Foto: AFP/ Profimedia
Zeci de milioane de oameni s-au întors în urmă cu două decenii, atunci când drepturile și libertățile lor depindeau în mod categoric de niște indivizi lipsiți de rațiune și compasiune.
Căderea regimului Ghani și proclamarea „Emiratului Islamic al Afganistanului” reprezintă reîntoarcea Afganistanului la ceea ce a fost în urmă peste 20 de ani, când talibanii reușeau prin forță să cucerească Kabulul și să guverneze timp de 5 ani în baza legii sharia și a jihadului. Monstruozitățile patronate atunci de Osama bin Laden și anumite cercuri influente din Arabia Saudită au generat „un laborator al terorii”, care ulterior s-a revărsat peste occident la 11 septembrie 2001. Au urmat ani de războaie, atentate, alianțe, negocieri și în final o zi de duminică care a întors totul la un nou T0.
Pe scurt, Afganistanul se va reîntoarce la vechile practici talibane și va deveni un câmp tactic al intereselor ruso-sino-pakistaneze peste care se va interpune și „sultanul Erdogan”. Timpul va dovedi dacă prezența NATO în Afganistan nu a fost în zadar și dacă generația născută după 2001, care acum are în jur de 18-21 de ani și e crescută sub influența culturii occidentale, nu se va lăsa îndoctrinată de talibani, chiar dacă costurile opoziției vor fi cel mai probabil capitale.
Pe lângă pandemia de coronavirus, inflația galopantă, criminalitatea în creștere din orașele americane sau sutele de mii de ilegali de la frontiera SUA cu Mexicul, Afganistanul a reprezentat poate cea mai grea povară de dus a administrației Biden. Însă, „alea iacta est”, cum ar fi spus romanii. Concret, criza politică, militară, umanitară și strategică din Afganistan este una care va avea repercusiuni majore nu doar pentru țara din Asia de Sud, dar și pentru Europa, America și Asia. Incontestabil, ziua de ieri, 15 august 2021, va rămâne în cărțile de istorie drept „Vietnamul lui Biden”.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.