Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

A treia Înviere?

Paste - Constanta - Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP /Profimedia)

Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP /Profimedia

Oare câte Învieri ale Domnului există? Mă duc să le număr, precum Cănuță om sucit.

Credeam, ca toată lumea, că Învierea Domnului e numai una – cea săvârșită în bisericile creștine în noaptea din sâmbăta spre duminica Paștelui, când venim să luăm lumină și când se împart paștile.

Este drept că în prima zi de Paşte, în jurul amiezii, se oficiază tradițional așa-numita A doua Înviere sau Înviere Mică, perfect canonică. Care este, de fapt, vecernia zilei de luni din Săptămâna Luminată, care urmează Săptămânii Mari.

Dar iată că a apărut și o a treia Înviere, plasată în ajun de Înălțare. Acest surogat a fost inventat prin ambiția unui episcop, care, sub acoperirea unei discutabile autonomii, preia în practica ortodoxă metoda copy-paste, reoficiind acum (nu chiar pe plajă, cum obișnuia) slujba pe care oricum o mai ținuse cel puțin o dată, la sorocul canonic stabilit. Dacă lumina care se împarte își are izvorul în cea autentică, venită de la Ierusalim, în schimb paștile se înlocuiesc aici cu obișnuita anafură. Totul pe motiv că enoriașii constănțeni, ca și toți românii, nu au putut participa fizic la adevărata slujbă a Învierii din cauza prudenței impuse de starea de urgență.

Fără să fii teolog, îți pui firesc întrebarea: Dacă lingurița trecută din gură în gură păcătoșilor la împărtășanie nu poate fi, chipurile, atacată, din rațiuni de igienă elementară, deoarece este prevăzută de tradiție, cum de oficierea Învierii, cu o semnificație religioasă mult mai profundă, poate fi supusă unui remake, la care practic închide ochii Patriarhia Română, numai pentru că așa vor mușchii unui personaj dubios de la malul mării?

Când contează și când nu rânduielile bisericești?

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    N-a fost chiar Înviere, a fost altfel motivată din câte îmi amintesc. În orice caz, e decizia unei părţi a ortodoxiei din România şi nu afectează întreaga arie ortodoxă (Grecia, Japonia, UK, SUA etc.)
    • Like 1
  • Cred că problema gravă o găsim în atitudinea BOR. Nu numai că nu a sancționat năzbâtia acestui personaj mai mult decât controversat dar a încercat să dea o explicație ritualică acestei slujbe de înviere a la Teodosie. Atât BOR cât și Teodosie nu fac altceva decât să submineze din interior credibilitatea bisericii ortodoxe. Și așa mulți creștini și nu numai își pun întrebarea, firească până la un punct,de ce cele două biserici, catolică și ortodoxă, nu au reușit să fixeze aceeași dată pentru marile evenimente religioase. inclusiv învierea. Știm care este argumentul dar întrebarea rămâne.
    • Like 6
    • @ Ion Podocea
      Valentin check icon
      Ar fi bine să nu confudăm lucrurile: vorbim de ortodoxie în general sau doar de ortodoxia noastră? Ce vină au ortodocşii din Japonia pentru ce fac cei din România? Mi se pare lipsit de logică.
      • Like 1
  • Cred că problema gravă o găsim în atitudinea BOR. Nu numai că nu a sancționat năzbâtia acestui personaj mai mult decât controversat dar a încercat să dea o explicație ritualică acestei slujbe de înviere a la Teodosie. Atât BOR cât și Teodosie nu fac altceva decât să submineze din interior credibilitatea bisericii ortodoxe. Și așa mulți creștini și nu numai își pun întrebarea, firească până la un punct,de ce cele două biserici, catolică și ortodoxă, nu au reușit să fixeze aceeași dată pentru marile evenimente religioase. inclusiv învierea. Știm care este argumentul dar întrebarea rămâne.
    • Like 4
  • "Oare câte Învieri ale Domnului există? Mă duc să le număr". Nu le mai numara, iti spun eu, 2021 cu cea sarbatorita adhoc de popicul de Constanta. Plus inca 1000 sau 2000 de sarbatori pascale, de la data exodului egiptean, pe care il sarbatorim practic prin pasti. Nea Constantin (pagan sadea) a hotarat la Niceea ca invierea va fi sarbatorita la acea data pentru a face trecerea mai lina la noul cult a paganilor (practic celelalte credinte).
    • Like 3
  • Puțină informație despre practicile liturgice ale BOR dăunează grav „băgatului în seamă”.
    Odovania Invierii Domnului marcheaza incheierea perioadei de sarbatorire a Invierii Mantuitorului pentru că „Sărbătoarea Sfintelor Paşti are cea mai mare perioadă de prăznuire prelungită - 38 de zile, şi ţine din Duminica Învierii până miercuri, înainte de Înălţarea Domnului.”.
    Fără să am nici cea mai mică afecțiune față de înalții prelați ai BOR, fără să fiu un credincios practicant, fiind mai degrabă un adept al agnosticismului și acceptând că metafizica și dialectica sunt metode filosofice valide în egală măsură, nu pot să nu reacționez la o propagandă bazată pe emoțiile primare desfășurată împotriva religiei de cult ortodox.
    Odovania Invierii Domnului, care este o slujba identică celei din noaptea Învierii Domnului, s-a întâmplat în toate lăcașurile de cult ortodox, nu numai la Constanța și nu are nimic în comun cu „ un surogat inventat prin ambiția unui episcop,”,
    • Like 1
  • Mi s-a parut un demers penibil, de popa frustrat si nu de adevarat cleric crestin. In general am o parere extrem de proasta despre preotii ortodocsi, iar ritualul liturgic ma plictiseste de moarte, absolut sincer. Nu vad unde e spiritul in toate gangavelile alea..... Faptul ca o parte din populatie (aia cu mai putine deschidere prin educatie) se inghesuie la toate aceste slujbe nu e decat dovada clara a limitarii (ca sa nu zic inapoierii) acestei populatii.
    • Like 8
  • AlexisZ check icon
    Câte vrea BOR...sa facem la fel atunci si cu Rusaliile, 15 August, Sf. Andrei, Craciunul. Da' atunci sa fie puse zile libere oficiale in calendar va rog...Mersi Danut, hai un mic zvâc, stiu ca poti. Da' sà negociezi de data asta dur cu ce partid te asociezi la propunerea asta, ca aduce voturi la greu. Cà Vela, cu toate ...veleitatile lui de càlugàr ràspopit te'a ametit pan' la urmà anu' àsta de Paste...
    • Like 2
    • @ AlexisZ
      inaltpreasmecherul de teodosie ,,a dovedit iar ,,cata nesimtire , aroganta poate fi in capul lui cu caciula de aur , !! Acest personaj ,,strica f. mult imaginea orodoxieii ,care si asa se clatina rau , Cred ca ar trebui insistat ,ca acest personaj ,sa dispara din viata publica ,poate mai bine era daca ,,Dosarele si judecata de la Tribunal era una ,,drapta ,!
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult