maia Morgenstern să ne spună mai multe despre acest spectacol:

Acest material face parte din campania de promovare a proiectului caritabil „Ducem bunicii la teatru”, campanie care se desfasoară în parteneriat cu Asociația „Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor” și care își propune strângerea de fonduri pentru a aduce un număr cât mai mare de seniori la teatru. 

Donațiile pot fi făcute în contul de mai jos sau direct pe platforma Galantom:

Cont bancar: IBAN: RO22 INGB 0000 9999 1274 5345

ING Bank, București

Beneficiar: Asociația Niciodată Singur

Detalii tranzacție: Ducem bunicii la teatru

În contextul actual, când multe instituții culturale se confruntă cu dificultăți financiare, fiecare bilet cumpărat reprezintă un vot pentru artă și cultură. Iar în acest caz concret, fiecare donație reprezintă o faptă bună, o experiență, un zâmbet adus pe chipul fiecărui senior care are astfel șansa de a merge la teatru. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult