Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Nu ne-am dorit să îi învățăm pe tineri doar să scrie cod. Am vrut să îi îndrăgostim de industria IT, să le arătăm complexitatea domeniului”. ING Tech Romania, hub-ul unde 1.000 de softiști dezvoltă soluții IT pentru 24 de state

ing tech

Peste 1.000 de oameni, cei mai mulți specialiști software, dezvoltă la București soluții pentru bănci din 24 de țări, între care Olanda, Franța, Germania, Filipine, Belgia, Spania. Sunt IT-știi de la ING Tech România, hub-ul de dezvoltare software al grupului ING, înființat în 2015, cu 50 de angajați. Misiunea companiei - să creeze, prin soluții software, experiențe uniforme pentru clienții ING la nivel global. Hub-ul dezvoltă aplicații unitare pentru grup, aducând o contribuție esențială la strategia ING de a uniformiza experiența clienților săi, oriunde s-ar afla aceștia.

„Suntem prea modești când vine vorba de promovarea talentelor noastre din IT”

Ne mândrim cu programatorii români. Însă, din păcate, imaginea programatorului român nu este suficient de bine conturată nici în afara țării, nici local, în țară, este de părere Roxana Dragomir, HR Business Partner, ING Tech România. Cea mai mare parte a populației noastre nu are o imagine clară și completă despre domeniul IT, despre activitatea inginerilor software și motivul salariilor sensibil mai mari în acest domeniu față de altele din România.

„Suntem prea modești când vine vorba de promovarea talentelor noastre. Și cred că un lucru bun realizat ca țară este acela de a atrage investiții străine în acest domeniu care ajută întreaga lume să evolueze și care scrie de multe ori instrucțiunile viitorului în diverse domenii precum banking, automotive, medical, producție, comerț”, adaugă Dragomir.

Am putea atrage mai multe investiții în IT? Cu siguranță, spune coordonatoarea departamentului de HR din ING Tech. Sunt alte țări care știu să facă acest lucru și de la care avem de învățat, precum Polonia, Estonia. Totul începe de la imaginea programatorului, care are în fundal societatea, sistemul de educație, oportunitățile de dezvoltare profesională și personală.

„Pentru a ne menține avantajul competitiv ca țară, va trebui să ne concentrăm din ce în ce mai mult pe calitate și eficiență”

Experții software români sunt bine pregătiți, mai ales cei care în timpul liceului sau facultății s-au implicat în diverse proiecte, concursuri și activități extra-curriculare, și care și-au exersat învățarea practică. Pe lângă setul de cunoștințe tehnice, programatorii români sunt foarte apreciați pentru adaptabilitate, cunoștințele de limba engleză, creativitate și implicare. Ceea ce lipsește sistemic este expunerea lor la activități complexe, crede Roxana Dragomir.

„Sunt destul de puține companii pe piață care să ofere programatorilor expunere la activități complexe. Din punct de vedere salarial, diferența care exista acum 10 ani între România și alte țări din Europa a început să se estompeze și probabil această tendință va continua, deși într-un ritm mai puțin accelerat. Pentru a ne menține avantajul competitiv ca țară, va trebui să ne concentrăm din ce în ce mai mult pe calitate și eficiență, ceea ce presupune din start un sistem de educație reformat și conectat la realitatea tendințelor de pe piața muncii”, punctează Roxana Dragomir.

Din nevoia de a completa ceea ce oferă sistemul educațional, mediul privat, companiile de IT au început să își dezvolte propriile programe de pregătire alternativă. Pentru angajații săi, pentru viitorii sau potențialii angajați sau chiar pentru adolescenții care încă nu știu ce ar presupune acest domeniu sau dacă este pentru ei. „Nevoia de a expune acest domeniu în realitatea sa practică, de a-l explica și a-l susține, se poate rezolva doar dacă toate părțile contribuie: mediul public, cel privat, sistemul academic, dar și individul”, vede Dragomir.

„Nu intrăm în competiția salariilor”

Ce venit mediu are un software developer care lucrează în companie? Coordonatoarea HR din ING Tech România spune că în companie se respectă nivelul salarial al pieței, iar ING Tech „nu intră în competiția salariilor”.

„Nu vrem să transformăm discuția despre muncă într-o discuție despre salariu, înainte de orice. Observ pe piața locală, și nu numai, companii care intră în această competiție fără a-și pune întrebări despre bula artificială pe care o creează. Sau observ specialiști care aleg să vâneze un salariu foarte mare pentru a-și pierde apoi foarte repede interesul sau motivația pentru job-ul aferent salariului”, spune Roxana Dragomir.

„Avem în conversațiile noastre un punct de referință salarial cu care toată lumea să se simtă confortabil. Totuși, aspectele pe care noi le considerăm a fi cu adevărat diferențiatoare în „oferta” noastră țin, în primul rând, de complexitatea proiectelor pe care le dezvoltăm în companie și impactul lor, dar și de traseul profesional pe care îl poate urma un specialist software în cadrul companiei”, adaugă Dragomir.

Timpul și atenția sunt acele două bunuri de preț la care compania ar trebui să contribuie, având rolul de a ajuta individul să le valorifice cât mai bine, vede ea.

„Calitatea timpului petrecut la muncă, mediul de învățare la care ești expus, modul în care munca te stimulează și calitatea interacțiunilor pe care le ai la job, toate acestea sunt aspecte cheie care, conștient sau nu, determină calitatea și lungimea relației angajat-angajator.

În etapa de recrutare există bineînțeles, discuția despre salariu, dar ne raportăm la ea ca la o condiție de igienă în această relație. Un punct de plecare cu care ambele părți să se simtă confortabil. Dar, pe lângă această discuție, există și cea despre cultura internă – cultură la care individul va participa și în care ar trebui să se regăsească și cea despre oportunitățile de învățare și dezvoltare profesională și personală. Plus multe alte nuanțe care determină un candidat să aleagă sau nu o companie. Și viceversa - o companie să aleagă sau să refuze un candidat”, punctează Roxana Dragomir.

„Îi vrem pe cei compatibili nouă, cei care înțeleg ce facem și impactul muncii lor cu noi”

Reprezentanții companiei au observat că cei care aleg să lucreze în ING Tech au câteva lucruri în comun: își iau motivația din satisfacția lucrului bine făcut, au curiozitatea și curajul de a experimenta și apreciază să lucreze într-un mediu stimulant și cu respect pentru individ.

„La ING Tech am încercat, după cum spuneam, să nu intrăm în această cursă a salariilor sau a volumelor. Nu vrem să fie nevoie să „convingem” candidații, nu vrem să îi seducem într-un interviu. Îi vrem pe cei compatibili nouă, cei care înțeleg ce facem și impactul muncii lor cu noi, care sunt dispuși să contribuie și să exploreze alături de noi”, explică Roxana Dragomir politica resurselor umane din ING Tech România.

Servicii unice pentru clienții din România, Germania sau în afara Europei

Dar de unde nevoia de a dezvolta zona de IT/ tech pentru o companie cu activitate în domeniul financiar-bancar?

ING a pus în practică din 2014 strategia de a dezvolta o platformă globală de servicii financiare, model de business diferit în comparație cu cel tradițional abordat de bănci. Scopul - să devină o companie tech care activează în domeniul banking, și nu o bancă ce se folosește de tehnologie. Dimensiunea IT a devenit un element de bază în dezvoltarea strategiei companiei, obiectivul final fiind dezvoltarea unei singure platforme digitale și oferirea unei experiențe unice pentru client, fie că acesta se află în România, Germania sau în afara Europei.

„Pentru a dezvolta soluții strategice, scalabile și cu un impact la nivel de grup, ING a ales să înființeze mai multe hub-uri globale pentru a conecta toate serviciile dezvoltate în prezent și a schimba modelul de dezvoltare locală cu o abordare concentrată pe uniformizare și impact relevant pentru client. ING Tech România, fiind singurul hub de dezvoltare software, are un rol extrem de important în sprijinirea direcției spre care se îndreaptă ING și în dezvoltarea de componente strategice pentru companie”, punctează Roxana Dragomir.

„Programatori din Olanda, Portugalia, Italia, Pakistan s-au mutat în România și lucrează alături de noi”

Nevoia de specialiști în acest domeniu va continua să crească. Este o oportunitate pentru noi, ca țară, să consolidăm ceea ce companiile au construit în acest domeniu, iar extinderea activităților din IT este esențială, subliniază coordonatoarea departamentului de HR din ING Tech. „În cazul nostru - sunt convinsă că este aceeași situație și în alte companii -, am putea aduce în țară un număr și mai mare de locuri de muncă în acest domeniu, în fiecare an, însă numărul specialiștilor din România este totuși limitat. La ING Tech de exemplu, au venit colegi din țări precum Olanda, Portugalia, Italia, Pakistan. S-au mutat în România și lucrează alături de noi.

Vorbim de câteva mii de job-uri deschise anual în domeniul IT. Noi, în calitate de angajator, am decis să contribuim activ în România și credem că este și responsabilitatea noastră să susținem educația și specializarea lor în acest domeniu”, subliniază reprezentanta ING TECH, companie care a dezvoltat o paletă de instrumente care contribuie la formarea celor aflați la început de drum - de la programe de stagii și proiecte de educare practică în companie, la colaborări cu universitățile de profil, până la programe de CSR dedicate care ajută la formarea noii generații de experți IT încă din liceu.

Tehnologia aduce mai aproape joburile viitorului

ING Tech Romania este implicată într-o amplă serie de proiecte de responsabilitate socială. Orice companie, indiferent de profilul ei de activitate, poate folosi tehnologia pentru a fi mai atentă la grupurile vulnerabile: prin a crea produse și servicii mai accesibile persoanelor cu dizabilități sau poate prin a deveni mai incluzivă cu ajutorul tehnologiei, angajând mai multe persoane cu dizabilități.

„În SHIFT+Vieți, unul dintre proiectele de CSR ale ING Tech, dezvoltat alături de Fundația Comunitară București și Impact Hub ne propusesem ca, folosind tehnologiile asistive, să ajutăm persoanele cu dizabilități mentale (sindrom Down, autism și schizofrenie) și pe cele cu dizabilități de vedere să ocupe job-uri ce nu vor fi automatizate – job-uri ale viitorului”, descrie Roxana Colisniuc, (foto) Corporate Social Responsability Coordinator, ING Tech România, dorința companiei ca tehnologia să deschidă mai mult piața muncii pentru oamenii cu dizabilități.

Unul dintre proiectele create și finanțate în SHIFT+Vieți este cel al AMAis, care documentează 10 joburi ale viitorului și traseul educațional pe care o persoană nevăzătoare îl poate urma pentru a ocupa unul dintre ele. Tot AMAis, cu ajutorul unei finanțări din partea ING Tech, a creat ateliere în cadrul cărora cei cu deficiențe de vedere învățau cum să folosească tehnologia pentru a fi mai independente - de la aplicațiile de mobile banking, până la cele de navigare sau de telefonie. Mai mult decât atât, cu ajutorul unei finanțări private, de data aceasta din partea Orange, AMAis încearcă să îi învețe pe nevăzători să codeze. Profesor în ambele programe descrise mai sus a fost chiar unul dintre puținii nevăzători programatori din România, Alex Cucu.

Angajații - profesori de IT pentru adolescenți

Acțiunile de CSR din ING Tech Romania își propun să ajute la combaterea efectelor unor probleme sociale nu doar cu resurse financiare, ci și cu resurse umane. Angajații din ING Tech sunt invitați prin diverse acțiuni de CSR, să devină agenți ai schimbării sociale și să fie mai responsabili în alegerile pe care le fac.

„Dacă 1000 de oameni, câți suntem în prezent în ING Tech, iau decizii mai bune pentru a-și reduce amprenta de CO2 sau a reduce cantitatea de mâncare aruncată și chiar a susține ONG-urile din România, atunci compania respectivă ajută în mod sigur la crearea unei lumi mai bune”, punctează Roxana Colisniuc.

De exemplu, în acest an, oamenii din companie au fost invitați să participe, în cadrul unei inițiative interne, să învețe despre Food Waste, mai exact despre cum să diminueze cantitatea de mâncare pe care o aruncă, unde și cum o pot dona în condiții de siguranță alimentară sau cum să fie mai eficienți în decizia de cumpărare și depozitare a mâncării.

De asemenea, în cadrul unui eveniment de tip maraton sportiv, angajaților li s-a vorbit despre amprenta personală de dioxid de carbon și despre cum se calculează aceasta, despre cum și în cât timp copacii pot absorbi CO2-ul emis de o singură persoană.

„Încercăm să îi apropiem cât mai mult și de organizațiile neguvernamentale și să îi ajutăm să înțeleagă mai bine alte realități sociale decât cele în care trăiesc ei, cum ar fi realitățile persoanelor din grupuri vulnerabile. Îi învățăm să devină fundraiseri în beneficiul organizațiilor, dezvoltându-și în același timp persuasiunea. Prin aceste contexte află și mai multe detalii despre cum funcționează un ONG și despre cum abordează organizațiile cazurile umanitare”, subliniază coordonatorul CSR din ING Tech Romania.

Nu în ultimul rând, angajații au fost invitați să devină profesori de IT pentru adolescenții din programul PepinTEEN. Prin acest proiect au fost susținuțipractic pentru a-și depăși reținerile de a vorbi în fața unor grupuri mai mari și li s-aoferit în același timp sprijin în a-și pregăti intervențiile publice și a-și dezvolta abilitățile necesare.

Self leadership și de echilibru profesional-personal

Roxana Dragomir vede și un alt aspect. Fiind un hub global, munca la ING Tech are o componentă puternică de colaborare și multiculturalism. Ea spune că nu este întotdeauna ușor să poți lucra și să te poți înțelege perfect într-un mediu hiper-colaborativ și multicultural. Pot apărea tensiuni sau neînțelegeri mult mai ușor decât în mediile de lucru tradiționale. Pe de altă parte, acest mediu stimulează o dezvoltare accelerată a personalului, din punctul de vedere al competențelor soft.

„Având aceste două teme atât de prezente în cultura noastră, ne-am înțeles încă de la început rolul de a ajuta echipele și indivizii să fie echipați cât mai bine pentru a depăși eventualele situații dificile ce ar decurge din lucrul la distanță, munca în echipe globale, diferențe culturale, background educațional diferit etc. Această diversitate pe care o avem la ING Tech aduce cu ea un grad sporit de complexitate la lucru și solicită individul în moduri noi și poate neașteptate, atât la nivel profesional, de lucru, cât și în plan emoțional.

De aceea, încă de la început, am dezvoltat foarte multe programe de învățare construite în jurul acestor două teme și al noțiunii de self leadership și de echilibru profesional-personal.

Înainte de pandemie, toate aceste programe se puteau desfășura fizic, într-o relaționare directă. Odată cu lucrul de acasă, impus de pandemie, un alt strat de complexitate a fost adăugat. Iar provocările – de lucru sau emoționale, au crescut”, descrie Roxana Dragomir ultimele luni care în care echipa a conștientizat și mai mult asupra importanța echilibrului psiho-emoțional. Pe lângă programele de wellness (acum desfășurate online), au fost incluse și ședințe de kinetoterapie, sport, yoga. În plus, angajații au opțiunea în această perioadă de a apela la un psiholog online, în condiții absolut confidențiale.

Mai mult, a fost pus accent și pe dezvoltarea de sesiuni pentru manageri despre gestionarea crizei și a emoțiilor în criză, importanța empatiei și alte aspecte care să îi ajute să treacă cât mai bine împreună cu echipele prin această perioadă dificilă și diferită.

„Nu ne-am dorit să îi învățăm (doar) să scrie cod. Am vrut să îi îndrăgostim de industria IT”

Proiectele de CSR dezvoltate de companie s-au adresat multor tineri. PepinTEEN este un proiect pe care ING Tech și Asociația Școala de Valori l-au dezvoltat începând cu anul 2018. Proiectul se adresează tinerilor din grupuri vulnerabile, din comunități dezavantajate, din licee medii. Au fost invitați să se înscrie în acest proiect adolescenții cu posibilități financiare reduse, care doresc să își depășească condiția și care sunt motivați să facă asta, dar nu au resursele necesare. Proiectul a fost derulat în Pucioasa, Răcari, Giurgiu și București, pentru aproape 200 de adolescenți.

„Nu ne-am dorit să îi învățăm (doar) să scrie cod. Am vrut să îi îndrăgostim de industria IT, să le arătăm complexitatea domeniului”, spune Roxana Colisniuc.

Curriculum pe care colegii din ING Tech România l-au creat este unic și special gândit pentru adolescenții din program. El nu abordează o singură tehnologie, ci, în primul an, îi poartă prin HTML, CSS, îi duce prin JavaScript, prin Mobile App Development etc. Din anul 2 de proiect se concentreazăpe tehnologii punctuale: pe Python și MySQL.

Important de menționat este că în PepinTEEN adolescenții nu învață doar IT, ci există un curriculum separat de Soft Skills, în cadrul căruia trainerii Școlii de Valori, secondați de specialiști oameni din ING Tech, încearcă să îi ajute pe tineri să își dezvolte abilitățile de comunicare, de gândire critică, empatie, creativitate. Prin acest proiect încercăm de fapt să ajutăm adolescenții să fie mai bine pregătiți pentru un viitor job sau să devină mai conștienți de deciziile pe care le vor lua după încheierea liceului.

DevSchool, o experiență de învățare care se adresează studenților pasionați de tehnologie

DevSchool este o experiență de învățare care se adresează studenților pasionați de tehnologie, oferindu-le posibilitatea să intre într-un program educațional de 6-8 săptămâni pentru a-și aprofunda cunoștințele legate de o anumită tehnologie sau limbaj de programare. Este și o ocazie să cunoască mult mai bine compania și specialiștii din ING Tech.

Unul sau mai mulți dintre programatorii din companie devin mentori pentru acest grup de studenți pentru această perioadă de 6-8 săptămâni și le oferă astfel celor aflați la început de drum în această industrie o experiență practică, o introducere în tehnologii și limbaje noi de programare, dar și multe idei valoroase despre ce înseamnă să lucrezi ca programator. Aproximativ 60 dintre acești foști cursanți lucrează în prezent în ING Tech, dar sunt mulți și cei care, deși nuau alăturat echipei ING Tech, au decis să continue pe acest drum, de specialist IT, datorită unor programe precum DevSchool care le-au permis să cunoască programarea dincolo de ce învață la școală.

Din 2015 până în prezent au fost organizate peste 13 ediții centrate pe diverse tehnologii sau arii, precum Java& Web Components, Data management, SQL etc.

Dincolo de programul DevSchool, ING Tech colaborează cu universități de profil pentru programe de internship, laboratoare sau seminarii la care programatorii mai experimentați din companie participă în mod frecvent.

Despre temerea de preluare a joburilor de către roboți/ inteligență artificială. „Asistăm deja la o transformare cu efecte importante în viitorul apropiat”

Cum se vede din perspectiva specialistului pe resurse umane al ING Tech una dintre cele mai mari temeri ale omenirii - preluarea joburilor de către roboți/ inteligență artificială?

„Pentru că lucrez în industria IT de atât de mult timp, pot să spun că această temere sau dilemă am ajuns să o discut la timpul prezent și e clar că asistăm deja la o transformare cu efecte importante în viitorul apropiat. Cred însă că această transformare ne confirmă un concept extrem de relevant și necesar pe piața muncii, adaptabilitatea. Fie că vorbim de învățare continuă, de profesionalizare, de planuri pe termen lung în carieră, dezvoltarea inteligenței artificiale ne împinge de la spate într-un proces în care nu trebuie să fim pregătiți doar pentru jobul de azi, ci să începem să ne pregătim pentru cum va arăta jobul nostru de mâine.

Cred că este important ca fiecare dintre noi să își contureze o strategie de dezvoltare profesională pentru a se asigura că rămâne competitiv pe piața muncii. Ca profesionist, ca individ chiar, avem responsabilitatea față de noi înșine de a ne auto-actualiza”, a subliniat Roxana Dragomir.

Abordarea de HR a ING Tech vizează exact această direcție: ajutarea fiecărui angajat să se gândească și să își elaboreze un plan de dezvoltare personală, cu obiective de învățare, revizitate constant, astfel încât să se asigure că își dezvoltă competențele relevante și dorite atât în cadrul ING, cât și în afara companiei.

„Din punctul meu de vedere, aceasta este o altă formă de responsabilitate pe care o companie ar trebui să și-o asume, mai ales în vremuri atât de transformative precum cele în care ne aflăm: responsabilitatea de a-și ajuta angajații să se dezvolte în direcții relevante, de a înțelege schimbarea și a fi pregătiți pentru transformările fundamentale prin care trecem. Și poate cea mai mare formă de responsabilitate pe care o companie o poate exersa ține de înțelegerea faptului ca a ajuta un expert, un individ să se auto-actualizeze, și a depune eforturi și investiții în aceasta direcție, nu este doar în beneficiul direct al companiei. Ci și al industriei, al societății. În calitate de profesionist în HR, m-aș bucura foarte mult să crească și în România înțelegerea acestui fapt.

În cele mai multe cazuri, roboții și inteligența artificială vor deveni aliații noștri, job-urile noastre evoluând către aspecte mai complexe care necesită gândire critică, decizii rafinate și colaborare multidisciplinară. Dacă ne uităm la evoluția demografică în Europa, ne vom confrunta în câțiva ani cu o criză a forței de muncă, prin urmare o eficientizare a muncii prin soluțiile menționate mai sus este mai mult decât necesară. Ar fi ideal bineînțeles un parteneriat public-privat pentru creionarea unor soluții structurale de reconversie profesională sau programe de specializare”, punctează Roxana Dragomir.

ING Tech are un portofoliu larg de proiecte, însă printre cele mai mari dezvoltate în ultimii ani se pot număra: Touchpoint Architecture (o platformă care reprezintă bazele arhitecturii în ING), Core Banking (aplicația de bază dintr-o bancă, temelia pe care se construiesc celelalte aplicații sau servicii și locul în care se țin conturile clienților, tranzacțiile, soldurile conturilor și toate procesele asociate), Data Management (arie care adresează preponderent modul în care îți organizezi accesul intern la datele disponibile, fie generate intern, fie obținute de la clienți sau mediul extern și modul în care se folosesc mai departe). Pentru România, hub-ul se ocupă de sistemul core banking, angajații din bancă dezvoltându-și în prezent propria aplicație de internet banking.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult