Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Turiștii vor plăti cu drag această taxă...”. Taxa de stațiune în Mamaia: cât vor avea de achitat turiștii. Comparație cu Sinaia, Turcia, Austria și Bulgaria

Mamaia - statiune

Foto: Inquam Photos / George Călin

Introducerea taxei de stațiune în Mamaia a declanșat, în ultimele zile, râuri de comentarii pe Facebook, piața publică online preferată de români. Și-au exprimat părerea oameni care vin frecvent în Mamaia, localnici, dar și persoane care recunoșteau că nu au mai fost de zece ani pe litoralul românesc. Și când scandalul părea că o să se stingă, o declarație nefericită a președintelui OMD Mamaia Constanța, George Măndilă- „Turiștii vor plăti cu drag această taxă. Îi va responsabiliza!”- a declanșat o adevărată avalanșă de comentarii acide.

Adevăr și mit despre taxa de promovare din Mamaia

Câteva precizări se impun. În primul rând, această taxă nu este nouă. Instituită de fostul primar Radu Mazăre, taxa a fost încasată până când următorul primar, Decebal Făgădau, a decis să o suspende. Aceasta era achitată de către toți agenții economici care funcționau în stațiunea Mamaia. Să nu credeți că plăteau din buzunarul lor. Taxa era achitată de turiști, fie în prețul camerei, fie prin notele de plată de la restaurant sau în tariful șezlongului închiriat pe plajă.

Începând cu sezonul anului 2023, taxa va fi încasată de agentul economic direct de la turist (și asta doar în cazul spațiilor cu destinație de cazare). Proprietarii restaurantelor, teraselor, beach bar-urilor și ai altor spații din stațiunea Mamaia vor continua să plătească direct taxa de promovare la Primărie, ceea ce înseamnă că, la rândul lor, aceștia o vor introduce în prețurile bunurilor pe care le vând sau le închiriază.

Ce a declanșat isteria? Comunicarea defectuoasă a reintroducerii taxei și a schimbărilor în ceea ce privește modalitatea de încasare.

Desigur că nicio persoană fizică sau juridică nu va sări în sus de fericire la apariția/ reintroducerea unei taxe. Iar asta nu se întâmplă doar în România, ci oriunde pe glob. Cum comunici implementarea unei măsuri nepopulare de a încasa niște bani pentru bugetul local sau central, astfel încât să nu declanșezi un val de ură, aceasta este o adevărată provocare.

Taxa din Mamaia mai mică decât în sudul litoralului românesc, Sinaia, Turcia, Austria și Bulgaria

Revenind la taxa pentru Mamaia, aceasta este de 1% din valoarea pachetului turistic. Atenție, pachetul turistic se referă doar la segmentul de cazare (fără mese) și fără TVA. Am verificat cu alte stațiuni de la noi și din străinătate, pentru a face comparația. Am observat că că turistul care vine în Mamaia va achita la fel sau mai puțin decât în sudul litoralului românesc. Iată ce taxe veți plăti dacă vă cazați și în alte destinații din România (găsiți aceste informații în fișierele video de mai jos):

Să nu credeți că scăpați de taxa de turist în Bulgaria, Turcia, Austria, Belgia sau Italia. 

Ce se alege cu banii colectați din taxa de stațiune/oraș,- acolo credem că este, de fapt, „știrea”.

Fiecare destinație trebuie să folosească acești bani încasați de la turiști în beneficiul stațiunii, dar și a celui care o vizitează.

Dar oare de ce nu a fost atât de mult scandal și la introducerea unei taxe de 5 lei / turist în sudul litoralului? Să ne mai amintim că atunci când Mamaia anunța tariful de parcare de 10 lei pe oră, în sud se anula aceeași taxă de parcare. Transportul de la OIimp la Mangalia a fost gratis în sezonul 2022 și a fost asigurat cu autobuze electrice. Singura zonă de pe litoral reprezentată la Târgul Național de Turism din București, organizat în februarie, a fost tot Mangalia.

Cu alte cuvinte, atunci când banii pe care îi încasează autoritățile de la turiști se întorc în comunitate, iar calitatea serviciilor publice oferite turiștilor este mai bună, aproape că nici nu mai contează valoarea taxei.

Turiștii care vor alege Mamaia în sezonul 2023 nu vor simți vreun beneficiu al plătirii taxei de promovare pentru stațiune. Este mult prea târziu să mai poți organiza ceva cu bani publici. Dacă nici în 2024 nu se va simți vreun efect benefic de pe urma banilor adunați cu scopul de a promova stațiunea Mamaia, iar turiștii nu vor beneficia de servicii noi, atunci tot acest scandal la care am asistat în ultimele zile are sens.

Articol publicat inițial pe Funky Travel 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Zap Zap check icon
    Ce pensii speciale și rude se pot plăti cu banii ăștia... Eheheee
    • Like 1
  • Nume check icon
    La cat de bine functioneaza litoralul romanesc cu siguranta in 2024 o sa curga lapte si miere de cat de bine o sa arate Mamaia cu banii din taxa de cazare...
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult