Antreprenor: „Peste 80% din elevii care termină școlile profesionale nu știu nimic, în afară de Facebook”

Peste 80% din elevii care termină școlile profesionale și tehnice din România nu știu nimic, este de părere Dorin Şaramet, vicepreședinte la Şcoala profesională germană Kronstadt Braşov.

„Acești copii nu știu nimic în afară de Facebook. Mulți nu știu să citească, nu știu tabla înmulțirii. Nu e vina profesorilor, sau a liceului, este vina sistemului. Am văzut școli unde nu îi învață nimic”, a declarat Dorin Șaramet la conferința „Educația RE-sursă economică”, organizată de Platforma pentru Educație Competitivă.

„Copilul termină școala și primește un certificat de electrician, să zicem. Dar dacă îl pui să schimbe ceva la o instalație electrică nu știe nimic, nu știe care e diferența între plus și minus, nu știe ce e nulul, sau care e diferența între curent trifazic și monofazic și așa mai departe. Sunt cunoștinte de bază. Nu învață absolut nimic. Sunt mulți copii care nu fac nici măcar o oră de practică. Doar primesc niște hârtii de la niște firme”, continuă Dorin Șaramet. 

În opinia sa, este nevoie ca în legislație să se prevadă necesitatea certificării firmelor unde pot face practică elevii.

„Trebuie să vedem dacă în acele firme există oameni pregătiți care să îi învețe pe copii, dacă acele firme au dotările necesare. Nu orice firmă cu 20 de angajați poate să îi semneze unui elev că a făcut practică acolo. Pe noi ne interesează ca elevul să facă efectiv practică, nu să meargă doar să obțină o hârtie”, spune vicepreședintele de la Şcoala germană Kronstadt Braşov.

În plus, acesta consideră că testarea competențelor ar trebui făcută de orice altă autoritate, dar nu de Ministerul Educației.

„În Germania camera de comerț se ocupă de certificatele de calificare. Vorbim de competențele din certificatele de calificare, noi nu avem treabă cu Bacalaureatul”, adaugă Șaramet. 

Pe de altă parte Constantin Postoiu, consilier la Cancelaria primului ministru, a afirmat că România ocupă locul al treilea la nivelul Uniunii Europene în ce privește rata de abandon școlar, cu o rată de 19,1%, după Spania și Malta.

Referindu-se la învățământul profesional, el a spus că anul trecut peste 55.000 de elevi urmau învățământul profesional cu durată de trei ani. Între județele cu cea mai mare cerere de forță de muncă pe primul loc se află Cluj.

Președintele ANC: „Avem calificări în învățământul superior cărora nu le corespunde nicio ocupație”

Prezent la evenment, președintele Autorității Naționale pentru Calificări, Tiberiu Dobrescu, a explicat că în România există calificări în învățământul superior cărora nu le corespunde nicio ocupație.

Dobrescu a estimat că sunt peste 4.000 de ocupații aferente numai învățământului superior. „Suntem neserioși. La nivel european, pe zona de calificări de nivel 6 (nivel de licență -n.n.), există între 80 și 100 de calificări și noi avem 567 înregistrate. Avem calificări în învățământul superior cărora nu le corespunde nicio ocupație", a precizat Dobrescu.

Potrivit acestuia, România s-a angajat ca până în anul 2020 să aibă cel puțin 27% din populația în vârstă de 30-34 de ani cu educație superioară, față de 40% în Uniunea Europeană. „La ora actuală, suntem undeva la 24% ca pondere a populației care are calificare nivel 6 (licență-n.n.)", a precizat Dobrescu.

La eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai unor firme care se implică în pregătirea practică a elevilor de la școlile profesionale și tehnice. Elevii din anii terminali care beneficiază de stagii de practică vor fi cei care vor avea întâietate la obținerea unui loc de muncă în cadrul companiilor în care fac practică.

Daniel Vulea, HR manager în cadrul Eurosport DHS din Deva, spune că peste 120 de elevi de la Colegiul Tehnic „Transilvania” din municipiul Deva au făcut practică în cadrul companiei, iar cei mai buni ar putea fi angajați aici după terminarea studiilor. „Școala profesională nu trebuie să mai fie o Baba Cloanța: «vezi că dacă nu înveți ajungi la școala profesională» Elevii nu trebuie să iasă din școala profesională doar cu o hârtie, și fără să aibă competențe. Tinerii fără pregătire vor pleca la cules de căpșuni în Spania”, spune Vulea.

Unul dintre fondatorii Platformei pentru Educație Competitivă, Violeta Vijulie, spune că învățământul trebuie privit din perspectiva competitivității economice.

„Un sistem de educație performant este acela ai cărui absolvenți reușesc să se integreze pe piața muncii. Este acela în care atât copilul, cât și dascălul sunt respectați și este acela în care eforturile vin din toate tipurile de organizații - Guvern, Parlament, școli, firme, ONG-uri, sindicate, patronate", a spus Vijulie.

„Dacă noi ne gândim la educație în termeni de investiție, competitivitate, profit, nu ne va mai fi atât de greu, atunci când facem bugetul României, să dăm 6% pentru educație, pentru că ne vom gândi la o investiție care ne va aduce într-un viitor relativ apropiat profitabilitate economică, iar asta aduce pace socială și bunăstarea tuturor cetățenilor. Avem aproape 10 școli în toată țara care sunt foarte bine conectate cu mediul economic, în Brașov, Făgăraș, Cluj, Satu Mare, Timișoara, Deva și București, școli care au înțeles că viitorul învățământului profesional și tehnic este corelarea cu mediul economic”, a spus Vijulie. Ea a remarcat că premierul Dacian Cioloș, atunci când și-a prezentat strategia pentru competitivitate, a ales să vorbească despre învățământul profesional și tehnic, iar președinția, prin programul „România educată”, s-a implicat de asemenea în domeniul învățământului profesional și tehnic.

„Așadar interes există. Acest interes face ca în foarte scurt timp să apară o hotărâre de guvern care privește susținerea învățământului profesional și tehnic. Aceasta a fost în dezbatere până săptămâna trecută. Ministerele Educației, Muncii și Economiei se întâlnesc să definitiveze ultimele detalii și va apărea această hotărâre în sprijinul școlillor profesionale și tehnice”, a adăugat Vijulie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp