Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

A treia Înviere?

Paste - Constanta - Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP /Profimedia)

Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP /Profimedia

Oare câte Învieri ale Domnului există? Mă duc să le număr, precum Cănuță om sucit.

Credeam, ca toată lumea, că Învierea Domnului e numai una – cea săvârșită în bisericile creștine în noaptea din sâmbăta spre duminica Paștelui, când venim să luăm lumină și când se împart paștile.

Este drept că în prima zi de Paşte, în jurul amiezii, se oficiază tradițional așa-numita A doua Înviere sau Înviere Mică, perfect canonică. Care este, de fapt, vecernia zilei de luni din Săptămâna Luminată, care urmează Săptămânii Mari.

Dar iată că a apărut și o a treia Înviere, plasată în ajun de Înălțare. Acest surogat a fost inventat prin ambiția unui episcop, care, sub acoperirea unei discutabile autonomii, preia în practica ortodoxă metoda copy-paste, reoficiind acum (nu chiar pe plajă, cum obișnuia) slujba pe care oricum o mai ținuse cel puțin o dată, la sorocul canonic stabilit. Dacă lumina care se împarte își are izvorul în cea autentică, venită de la Ierusalim, în schimb paștile se înlocuiesc aici cu obișnuita anafură. Totul pe motiv că enoriașii constănțeni, ca și toți românii, nu au putut participa fizic la adevărata slujbă a Învierii din cauza prudenței impuse de starea de urgență.

Fără să fii teolog, îți pui firesc întrebarea: Dacă lingurița trecută din gură în gură păcătoșilor la împărtășanie nu poate fi, chipurile, atacată, din rațiuni de igienă elementară, deoarece este prevăzută de tradiție, cum de oficierea Învierii, cu o semnificație religioasă mult mai profundă, poate fi supusă unui remake, la care practic închide ochii Patriarhia Română, numai pentru că așa vor mușchii unui personaj dubios de la malul mării?

Când contează și când nu rânduielile bisericești?

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    N-a fost chiar Înviere, a fost altfel motivată din câte îmi amintesc. În orice caz, e decizia unei părţi a ortodoxiei din România şi nu afectează întreaga arie ortodoxă (Grecia, Japonia, UK, SUA etc.)
    • Like 1
  • Cred că problema gravă o găsim în atitudinea BOR. Nu numai că nu a sancționat năzbâtia acestui personaj mai mult decât controversat dar a încercat să dea o explicație ritualică acestei slujbe de înviere a la Teodosie. Atât BOR cât și Teodosie nu fac altceva decât să submineze din interior credibilitatea bisericii ortodoxe. Și așa mulți creștini și nu numai își pun întrebarea, firească până la un punct,de ce cele două biserici, catolică și ortodoxă, nu au reușit să fixeze aceeași dată pentru marile evenimente religioase. inclusiv învierea. Știm care este argumentul dar întrebarea rămâne.
    • Like 6
    • @ Ion Podocea
      Valentin check icon
      Ar fi bine să nu confudăm lucrurile: vorbim de ortodoxie în general sau doar de ortodoxia noastră? Ce vină au ortodocşii din Japonia pentru ce fac cei din România? Mi se pare lipsit de logică.
      • Like 1
  • Cred că problema gravă o găsim în atitudinea BOR. Nu numai că nu a sancționat năzbâtia acestui personaj mai mult decât controversat dar a încercat să dea o explicație ritualică acestei slujbe de înviere a la Teodosie. Atât BOR cât și Teodosie nu fac altceva decât să submineze din interior credibilitatea bisericii ortodoxe. Și așa mulți creștini și nu numai își pun întrebarea, firească până la un punct,de ce cele două biserici, catolică și ortodoxă, nu au reușit să fixeze aceeași dată pentru marile evenimente religioase. inclusiv învierea. Știm care este argumentul dar întrebarea rămâne.
    • Like 4
  • "Oare câte Învieri ale Domnului există? Mă duc să le număr". Nu le mai numara, iti spun eu, 2021 cu cea sarbatorita adhoc de popicul de Constanta. Plus inca 1000 sau 2000 de sarbatori pascale, de la data exodului egiptean, pe care il sarbatorim practic prin pasti. Nea Constantin (pagan sadea) a hotarat la Niceea ca invierea va fi sarbatorita la acea data pentru a face trecerea mai lina la noul cult a paganilor (practic celelalte credinte).
    • Like 3
  • Puțină informație despre practicile liturgice ale BOR dăunează grav „băgatului în seamă”.
    Odovania Invierii Domnului marcheaza incheierea perioadei de sarbatorire a Invierii Mantuitorului pentru că „Sărbătoarea Sfintelor Paşti are cea mai mare perioadă de prăznuire prelungită - 38 de zile, şi ţine din Duminica Învierii până miercuri, înainte de Înălţarea Domnului.”.
    Fără să am nici cea mai mică afecțiune față de înalții prelați ai BOR, fără să fiu un credincios practicant, fiind mai degrabă un adept al agnosticismului și acceptând că metafizica și dialectica sunt metode filosofice valide în egală măsură, nu pot să nu reacționez la o propagandă bazată pe emoțiile primare desfășurată împotriva religiei de cult ortodox.
    Odovania Invierii Domnului, care este o slujba identică celei din noaptea Învierii Domnului, s-a întâmplat în toate lăcașurile de cult ortodox, nu numai la Constanța și nu are nimic în comun cu „ un surogat inventat prin ambiția unui episcop,”,
    • Like 1
  • Mi s-a parut un demers penibil, de popa frustrat si nu de adevarat cleric crestin. In general am o parere extrem de proasta despre preotii ortodocsi, iar ritualul liturgic ma plictiseste de moarte, absolut sincer. Nu vad unde e spiritul in toate gangavelile alea..... Faptul ca o parte din populatie (aia cu mai putine deschidere prin educatie) se inghesuie la toate aceste slujbe nu e decat dovada clara a limitarii (ca sa nu zic inapoierii) acestei populatii.
    • Like 8
  • AlexisZ check icon
    Câte vrea BOR...sa facem la fel atunci si cu Rusaliile, 15 August, Sf. Andrei, Craciunul. Da' atunci sa fie puse zile libere oficiale in calendar va rog...Mersi Danut, hai un mic zvâc, stiu ca poti. Da' sà negociezi de data asta dur cu ce partid te asociezi la propunerea asta, ca aduce voturi la greu. Cà Vela, cu toate ...veleitatile lui de càlugàr ràspopit te'a ametit pan' la urmà anu' àsta de Paste...
    • Like 2
    • @ AlexisZ
      inaltpreasmecherul de teodosie ,,a dovedit iar ,,cata nesimtire , aroganta poate fi in capul lui cu caciula de aur , !! Acest personaj ,,strica f. mult imaginea orodoxieii ,care si asa se clatina rau , Cred ca ar trebui insistat ,ca acest personaj ,sa dispara din viata publica ,poate mai bine era daca ,,Dosarele si judecata de la Tribunal era una ,,drapta ,!
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult