„Zeițe de categoria B”, un spectacol de teatru despre femei pe scena unei lumi cu tot mai multe ecrane în fața cărora ele simt presiunea să arate cât sunt de fără cusur

Foto Facebook: Liana Alexandru

Cât de mult mai contezi ca femeie pe scenă când ai trecut de prima tinerețe? Când proiecția nerostită a celor care decid în numele publicului rămâne aceea de a mai putea fi iubita, partenera, soția sau amanta cuiva? Deși poate n-ai devenit mamă pentru că a trebuit să demonstrezi pe câte o scenă iar și iar… Ori, poate ai devenit, dar ai fost nevoită să muncești în viață de două ori mai mult.

Premiera spectacolului „Zeițe de categoria B”, care aduce în capitală de la Cluj, de la Oradea și de la Botoșani, trei actrițe nemaipomenite: Elena Ivanca, Ioana Dragoș Gajdo și Silvia Luca- chapeau! pentru ocazia acestei memorabile întâlniri - s-a lăsat cu plâns recent la Teatrelli. Și-am văzut în sală actrițe și oameni de teatru de toate vârstele. 

Andrei Măjeri, care are darul de a da ștaif oricărui spectacol pe care-l montează, fie că lucrează cu actori din capitală, cu teatre din provincie sau cu trupe din afară, pune în discuție cu umor, ironii rostite cu grație și autoironii cât cuprinde, într-un text de Alexandra Felseghi, o temă dureroasă în lumea artistică de la noi: discriminarea pe criterii de vârstă, „provincie” și gen. Când arta actorului trebuie să reflecte lumea, cât de captivi stereotipurilor de tot felul am rămas, așa încât frumusețea de maturitate a femeii, puternică prin natura creatoare și experiența câștigată în timp să ajungă tocmai în oglinda publicului să nu mai valoreze?

Am plecat din teatru cu gândul că piesa nu e doar despre actrițe dintr-un loc anume. Ci despre femei în general pe scena unei lumi cu tot mai multe ecrane în fața cărora femeile simt presiunea să arate iar și iar cât sunt de minunate, veșnic tinere și fără cusur. Pentru că, în concurență cu un virtual ultra-pixelat, ce e real, atrăgător cu ochiul liber și frumos de la natură pare să nu mai sensibilizeze. Măjeri ia, însă, această presiune artificială de pe chipul femeii și pune în loc adevărul. Care în arta actorului, indiferent de vârstă, se traduce prin har. Iar zilele trecute, la premiera despre zeițe „de categoria B”, cu o parodică analogie între râvnitele premii UNITER și intriga războiului troian, s-a văzut din plin.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp