Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Vietnamul lui Biden”. Afganistanul se întoarce în urmă cu două decenii

Talibani în Kabul

Foto: AFP/ Profimedia

Zeci de milioane de oameni s-au întors în urmă cu două decenii, atunci când drepturile și libertățile lor depindeau în mod categoric de niște indivizi lipsiți de rațiune și compasiune.  

Căderea regimului Ghani și proclamarea „Emiratului Islamic al Afganistanului” reprezintă reîntoarcea Afganistanului la ceea ce a fost în urmă peste 20 de ani, când talibanii reușeau prin forță să cucerească Kabulul și să guverneze timp de 5 ani în baza legii sharia și a jihadului. Monstruozitățile patronate atunci de Osama bin Laden și anumite cercuri influente din Arabia Saudită au generat „un laborator al terorii”, care ulterior s-a revărsat peste occident la 11 septembrie 2001. Au urmat ani de războaie, atentate, alianțe, negocieri și în final o zi de duminică care a întors totul la un nou T0.

Pe scurt, Afganistanul se va reîntoarce la vechile practici talibane și va deveni un câmp tactic al intereselor ruso-sino-pakistaneze peste care se va interpune și „sultanul Erdogan”. Timpul va dovedi dacă prezența NATO în Afganistan nu a fost în zadar și dacă generația născută după 2001, care acum are în jur de 18-21 de ani și e crescută sub influența culturii occidentale, nu se va lăsa îndoctrinată de talibani, chiar dacă costurile opoziției vor fi cel mai probabil capitale.

Pe lângă pandemia de coronavirus, inflația galopantă, criminalitatea în creștere din orașele americane sau sutele de mii de ilegali de la frontiera SUA cu Mexicul, Afganistanul a reprezentat poate cea mai grea povară de dus a administrației Biden. Însă, „alea iacta est”, cum ar fi spus romanii. Concret, criza politică, militară, umanitară și strategică din Afganistan este una care va avea repercusiuni majore nu doar pentru țara din Asia de Sud, dar și pentru Europa, America și Asia. Incontestabil, ziua de ieri, 15 august 2021, va rămâne în cărțile de istorie drept „Vietnamul lui Biden”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult