Foto: Abaca Press / Profimedia
Ziua 355 a războiului început de Putin în Ucraina. Câteva noi informații și o explicație referitoare la vulnerabilitățile NATO în ceea ce privește stocurile de muniție:
- Rusia îşi consolidează şi îşi extinde poziţiile în zonele ocupate în Ucraina, a anunţat luni Ministerul britanic al Apărării în evaluarea zilnică a frontului.
- Evaluarea britanicilor arată că forţele ruse „probabil şi-au întărit fortificaţiile defensive” pe frontul de sud, în regiunea Zaporojie. În plus, Rusia a desfăşurat suplimentar militari în zonă.
- „În ciuda faptului că atenţia operaţională este concentrată în prezent pe centrul Donbasului, Rusia este îngrijorată în continuare de apărarea extremităţilor liniei frontului său extins”, se arată în evaluarea Ministerului Apărării din Marea Britanie.
- Dacă forţele ucrainene vor realiza o breşă în frontul din regiunea Zaporojie, atunci „podul terestru” între regiunea rusă Rostov şi peninsula Crimeea va fi pus la încercare „în mod serios”, mai spun britanicii.
Pe de altă parte, un succes al armatei ucrainene în regiunea estică Lugansk ar ameninţa obiectivul declarat al Moscovei de „eliberare” a Donbasului, regiune formată din Lugansk şi Doneţk.
- „A decide care dintre aceste ameninţări va trebui contracarată cu prioritate este probabil una dintre dilemele principale pentru planificatorii operaţionali ruşi”, a mai spus Ministerul britanic al Apărării, care amintește și că linia frontului din Ucraina are o lungime de aproximativ 1.288 de kilometri, în timp ce linia frontului din regiunea Zaporojie ocupată de ruși are o lungime de 192 de kilometri.
- Separat, Institutul pentru Studiul războiului din Washington (ISW) a transmis în evaluarea de duminică noapte spre luni dimineață că Rusia „ar putea din nou să desfășoare campanii de informare sub acoperire”, multe dintre acestea având ca scop întreruperea sau încetinirea ajutorului militar occidental acordat Ucrainei.
Foto: Mustafa Ciftci / AFP / Profimedia
- Printre exemplele de astfel de operațiuni, ISW menționează numeroasele declarații rusești din septembrie-noiembrie 2022 despre pericolul unei escaladări nucleare.
- Potrivit experților ISW, acest lucru a fost necesar pentru „a convinge Occidentul de necesitatea de a opri furnizarea de asistență militară Ucrainei, de care avea nevoie pentru a-și continua contraofensivele după înfrângerile zdrobitoare aplicate trupelor rusești în regiunea Harkov”.
- Retorica nucleară a crescut, de asemenea, în urma deciziei nepopulare a lui Vladimir Putin de a mobiliza populația, punându-l într-o poziție dificilă atât pe plan internațional, cât și pe plan intern.
- După cum notează se arată în evaluarea experților americani, acum este clar că campania de informare rusă în jurul discuțiilor de pace, care a devenit deosebit de intensă în decembrie 2022, a fost concepută, printre altele, pentru a întârzia furnizarea de tancuri occidentale și alte echipamente avansate necesare pentru a continua contraofensivele mecanizate ucrainene.
- Acest lucru a fost necesar pentru a pregăti terenul pentru propriile planuri ofensive ale Moscovei, mai spune ISW, care precizează și că Moscova susține în continuare că Ucraina amenință Rusia cu arme cu rază lungă de acțiune și tancuri, mai degrabă decât să-și elibereze propriul teritoriu cu astfel de arme.
Conform ISW, Rusia va continua să folosească operațiunile de informare ca armă pentru a sprijini direct operațiunile militare secrete din Ucraina, în special după ce a reușit să recâștige inițiativa pe frontul din estul Ucrainei. În același timp, ISW subliniază că regimul de la Kremlin exagerează în mod constant importanța succeselor sale în jurul Bahmutului, dar eficiența acestor operațiuni de informare este în declin, deoarece atât Ucraina, cât și naționaliștii ruși care susțin războiul nu mai sunt atât de înclinați să accepte declarațiile despre „o victorie iminentă a Rusiei”. Motivul, spune ISW, este dat de faptul că a trecut „un an în care Rusia a dat dovadă de incompetență militară”.
- De la Moscova, agenția rusă de presă Interfax scrie că trupele rusești au avansat 2 kilometri către vest în decursul a patru zile, de-a lungul liniei frontului din Ucraina. La rândul său, Valeri Zalujni, comandant-șef al forțelor armate ucrainene, a spus sâmbătă că trupele Ucrainei au menținut linia frontului în Donețk și în unele zone au reușit să recâștige pozițiile anterior pierdute. Informațiile ambelor părți nu au putut fi însă verificate în mod independent de presa internațională.
- Totodată, duminică a apărut informația că armata rusă construiește un sistem de conducte de apă pentru a conecta regiunea rusă Rostov cu regiunea Donbas din estul Ucrainei. Proiectul, care urmează să fie finalizat în următoarele luni, va avea, se pare, capacitatea de a transporta 300.000 de metri cubi de apă pe zi și va include două linii de 200 km, potrivit Ministerului rus al Apărării. Situația apei în regiunea Donbas, care dispune de puține resurse, a fost critică. Regiunea depinde de conducte de mari dimensiuni care au fost avariate de aproape un an de lupte și necesită energie electrică, care este adesea întreruptă.
- Iar legat de resursele energetice ale Ucrainei, Volodimir Zelenski a afirmat în cel mai recent discurs către națiune că prin multă muncă s-au refăcut într-o oarecare măsură capacitățile energetice ale ţării. Însă asta nu reprezintă „o victorie decisivă pe frontul energetic”, spune liderul de la Kiev, precizând că ar putea exista noi „atacuri teroriste” dinspre Rusia.
- O analiză Reuters de luni dimineață indică faptul că NATO va cere probabil statelor sale membre să îşi creeze stocuri mai mari de muniţii, după consumul generat de războiul rușilor în Ucraina. Pe scurt, aliaţii încearcă să asigure o bază mai sustenabilă pentru înarmarea forţelor armate proprii şi a celor ucrainene, la un an de când invazia rusă a declanşat războiul.
- Chiar şi înainte de 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina, multe ţări din NATO nu îndeplineau obiectivele alianţei privind stocurile, deoarece oficialii considerau că războaiele de uzură, cu bătălii mari de artilerie, sunt de domeniul trecutului.
Ritmul livrărilor către Ucraina, care foloseşte zilnic circa 10.000 de proiectile de artilerie, a golit însă depozitele occidentale şi a dovedit deficienţe în lanţurile de aprovizionare, care uneori nu sunt suficient de rapide, eficiente şi încadrate cu personal. „Dacă Europa ar trebui să lupte cu Rusia, unele ţări ar rămâne fără muniţie în câteva zile”, a declarat un diplomat european pentru Reuters sub rezerva anonimatului.
- Pe de altă parte, un oficial al alianţei a transmis tot sub rezerva anonimatului că NATO a încheiat recent o inventariere a stocurilor de muniţie rămase. Obiectivele privind muniţiile stabilite pentru fiecare stat „nu erau îndeplinite în cea mai mare parte” înainte de război, a mai precizat oficialul NATO. Observând că în prezent stocurile sunt şi mai scăzute, acelaşi oficial consideră că alianţa va creşte nivelul rezervelor pe care trebuie să şi le creeze ţările membre.
- Cantităţile exacte de muniţie rămase reprezintă un secret, la fel ca şi obiectivele pentru rezerve, care sunt specifice fiecărui stat. Informaţiile respective sunt printre cele mai bine securizate. NATO fixează la nivel naţional sarcini privind asigurarea unor capacităţi la care alianţa să poată recurge în caz de conflict.
- Asta poate însemna că o anumită ţară trebuie să aibă o divizie blindată, cu efective între 10.000 şi 30.000 de militari, complet echipată şi dotată cu muniţii, capabilă să lupte la un anumit nivel de intensitate pe o perioadă prestabilită, exemplifică Reuters.
- Având în vedere aceste obiective, statul respectiv trebuie să pună la dispoziţie cantităţi de muniţii, tancuri, obuziere sau orice alte elemente necesare pentru asigurarea cerinţelor NATO.
- O sursă militară din cadrul NATO le-a spus jurnaliștilor de la Reuters că numai în cazul Germaniei, de exemplu, ar mai fi fost necesare înainte de război 20 de miliarde de euro pentru atingerea obiectivelor.
- Oficialul NATO citat anterior precizează că deficitele cele mai mari se înregistrează la muniţia care poate decide soarta unor bătălii, cum ar fi obuzele de 155 mm, rachetele HIMARS şi muniţia pentru sisteme antiaeriene ca IRIS-T, Patriot şi Gepard, folosite intensiv de forţele ucrainene.
- Probabil că noi decizii legate de stocuri vor fi luate la summitul NATO planificat în iulie, în Lituania, scrie Reuters.
- Războiul a evidenţiat şi capacitatea industrială insuficientă pentru creşterea rapidă a producţiei, după ce în ultimele decenii multe linii de fabricaţie au dispărut din cauză că guvernele au asigurat comenzi tot mai mici. Miniştrii aliaţi ai apărării vor discuta această problemă marţi şi miercuri la Bruxelles, înainte de Conferinţa de Securitate de la Munchen, la care vor participa zeci de lideri occidentali la finalul acestei săptămâni.
SUA şi Franţa au început deja să facă presiuni asupra firmelor de armament, în vederea creşterii producţiei. Washingtonul urmăreşte să crească producţia lunară de la 14.000 de proiectile de artilerie, cât era înainte de război, la 90.000, scria luna trecută New York Times.
- Statele Unite, principalul donator militar pentru Ucraina, a asigurat până acum Kievului armament în valoare de circa 30 de miliarde de dolari, inclusiv peste un milion de proiectile de 155 mm, conform Departamentului de Stat şi Pentagonului.
- Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a ordonat în iulie anul trecut furnizorilor militari să prezinte o strategie pentru „economia de război”, care să permită accelerarea producţiei pentru toate categoriile, de la muniţii la obuziere. Oficialii francezi au refuzat să precizeze date exacte despre producţie, însă pentru anul acesta guvernul de la Paris a comandat muniţii de circa două miliarde de euro.
Foto: Mustafa Ciftci / AFP / Profimedia
- Printre acestea se numără 10.000 de proiectile de 155 mm de la Nexter Systems, singurul furnizor francez de muniţii de calibru mare. Prin urmare, economia de război începe să dea roade. Ciclul de producţie pentru muniţii a început să scadă, de la nouă luni la trei, afirmă surse militare franceze. Obuzierele Caesar, pentru fabricarea cărora erau necesari doi ani, se produc acum în 18 luni.
- Cooperarea între aliaţi este vitală. Un acord între Franţa şi Australia asigură furnizarea de către guvernul de la Canberra a pulberii pe care francezii nu o produc şi de care are nevoie Nexter pentru proiectilele de 155 mm. Câteva mii de astfel de proiectile vor fi trimise Ucrainei până la sfârşitul lunii martie.
- Unele ţări sunt au rămas însă în urmă. Germania, unde cancelarul Olaf Scholz a anunţat (la câteva zile după începutul invaziei ruse în Ucraina) un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei, a făcut puţine progrese la înlocuirea armelor şi muniţiilor trimise ucrainenilor. „Până la sfârşitul anului trecut, nu am primit nicio comandă semnificativă”, a afirmat Hans Christoph Atzpodien, liderul Asociaţiei Industriei Germane de Securitate şi Apărare.
-„Deşi există fondul special de 100 de miliarde de euro, am văzut un minister al apărării care a gestionat deficitele pe tot parcursul lui 2022. Nu au fost destui bani pentru achiziţia de muniţii, nici în fondul special, nici în bugetul apărării", a adăugat acesta. Marie-Agnes Strack-Zimmermann, preşedinta comisiei pentru apărare a parlamentului german şi susţinătoare a coaliţiei guvernamentale conduse de Scholz, a numit 2022 „un an pierdut” şi a deplâns lipsa de viziune în ceea ce privește reînnoirea comenzilor de echipamente.
-Cu toate acestea, unele firme germane de armament se pregătesc. Rheinmetall, cunoscut probabil cel mai bine ca producător al tunului de 120 mm pentru tancurile Leopard 2, afirmă că poate creşte producţia de proiectile de artilerie de 155 mm de la 60.000-70.000 de bucăţi anul trecut la 450.000-500-000 anual, devenind astfel cel mai mare fabricant al acestui tip de muniţie, susţine managerul general Armin Papperger. Compania sa negociază şi cu americanii de la Lockheed Martin, care produc lansatoarele de rachete HIMARS, în vederea înfiinţării unei linii de producţie în Germania.
- Chiar şi în Regatul Unit, unul din cei mai mari furnizori ai Ucrainei, opoziţia este tot mai agitată după ce Londra a trimis Kievului în ianuarie 30 de tunuri mari AS90.
- John Healey, coordonator al politicii de apărare a Partidului Laburist (principala formaţiune de opoziţie) a declarat pentru Reuters că armele respective reprezintă o treime din întreaga cantitate de care dispuneau britanicii şi că nu s-a făcut nimic pentru a le înlocui. „Avem nevoie de o strategie privind stocurile care să ia în considerare cerinţa de a continua atât sprijinul pentru Ucraina, cât şi cerinţa de a reaproviziona propriile noastre forţe pe viitor” , a mai spus politicianul britanic.
- Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Londra a susţinut că se fac deja eforturi pentru înlocuirea rapidă a tunurilor AS90. Eforturile de creştere a producţiei de armament sunt îngreunate de mai mulţi factori, printre care penuria mondială de semiconductori, insuficienţa anumitor materii prime şi dificultatea de a găsi personal înalt calificat.
- Oficialul NATO care a vorbit cu Reuters a mai subliniat că după sfârşitul războiului rece producţia de muniţie a ajuns „foarte artizanală”. El a mai afirmat și că alianţa încearcă să se ocupe de astfel de probleme prin crearea unor grupuri de ţări care să lanseze contracte multinaţionale pe câţiva ani şi a precizat că se aşteaptă ca mai multe astfel de contracte să fie semnate la reuniunea de la Bruxelles.
- Va mai dura însă până la completarea stocurilor. „Nu cred neapărat că în următorul an inventarele noastre vor creşte masiv. Orice stocuri suplimentare de care vom dispune vor pleca spre Ucraina”, a mai același oficial NATO.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.