Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Nu ne vom mai întoarce niciodată la epoca frumoasă în care benzina era 5 sau 6 lei”

benzinarie - Inquam Photos / Octav Ganea

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Prețul benzinei nu se va mai întoarce la nivelul de 5-6 lei pe litru, spune profesorul Mircea Coșea, amintind că piața combustibililor este extrem de volatilă, din cauza situației de la nivel internațional - războiul din Ucraina, sancțiunile impuse Rusiei. 

Pe de altă parte, profesorul a observat o „coincidență foarte nenorocită” între scumpirea carburanților și începutul campaniei agricole de primăvară și spune că e nevoie ca statul român să ia măsuri pentru a-i ajuta pe producătorii agricoli să cumpere motorină mai ieftină. „Dacă nu reușim să facem lucrările agricole, păi atunci chiar că intrăm într-un impas mare”, avertizează Mircea Coșea.

„Nu putem să spunem dacă (prețurile la combustibili) vor continua să crească sau nu. Este o piață foarte fluidă, foarte influențabilă de tot ceea ce se întâmplă în lume. Acum prețurile au crescut, există și o explicație - războiul (din Ucraina), sancțiuni, OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) ce lucrează într-o anumită direcție. Dar ce trebuie să se înțeleagă la nivelul individului este că nu ne vom mai întoarce niciodată la epoca frumoasă în care benzina era 5 sau 6 lei. Prețul va mai scădea, dar va rămâne la un nivel mult peste acesta, tot din același motiv - sunt cerințe foarte mari, iar progresele care trebuiau să fie făcute pentru înlocuirea carburantului clasic - cu electricitate sau cu hidrogen - sunt încă destul de în urmă. În România, problema este foarte complicată. Există acum o situație de care eu mă tem: este o coincidență foarte nenorocită între creșterea prețului la carburanți si începutul campaniei agricole de primăvară. România are nevoie neapărat de agricultură, care poate să devină, ar trebui să devină punctul forte al dezvoltării ei. Pentru că nicio țară din Europa, la nivel de suprafață și de locuitori nu are potențialul agricol pe care îl are România. Deci avem nevoie de o campanie de primăvară bine făcută. (...) Fermierii nu își permit să cumpere motorină cu 8 lei, nu pot face față la aceste cheltuieli”, spune Mircea Coșea.

„Îi sacrificăm pe cei cu mașini particulare, îi lăsăm să se descurce, dar ajutăm agricultura și tirul”

Pe de altă parte, și transportatorii au de suferit în urma scumpirilor masive ale combustibililor din acest an.

„Mai avem o ramură, transportul cu tirul, care e pus în dificultate cu aceste prețuri. Trebuie făcut ceva ca să scadă acest preț. O metodă pe care au folosit-o și alții e reducerea accizei. Sunt cel puțin 5 țări în Europa care au practicat asta, chiar dacă UE nu a fost de acord.

Ar trebui să se reducă costul nu pe ansamblu, îi sacrificăm pe cei cu mașini particulare, îi lăsăm să se descurce, dar ajutăm agricultura și tirul. Aici facem reduceri. Cum? Luăm metoda pe care am mai folosit-o: se colora dieselul cu roșu ca să nu fie furat - că asta e, în România se mai fură - și avea o subvenție de la stat. Dacă nu reușim să facem lucrările agricole, păi atunci chiar că intrăm într-un impas mare”, a avertizat profesorul Mircea Coșea.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Intr-un fel pare normal ca industria si agricultura sa beneficieze de tarife preferentiale in vremuri de restriste pentru ca preturil sa nu o ia razna rau de tot, dar cum poti sa faci asa ceva cand statul nu are nici un fel de putere in economie? Daca ar fi avut o retea de distributie produse petroliere si ar fi sacrificat o parte sau integral profitul in favoarea industriei - sau unei parti din industrie - poate ar fi mers pentru ca particularii ar fi trebuit sa se alinieze ca sa isi mentina nivelul de vanzari. Dar cum asa ceva nu exista aceste idei de acest gen sunt sortite esecului. In plus tinand cont de faptul ca distributia este facut integral de companii straine - pe actiuni sau nu - nici nu ai la cine sa zgandari sentimentul national si patriotic sa isi ajute semenii. In plus cred ca in realitate statul chiar nu isi doreste acest lucru pentru ca incasarile lui in aceasta perioada sunt imense datorita acestor cresteri de pret.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult