Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Analfabetismul funcțional a devenit o problemă de securitate națională. Daniel David: „Unele măsuri pe care le luăm în educație trebuie să vină și să corecteze asta”

Daniel David - Credit: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Foto: Profimedia

Despre analfabetismul funcțional se discută la noi în țară de mulți ani. Cu toate astea, problema a rămas relevantă doar în statistici și pentru unii jurnaliști a fost temă de dezbatere. Însă măsuri reale pentru combaterea fenomenului n-au existat, așa că putem presupune, fără teama exagerării, că problema n-a prea fost luată în serios. Daniel David este primul dintre miniștrii Educației și Cercetării care ies public și spun cu toată convingerea că astăzi, pentru România, analfabetismul funcțional a devenit o problemă de securitate națională. 

Realmente, anii în care s-a știut că gradul de analfabetism funcțional în rândul românilor e foarte mare și nu s-a făcut nimic sunt acum puși pe o notă de plată, la care toți trebuie să contribuim, deși poate nu avem problema asta. Iar, dacă încep să se ia niște măsuri pe problema asta, efectele se vor vedea în mulți ani de acum înainte. Una dintre măsuri, spune ministrul Educației și Cercetării, ar fi planurile-cadru, gândite în așa fel încât să ofere școlilor autonomie în sensul dezvoltării pe acele linii în care vor să exceleze. Sigur, lucrurile nu sunt bătute în cuie, dezbaterile încă au loc, dar realmente e prima dată când se pune problema educației românești într-un mod adaptat la vremuri.

Asta a explicat Daniel David în cadrul emisiunii ”În fața ta” întrebat de jurnaliștii Florin Negruțiu și Claudiu Pândaru care sunt planurile lui pentru educația românească.

Ne uităm, cel puțin, aș spune de peste un deceniu, și vedem că zona de analfabetism funcțional este foarte puternică, și în zona de matematică, și în zona de științe, și în zona de limbă și comunicare. Este inacceptabil să mai continuăm în această situație, pentru că crează o problemă de securitate națională și toate astea, puse cap la cap, ne forțează să venim cu aceste planuri-cadru.

Acum, aceste planuri-cadru, nu taie nicio oră. Aceste planuri-cadru fac altceva: vin cu o formulă de curriculum în care elementul de centralizare pe care îl avem în acest moment, în care, ca să exagerez puțin, ministrul spune câte ore trebuie să ai la fiecare disciplină, această variantă nouă vine și spune: între zona de centralizare și zona de descentralizare avem nevoie de un echilibru, astfel încât să întărim și zona de descentralizare, pentru ca școlile și elevii să poată să beneficieze de o abordare mai personalizată.

Vă dau un exemplu: să presupunem că sunt două școli cu un profil de matematică-informatică. Din curriculumul descentralizat, una din școli va spune că are un profesor foarte bun de matematică, iar copiii se înscriu numai pentru a-și accentua pregătirea de matematică, așa că orele pe care le are la dispoziție le va duce în zona de matematică. Cealaltă școală, cu același profil, va spune că vrea să-și întărească componenta de informatică, astfel încât pe același profil începi să ai școli personalizate, care se pot prezenta într-o manieră mult mai cinstită, transparentă și poate și mai competitivă societății. Același lucru îl poți face cu orele de istorie, latină, geografie. Nu doar că nu le reduci, ba chiar le poți dubla. Doar că trebuie să aibă o contribuție și școala, și alegerile pe care le vor face elevii. Și deci discuțiile de aici au pornit, pentru că unii oameni n-au înțeles această filosofie. (...) Oamenii nici nu sunt obișnuiți cu un astfel de demers. Ei sunt obișnuiți ca, atunci când vine ministrul cu ceva de discutat, ei se gândesc că deja în mintea ministrului lucrurile sunt clare. Or eu am spus foarte clar că astea sunt proiecte, le dezbatem, iar în final, varianta poate și similară cu ce am propus sau poate fi diferită.

Ministrul David a mai explicat și faptul că astăzi, în România, la nivelul liceului, analfabetismul funcțional a ajuns la un procent îngrijorător de 47-48% și nu exclude ca acesta să fie o problemă chiar și în cazul unor cadre didactice. El a explicat astfel că rezolvarea situației ține de o programă mai aerisită și de abordarea unor teme mai relevante.

Când vorbești de analfabetism funcțional înseamnă că ești alfabetizat, nu mă refer doar la faptul că știi să scrii și să citești, ai și elementele de bază de aritmetică, de geometrie, dar utilizarea lor, fie în domeniul respectiv, fie în viața de zi cu zi, această funcționare este afectată. Și atunci, dacă noi suntem în situația în care un număr, un procent foarte mare dintre noi, știe lucruri, dar nu știe cum să le folosească, cum să le aplice în viață sau în domeniile de specialitate într-o lume competitivă devine o problemă de securitate națională. În sensul acesta spuneam. Și n-am spus-o prima dată, doar că acum, de pe poziția de ministru al educației, poate reușim să conștientizăm mai bine acest lucru. Și atunci unele măsuri pe care le luăm în educație trebuie să vină să corecteze asta.”

Aceste măsuri vin, din punctul său de vedere, drept o nevoie esențială a țării în acest moment, pentru că avem un context politic care poate deveni problematic pe viitor, făcând referire la tendințele izolaționiste din rândul partidelor și personajelor politice care se declară a fi suveraniste.

Eu am venit invitat de președintele PNL, ca expert, pentru a încerca să fac ceva în domenii strategice care țin de siguranța noastră națională, educația copiilor, educația generațiilor care vin, văzând acești indicatori pe care îi știm cu toții și vorbim despre ei an de an, dar nefăcând aproape nimic și, în același timp, venind într-un context politic foarte complicat. Și am spus-o public, nu mă ascund să spun din nou acest lucru, pentru a întări acest profil euro-atlantic al țării. Pentru că avem mișcări politice care și-ar dori să ducă țara într-o zonă izolaționistă.” - a mai punctat ministrul Daniel David în cadrul emisiunii ”În fața ta”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Radsub Radsub check icon
    o tanti care a terminat snspa ne povesteste despre analfabetism funcional, folosind limbajul invatat in facultate.
    • Like 1
  • pixel check icon
    problemă de securitate națională pe termen lung - lipsa educației. problemă de securitate națională imediată - corupția totală a ”justiției” la pachet cu făcătorii de legi strâmbe. acolo e capul puroiului.
    • Like 1
  • D check icon
    Dar învățământul este deja descentralizat dacă ar fi să luăm numărul de elevi care sunt nevoiți să ia mediații în privat pentru a compensa lipsurile din sistemul public.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Lucrurile sunt încurcate maxim. Matematică-informatică e un profil vocațional. Nu văd legătura cu analfabetismul funcțional, care ține de o proastă funcținare a culturii generale. Cultura generală nu este competițională. Cultura generală este un prag obligatoriu, care trebuie atins fără competiție. Orice competiție ține de domenul VOCAȚIONAL. A nu se înțelege că resping competiția. Orice competiție e utilă, clădește caracterul, modelează răbdarea și îi ajută să se dezvolte. Cu o singură condiție: SĂ FUNCȚINEZE PRIN LIBER ARBITRU.
    Un performer, un sportiv celebru, un șahist, un matematician sau un cercetător vor munci din greu și-și vor sacrifica clipe din viață, cu condiția ca alegerea să le aparțină.
    Nu există performanță cu arcanul.
    Sistemele sănătoase de educație - cu bunele și relele lor, căci niciun sistem nu e perfect - separă perfomanța de baze, de cultura generală.
    De ce nu se face și la noi același lucru? Pentru că astfel s-ar diminua orele de catedră ale profesorilor, și ar fi obligați să alerge de la o școală la alta pentru a-și face norma.
    Educația românească nu este făcută pentru elevi, este făcută pentru profesori.
    Care este linia de demarcație dintre matematica uzuală, de cultură generală, și matematica vocațională? Nu cumva în acele comisii se duc certuri ca în politică, fiecare încercând să-și introducă punctul de vedere? Nu cumva aceste programe, cocoșate de conținuturi, sunt un mod de a mulțumi diverse persoane care vor, fiecare, să-și justifice participarea? De unde apar acele manuale pline de erori, cu un limbaj pe care nici adulții nu-l înțeleg? Sunt făcute pentru elevi sau de dragul unor comisii? De ce avem autori de manuale care au și funcții înalte în sistem și cum evităm impunerea acelui manual în rândul profesorilor?
    ȘI tot așa, întrebările se pot multiplica la infiint. Nu analfabetismul funcțional este o problemă de securitate națională. CORUPȚIA ESTE O PROBLEMĂ DE SECURITATE NAȚIONALĂ.
    • Like 3
    • @ Valentin
      D check icon
      Adevărat! Dl. ministru vede o problemă în centralizarea învățământului, însă niciun cuvințel despre POLITIZAREA învățământului, despre cum directorii de școli și de licee sunt numiți pe criterii politice și nu în funcție de performanța elevilor. Oare o fi vreo legătură între asta și rata analfabestismului?

      • Like 0
    • @ Valentin
      Radsub Radsub check icon
      :) de putine ori am vazut comentari mai bune decat articolul. chiar este. dar.. ma gandesc ca de formatie sunteti matematician sau ceva de genul :) un profesor de fizica care mi-a schimbat drumul imi zicea ca matematica a aparut ca sa se poata exprima fizicieni. cam cum faceau aia de la universitate paralela intre caini si ingineri " priviri inteligente, dar nu se pot exprima".
      dl ministru e un vorbitor de 6 ore fara substanta. ceea ce ati spus. nu va face nimnic pana nu scapa de coruptie si politizare. dar este foarte greu.
      tantica asta de la snspa isi da cu parerea si ilridica in slavi pe un psiholog mediocru. pun pariu ca la un test pisa nu trece? daca vorbim de testele SAT cred ca nu va intelege nici intrebarile. daca un copil gandeste "out the box" e penalizat, nu premiat. am constatat pe pielea mea, de fapt a copilului. hai ca mai baga dom ministru 6 ore de latina 15 de religie (a cui nu se stie. ca nimeni nu isi da seama ca traim intr-un stat laic), mai baga si 2 de gramatica la liceu ca poate asa ajung jurnalstii sa isi corecteze traducerile cu goagle.. si lasam "stiintele" mai subtirel ca nu trebuie sa aiba toti gandire analitica. si fara, ajungem sa ne batem capul cu diversi "intelectuali", "formatori de opinie" (urasc influencer) care il platesc pe ctp sa isi publice aberatiile
      • Like 0
    • @ Radsub
      Valentin check icon
      Profesorul pe care îl menționați avea dreptate, după cum și profesorul meu de educație plastică din generală avea dreptate atunci când vorbea despre artă, după cum și profesoara de educație muzicală avea dreptate... etc. Când eram elev, avea un vis... secret: să pun în aceeași cancelarie un profesor de fizică, unul de română, altul de muzică, altul de istorie etc. Fiecare profesor să compună un test, complex dar la nivelul școlii generale. Apoi să facă schimb: profesorul de fizică să ia testul de educație plastică, cel de educație plastică testul de română și tot așa. Eram foarte curios să văd ce note iau fiecare.

      Despre ce matematică vorbim? Matematica de cultură generală, cea predată în școala generală? În alte sisteme, un profesor de fizică din generală poate suplini fără probleme un profesor de muzică (și invers), pur și simplu pentru că lecțiile în cauză SUNT LECȚII DE CULTURĂ GENERALĂ. Cu alte cuvinte, profesorul de fizică trebuie să cunoască BAZELE muzicii, după cum profesorul de muzică trebuie să cunoască BAZELE fizicii.

      Sistemele sovietice (ex-sovitice actualmente) sunt sisteme VOCAȚIONALE. Bazele materiilor sunt date prea devreme, la vârste la care copilul nu le înțelege, apoi se continuă cu partea vocațională. Sistemele ex-sovitice de educație funcționează pe sistemul storcătoarelor de fructe: se iau câteva clase de elevi, se storc, se colectează concentratul de fruct și restul se aruncă. Este drama orcărui sistem totalitar (sau fost totalitar).

      Fizica de cultură generală este consumată rapid. La fel și gramatica, amestecată cu elemente de filologie, de parcă România ar avea o gravă criză de filologi. Drama sistemului românesc de educație nu vine din prea puțin, ci din prea mult. Imaginați-vă o persoană cu piciorul luxat: are nevoie de odihnă sau trebuie să dea 10 ture de parc, să i se vindece piciorul prin efort sporit?

      Secretul este că aceste programe infecte de gimnaziu și liceu n-au legătură cu educația. Au legătură cu normele de catedră, cu certurile din comisii, cu manualele câștigate de edituri și impuse, primele, salariile de excelență etc. Elevul nu are nicio legătură cu educația. Absolut niciuna.
      • Like 0


Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult