Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Țara ne vrea proști”. Comisia Europeană pune României oglinda în față: țara noastră, fruntașă la rata abandonului şcolar și la numărul de copii de 15 ani care nu știu să citească

Scoala - deschidere an scolar - popa

(Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad)

România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriţi în Monitorul educaţiei şi formării, ediţia 2018, publicată marți de Comisia Europeană, scrie News.ro. Potrivit documentului, România rămâne una dintre puţinele ţări care nu au atins încă niciuna dintre principalele ţinte pentru 2020, iar alocările din PIB pentru educaţie, cu toate că sunt în creştere, continuă să fie cu mult sub media UE. România a făcut progrese notabile în ce priveşte rata ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor cu studii. Însă, echitatea în educaţie, decalajul dintre mediul rural şi urban şi incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecinţe la nivelul creşterii incluzive şi a inegalităţilor în societate.

Potrivit Comisiei Europene, România a înregistrat următoarele evoluţii privind cele şase ţinte stabilite pentru 2020 la nivel european:

- a treia cea mai mare rată a abandonului şcolar timpuriu din UE (proporţia tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), faţă de o medie UE de 10,6%, apropiată de ţinta de 10% pentru 2020;

- pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenţilor de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), faţă de o medie europeană aproape de ţinta de 40% pentru 2020;

- educaţia şi îngrijirea preşcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ţinta pentru 2020;

- tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoştinţe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; ştiinţe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ţinta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;

- rata de angajare a noilor absolvenţi (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% ţintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;

- cea mai slabă rată din UE privind participarea adulţilor la procesul de învăţare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ţinta pentru 2020).

În 2016, România a înregistrat cea mai mare creştere a cheltuielilor cu educaţia (+18,4%), mare parte din aceasta fiind reprezentată de cheltuielile cu creşterile salariale sau plăţile retroactive pentru perioada 2008-2011. Cu toate acestea, alocarea din PIB a fost de doar 3,7%, în continuare unul dintre cele mai scăzute nivele din UE (comparativ cu o medie europeană de 4,7% din PIB).

La nivel european, raportul arată că au fost înregistrate progrese notabile privind atingerea ţintelor pentru 2020. Totuşi, persistă unele discrepanţe între statele membre, motiv pentru care sunt necesare mai multe reforme.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult

Copii talentați

„Am descoperit un număr foarte mare de copii extraordinar de talentați, performanți, competitivi - și mulți dintre ei nedescoperiți până acum. Pentru că mai ales cei din zona rurală sau din urbanul mic au șanse slabe să participe la olimpiadele tradiționale, creion-hârtie - însă au putut participa fără opreliști la olimpiada digitală”, explică Dragoș Iliescu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Învingător

„Am fost un caz mai complicat. Ce pot eu să afirm este ca domnul profesor doctor a fost dirijorul unei orchestre, după mine impresionante, pentru ca eu am accesat aproape toate disciplinele spitalului în afecțiunea pe care am avut-o eu”, se destăinuie Marin Florin.

Citește mai mult