Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Antreprenor: „Peste 80% din elevii care termină școlile profesionale nu știu nimic, în afară de Facebook”

Peste 80% din elevii care termină școlile profesionale și tehnice din România nu știu nimic, este de părere Dorin Şaramet, vicepreședinte la Şcoala profesională germană Kronstadt Braşov.

„Acești copii nu știu nimic în afară de Facebook. Mulți nu știu să citească, nu știu tabla înmulțirii. Nu e vina profesorilor, sau a liceului, este vina sistemului. Am văzut școli unde nu îi învață nimic”, a declarat Dorin Șaramet la conferința „Educația RE-sursă economică”, organizată de Platforma pentru Educație Competitivă.

„Copilul termină școala și primește un certificat de electrician, să zicem. Dar dacă îl pui să schimbe ceva la o instalație electrică nu știe nimic, nu știe care e diferența între plus și minus, nu știe ce e nulul, sau care e diferența între curent trifazic și monofazic și așa mai departe. Sunt cunoștinte de bază. Nu învață absolut nimic. Sunt mulți copii care nu fac nici măcar o oră de practică. Doar primesc niște hârtii de la niște firme”, continuă Dorin Șaramet. 

În opinia sa, este nevoie ca în legislație să se prevadă necesitatea certificării firmelor unde pot face practică elevii.

„Trebuie să vedem dacă în acele firme există oameni pregătiți care să îi învețe pe copii, dacă acele firme au dotările necesare. Nu orice firmă cu 20 de angajați poate să îi semneze unui elev că a făcut practică acolo. Pe noi ne interesează ca elevul să facă efectiv practică, nu să meargă doar să obțină o hârtie”, spune vicepreședintele de la Şcoala germană Kronstadt Braşov.

În plus, acesta consideră că testarea competențelor ar trebui făcută de orice altă autoritate, dar nu de Ministerul Educației.

„În Germania camera de comerț se ocupă de certificatele de calificare. Vorbim de competențele din certificatele de calificare, noi nu avem treabă cu Bacalaureatul”, adaugă Șaramet. 

Pe de altă parte Constantin Postoiu, consilier la Cancelaria primului ministru, a afirmat că România ocupă locul al treilea la nivelul Uniunii Europene în ce privește rata de abandon școlar, cu o rată de 19,1%, după Spania și Malta.

Referindu-se la învățământul profesional, el a spus că anul trecut peste 55.000 de elevi urmau învățământul profesional cu durată de trei ani. Între județele cu cea mai mare cerere de forță de muncă pe primul loc se află Cluj.

Președintele ANC: „Avem calificări în învățământul superior cărora nu le corespunde nicio ocupație”

Prezent la evenment, președintele Autorității Naționale pentru Calificări, Tiberiu Dobrescu, a explicat că în România există calificări în învățământul superior cărora nu le corespunde nicio ocupație.

Dobrescu a estimat că sunt peste 4.000 de ocupații aferente numai învățământului superior. „Suntem neserioși. La nivel european, pe zona de calificări de nivel 6 (nivel de licență -n.n.), există între 80 și 100 de calificări și noi avem 567 înregistrate. Avem calificări în învățământul superior cărora nu le corespunde nicio ocupație", a precizat Dobrescu.

Potrivit acestuia, România s-a angajat ca până în anul 2020 să aibă cel puțin 27% din populația în vârstă de 30-34 de ani cu educație superioară, față de 40% în Uniunea Europeană. „La ora actuală, suntem undeva la 24% ca pondere a populației care are calificare nivel 6 (licență-n.n.)", a precizat Dobrescu.

La eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai unor firme care se implică în pregătirea practică a elevilor de la școlile profesionale și tehnice. Elevii din anii terminali care beneficiază de stagii de practică vor fi cei care vor avea întâietate la obținerea unui loc de muncă în cadrul companiilor în care fac practică.

Daniel Vulea, HR manager în cadrul Eurosport DHS din Deva, spune că peste 120 de elevi de la Colegiul Tehnic „Transilvania” din municipiul Deva au făcut practică în cadrul companiei, iar cei mai buni ar putea fi angajați aici după terminarea studiilor. „Școala profesională nu trebuie să mai fie o Baba Cloanța: «vezi că dacă nu înveți ajungi la școala profesională» Elevii nu trebuie să iasă din școala profesională doar cu o hârtie, și fără să aibă competențe. Tinerii fără pregătire vor pleca la cules de căpșuni în Spania”, spune Vulea.

Unul dintre fondatorii Platformei pentru Educație Competitivă, Violeta Vijulie, spune că învățământul trebuie privit din perspectiva competitivității economice.

„Un sistem de educație performant este acela ai cărui absolvenți reușesc să se integreze pe piața muncii. Este acela în care atât copilul, cât și dascălul sunt respectați și este acela în care eforturile vin din toate tipurile de organizații - Guvern, Parlament, școli, firme, ONG-uri, sindicate, patronate", a spus Vijulie.

„Dacă noi ne gândim la educație în termeni de investiție, competitivitate, profit, nu ne va mai fi atât de greu, atunci când facem bugetul României, să dăm 6% pentru educație, pentru că ne vom gândi la o investiție care ne va aduce într-un viitor relativ apropiat profitabilitate economică, iar asta aduce pace socială și bunăstarea tuturor cetățenilor. Avem aproape 10 școli în toată țara care sunt foarte bine conectate cu mediul economic, în Brașov, Făgăraș, Cluj, Satu Mare, Timișoara, Deva și București, școli care au înțeles că viitorul învățământului profesional și tehnic este corelarea cu mediul economic”, a spus Vijulie. Ea a remarcat că premierul Dacian Cioloș, atunci când și-a prezentat strategia pentru competitivitate, a ales să vorbească despre învățământul profesional și tehnic, iar președinția, prin programul „România educată”, s-a implicat de asemenea în domeniul învățământului profesional și tehnic.

„Așadar interes există. Acest interes face ca în foarte scurt timp să apară o hotărâre de guvern care privește susținerea învățământului profesional și tehnic. Aceasta a fost în dezbatere până săptămâna trecută. Ministerele Educației, Muncii și Economiei se întâlnesc să definitiveze ultimele detalii și va apărea această hotărâre în sprijinul școlillor profesionale și tehnice”, a adăugat Vijulie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Cum spunea şi Anon, materia s-a modificat substanţial şi o aliniere la învăţământul european se va face până la urmă, însă mult mai încet decât trebuie. Fiţi fără grijă, lucurile se vor schimba, pentru că aceşti copii vor deveni politicienii de mâine, şi nu vor uita cum le cădea capul pe carte de la 7 dimineaţa la 11 noaptea. Ei vor face schimbarea, pe măsură ce susţinătorii unui sistem falimentar vor ieşi din scenă.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Da, mai putin partea cu invatamantul european. Destul de greu sa punem toate sistemele din Europa (de Vest, presupun ca la acelea va referiti) in aceeasi categorie, avand in vedere ca fiecare tara are sistemul propriu. Merita mentionat aici ca sistemul francez e destul de apropiat de al nostru (are insa mai multe ramuri de specializare). Cat despre cine va deveni politician, daca nu se fac schimbari majore in clasa politica si nu se reduce coruptia atunci sunt slabe sanse sa aiba loc schimbari prea mari (nu ca ar fi justificate, cel putin la programa). Poate ati observat din diverse reportaje ca in politica si administratie generatia noua e foarte strans legata de cea veche (grade de rudenie).
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      E vorba de principiul nucelu-opţionale, adică să decizi dacă să faci chimie sau nu, să decizi dacă să urmezi mai mult decât un nucleu elementar al matematicii, să decizi dacă vrei să faci critică literară sau nu, şi nu anomalia de a face critică literară la clasa a VI-a pe pastelurile lui Alecsandri. Literatura e o artă şi trebuie studiată separat, opţional. Se va ajunge şi la asta. Nu foarte curând, dar se va ajunge. O clasă politică va exista oricând - nu există ţară fără clasă politică - şi în 20-30 de ani aceşti copii o vor prelua, şi vor schimba şi învăţământul. Vă garantez că va fi asemănător cu cel din UK sau din Franţa (de unde nu aveţi destul e date), Elveţia etc.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      https://en.wikipedia.org/wiki/Secondary_education_in_France - din cate observ despre cursuri optionale nu prea e vorba, cu exceptia limbilor latina si greaca, si alegerea unor "specializari" la liceu, dar si acelea vin pe grupuri de cursuri. Practic sunt specializarile noastre de la liceu, eventual cu mai multe optiuni. "acesti copii" - care? E important, pentru ca daca sunt odraslele celor care sunt acum la putere (cum tot vedem ca se intampla), nu vad ce mari schimbari se vor face.
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Nu obligatoriu, pot fi foarte bine şi cei scârbiţi de actualul sistem de învăţământ.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Care cum ar obtine putere politica, mai exact?
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Intrând în politică. Doar nu ne închipuim că actualii lideri politici vor trăi 200 de ani. Şi nici n-a existat pe lume vreun stat fără politicieni. În 20-30 de ani se va schimba garnitura, şi vor fi din cei care au stat cu capul pe carte de la 7 la 11 noaptea. Atunci lucuririle se vor schimba. Garantat.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      De ce ar fi cei care nu au putut fara sa stea pana la 11 noaptea, si nu cei care au dus-o foarte bine si fara asemenea eforturi exagerate?
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Mă tem că nu cunoaşteţi realitatea. Mulţi din cei care nu stau până la 11 noaptea fentează, mergând uneori la plezneală (lasă, că doar nu te-o asculta mâine). Dacă eşti corect şi urmezi cerinţele nu poţi decât să te culci la 11 noaptea, pentru că materia e multă, inutilă şi stufoasă. Din nou, nu cunoaşteţi pentru că nu sunteţi în sistem, dar cei care sunt vor o reformă, vor un sistem ca în UK sau în altă ţară europeană. Şi îl vor obţine mai devreme sau mai târziu.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Si pe cati dintre cei care nu stau pana la 11 si au note foarte bune ii cunoasteti? Din total, ma refer. Eu cunosc cateva cazuri de oameni care au note foarte bune fara sa fenteze nimic. La randul meu cand eram in scoala nu fentam pentru ca nu aveam de ce, lucram eficient. Nu sunt direct implicat in sistem, dar nici complet deconectat nu sunt. Dar nu stim situatia de ansamblu. La fel: cati vor o reforma, mai exact (un procentaj aproximativ ar fi suficient)? Si ce fel de reforma, daca e intr-adevar atat de dorita? Au motive intemeiate, sau judeca doar dupa cateva cazuri?
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Există şcoli în care nu se face prea mare lucru şi în care notele curg gârlă. Profesorii trec repede prin materie şi dau note excelente. Majoritatea şcolilor nu fac asta şi urmează programa cu am trebui să o urmeze. La matematică sunt date sute de exerciţii, sunt date teste peste teste, sunt profesori care cer ca materia lor să fie învăţată temeinic etc. Problema nu e cu profesorii - care îşi fac datoria - ci cu programa, care în România este mult prea încărcată şi inutilă comparativ cu UK sau cu alte ţări europene. Cunosc foarte mulţi părinţi ai căror copii se culcă după 11 noaptea pentru au calupul de exerciţii pe care nu-l aveam noi, şi veţi întâlni asemenea părinţi chiar pe Republica. Citiţi cu atenţie comentariile. Culmea, părinţii mulţumiţi de sistem nu prea apar. Materia nu se face diferenţiat. Nu există un nucleu şi o serie de opţionale. Matematica nu are un nucleu şi un curs separat de avansaţi. Chiar dacă un copil reuşeste să înveţe organizat cum spuneţi dvs timpul liber e nul, în condiţiile în care sedentarismul, diabetul zaharat juvenil şi scoliaza încep să devină probleme naţionale. Aceşti copii sunt forţaţi să meargă la şcoală cu un ghiozdan în care duc cărămizi, o adevărată crimă pentru o coloană fragilă. Un ghiozdan în care au cel puţin vreo cinci caiete pentru fiecare materie, un manual, vreo zece caiete suplimentare de exerciţii pentru că "în manual nu scrie bine". Spre deosebire de un elev britanic sau finlandez ai noştrii nu mai au copilărie. Da, sunt şi anomalii, ingineri care nu ştiu cine ştie ce ecuaţie, dar asta nu înseamnă că Marea Britanie e în criză de ingineri. Or fi şi la ei din cei care nu prea învaţă, după cum poţi face şi carte serioasă DACĂ VREI. Adică dacă decizi prin liber arbitru. N-are nicio legătură cu învăţatul eficient, ci are legătură cu aglomerarea programei, cu inutilitatea ei. Dvs. sunteţi singurul care o laudă. SINGURUL de pe acest forum. Asta nu vă spune nimic?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Nu, sincer nu imi spune mare lucru (desi nu sunt chiar singurul, mai apar episodic si altii), pentru ca numarul total de comentatori (fie din cei care critica acerb sistemul fie din cei care il critica mai putin; am si eu doleante, doar ca nu legate de programa) este oricum mic. Cum am mai spus si alte dati, o posibila explicatie esta ca cineva care nu are probleme cu sistemul nu se va obosi in general sa caute si sa citeasca astfel de articole, dar sa mai si comenteze. Daca sunt scoli in care nu se face nimic si curge cu note mari, atunci acest lucru se va vedea la examene. Elevii de care vorbeam eu au si au avut peste 9.60 la testare nationala (si bac in unele cazuri). Cat despre calupul de exercitii, poate nu-l aveati dvs., eu l-am avut (tin minte si acum un weekend in care am facut 90 de exercitii, cu materia de la clasa- asta ca un exemplu) si inca lucram si peste ce se cerea la scoala. Si nu sufeream de lipsa de somn. Se poate. Materia de matematica se poate numi ca are un nucleu, ii si spune trunchi comun. Avansatii au trunchiul diferentiat. "Caramizi" duceam si eu, era obisnuit sa am ghiozdanul de peste 10kg. Nu am avut si nu am probleme de sanatate cauzate de chestia asta, dar da, de acord, acolo ar trebui sa se lucreze. Din cate am inteles acum se folosesc tablete, nu? Oricum au inceput sa apara lectii in format electronic, asta am vazut la un elev de liceu acum cateva luni. Legat de inginerii care nu stiu cine stie ce ecuatie, presupun ca va referiti la exemplul din Finlanda pe care l-am mai discutat. Va invit sa-l recititi: nu erau niste anomalii, ci o majoritate (peste 60% din elevii testati), si nu era o ecuatie, ci un exercitiu cu scaderi de fractii la examenul de admitere in facultate. Nu mai vorbim ca cineva a crezut necesar sa ai un exercitiu de clasa a IV-a la un examen de admitere intr-o facultate de inginerie - lucru absolut ilar. Drept este ca de cand s-a facut acel test e posibil sa se fi schimbat niste lucruri, dar a demonstrat ca o problema destul de mare se strecurase pe sub radarul PISA. Greu de spus cate alte astfel de probleme sunt inca necunoscute in Finlanda si alte tari. Cat despre timpul liber, asta tine de decizia personala: vrei 10 pe linie, ai timp liber mai putin. Lasi stacheta mai jos, ai mai mult timp liber.
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Vedeţi ce înseamnă trunchi comun la noi comparativ cu trunchiul comun din Anglia, Franţa sau Belgia şi atunci o să înţelegeţi mai bine. Cât despre anomalia indicată de dvs. ţin să vă amintesc că Finlada este o ţară mult mai dezvoltată, în timp ce noi suntem o ţară săracă. În plus Finlanda nu duce lipsă de ingineri. Nu mă pricep la acest domeniu, dar dacă ce nu ştiau acei ingineri e suplinit de computere atunci problema e rezolvată. Scopul unei societăţi e UTILITATEA, nu ERUDIŢIA. E ca şi cum ai acuza un programator dintr-o fabrică de textile că nu ştie să coasă. La ce-i foloseşte când totul e automatizat? În plus nu-mi amintesc ca Finlanda să se fi plâns de ingineri. Nu e o problemă pentru Finlanda. Cât au - cu fracţii sau fără - le ajunge. Din nou, cuvântul de ordine e UTILITATEA. Erudiţia e doar o problemă de alegere.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Inginerii au nevoie de matematica. Au nevoie sa stie si sa inteleaga (ei, nu computerul) pana la un anumit nivel. Comparatia mai corecta in cazul asta ar fi: e ca si cum i-ai spune unui programator ca nu e nevoie sa inteleaga prea mult din limbajul de programare, daca stie sa modifice cateva programe deja scrise. Daca nu stiti cu ce se mananca domeniul, OK, lasati-o asa. Da, inteleg ca sunt diferente substantiale intre Finlanda si Romania, tocmai de aceea am pretentii de la sistemul finlandez, si tocmai ca iata, nu s-a prea ridicat la standarde. Sa iau si exemplul dvs. cu programatoril din fabrica de textile.: la ce-i trebuie programatorului acela sa stie sa coasa? Ca sa poata sti cum sa programeze masina sa coasa, trebuie intai sa stie si sa inteleaga procesul ca sa il poata transpune in cod si apoi imbunatati treptat de-a lungul timpului. Scopul societatii nu poate fi utilitatea si atat, ca suntem oameni, nu drone. Cu asemenea atitudine exista riscul real sa avem o mare masa de manevra si in generatiile viitoare.
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      De ce au nevoie inginerii e complet irelevant, pentru că problema de bază e UTILITATEA lor din punct de vedere social. Cu sau fără această anomalie, societatea finlandeză e infinit mai avansată şi nu resimte această problemă, ceea ce mă face să cred că nu este de fapt o problemă. Şi nu, nu este obligatoriu ca un programator la o fabrică de textile să coasă de mână. Şi da, scopul societăţii este utilitata, iar scopul oamenilor este jobul, salariul şi familia. Mai precis înveţi cât îţi trebuie pentru jobul respectiv. A evita masa de manevră nu înseamnă să rezolvi exerciţii cu matrice. Exerciţiile cu matrice nu te fac nici mai deschis şi nici mai decent. Curiozitatea, bunul simţ, inteligenţa (sau isteţimea în cazul celor neşcoliţi) apar şi la meşteşugarii simpli, la cioplitori, la olari etc. De multe ori întâlneşti oameni simpli cu o inteligenţă strălucită şi oameni educaţi de un o obtuzitate şi proastă creştere de neconceput. Ideea asta ca dacă n-ai habar de ritmul iambic te transformi în masă de manevră e absurdă! Hai să fim serioşi, câţi dintre noi au habar de un tablou pe care îl văd sau de o simfonie pe care o aud? Dacă doriţi putem discuta punct un tablou oarecare, să vedem cum ne descurcăm la capitolul critică plastică, istoria artei şi cromatică. A nu cunoaşte aceste lucruri te transformă în masă de manevră? E aiuritor! Da, scopul societăţii e utilitatea, nu sunt elitele, şi cu puţine excepţii oamenii doresc să ducă o existenţă obişnuită, cu job, salariu şi timp de calitate petrecut cu familia, nu cu medalii Fields sau mai ştiu e ce naţionalism educaţinal. Misiunea oricărui om este să fie fericit, iar dacă fericirea înseamnă plimbat în parc cu familia, un film bun sau o carte bună atunci cui îi mai trebuie medalii Fields sau alt tip de medalii? Hai să nu mai gândim noi ce le trebuie oamenilor. Ştiu eu singuri ce le trebuie.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Da, dar cum am mai spus, utilitate inseamna mai mult decat sa fie utili la job. Util in societate inseamna mai mult de atat, inseamna si mentinerea unui grad de cultura, prezenta civica, cunostinte despre politica interna si externa etc. A avea o astfel de deschidere nu inseamna a fi elita. A avea doar cunostinte legate de job si aproape nimic altceva in rest da, poate sa rezulte intr-o masa de manevra. Exercitiile de matematica (cu matrici sau de alt tip) iti deschid mintea, ti-o organizeaza, te invata sa gandesti, sa rezolvi probleme. Gradul necesar de cunostinte de matematica este decis in functie de specializarea liceului, nu toti fac aceeasi materie. Medaliile Fields se dau ca recunoastere a importantei muncii de cercetare in matematica, o recunoastere a faptului ca medaliatul a impins limitele cunoasterii in acest domeniu. Cercetarea este utila intregii societati, la fel ca si arta, ca si cultura in general. Evident ca nu toata lumea poate sa acceada la o asemenea performanta, dar un sistem de invatamant care permite evolutia catre o asemenea performanta nu e in nici un caz un lucru rau. Scopul societatii este functionarea corecta pentru toti, atat oameni obisnuiti cat si elite. Fiecare are rolul sau. Cat despre sistemul nostru, cantitatea necesara de cunostinte in fiecare domeniu a fost gandita de persoane acreditate din invatamant. Puteti sa cereti explicatii unor astfel de persoane, doar sunt platite si din banii dvs.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Legat de societatea finlandeza: faptul ca e mai avansata se datoreaza multor cauze, nu se poate pune acest avans numai pe seama invatamantului. Cat despre exemplul programatorului (oarecum ilar), nu trebuie sa coasa el insusi, dar are nevoie sa stie cum sa coasa, ca sa poata programa si controla procesul odata ce masina preia activitatea cusutului. Cum ar fi sa pui o echipa de ingineri sa modeleze si sa construiasca o combina, cand ei nu au avut in viata lor treaba cu agricultura? Ar avea de invatat, evident. De o simfonie as mai sti, poate, de un tablou mai putin. V-as putea vorbi insa de o multitudine de structuri algebrice si fenomene si teorii fizice. Cultura si deschiderea catre nou au forme diferite de la om la om, dar conteaza sa existe.
      • Like 0
  • check icon
    am banuiala ca din ac pct de vedere, al invatamantului, nu mai aveti ce sa invatati de la cineva din interior, nexam reforma care sa nu cupleze invatamanul romanesc la invatamantul european, deci out of box to eu, baieti ... sau ramaneti asa ca in europa este cererea mare la nivel de 1 neuron :), adica : sa nu va radeti de succesurile ! :)
    • Like 0
  • Anon check icon
    "Peste 80% din elevii care termină școlile profesionale și tehnice din România nu știu nimic, este de părere Dorin Şaramet". Interesant, 80% suna a rezultat statistic. Poate ne lumineaza domnul Saramet din ce studiu a rezultat acel procent. "Nu e vina profesorilor, sau a liceului, este vina sistemului. Am văzut școli unde nu îi învață nimic" - cum nu e vina profesorilor sau a liceului cand sunt "scoli unde nu ii invata nimic"? Programele pentru astfel de licee in nici un caz nu sunt file albe. Un comentariu foarte convenabil venit din partea unui director de scoala, automat il scuza si ii scuza pe colegii sai pentru niste rezultate incomode. Nu schimba insa faptul ca sunt afirmatii nefondate.
    • Like 0
    • @ Anon
      Anon check icon
      Imi cer scuze, vicepresedinte, nu director.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    În primul rând trebuie reformat din temelie sistemul de învăţământ şi asezat pe bazele LIBERULUI ARBITRU. Asta înseamnă un nucleu elementar şi pachete educaţionale - opţionale - pe care elevii să le aleagă. La noi singurul opţional e religia, restul e obligat-forţat. Nu e de mirare că învăţământul românesc e privit cu atâtea rezerve.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Exista liber arbitru si la noi, elevii sunt liberi sa isi aleaga profilul liceului (pachet educational, daca vrem sa-i spunem asa).
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Absolut fals! La un liceu pe profil de litere se face chimie şi matematică la nivel înalt. Nu există pachete educaţionale separate, nu poţi renunţa la chimie dacă nu vrei să o parcurgi. Nu poţi face doar un nucleu al matematicii. Eşti obligat ca în liceu să parcurgi şi exerciţii cu matrice sau mai ştiu eu ce geometrie. Invers, la un liceu de matematică-fizică, eşti în continuare bombardat cu literatură, mai precis cu critică literară, complet aiurea şi fără niciun rost. Nu poţi respinge critica literară, nu poţi opta doar pentru un nucleu elementar de gramatică-comunicare dacă eşti chitit pe mate-fizică. Nu există liberul arbitru în învăţământul românesc.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      La matematica cel putin exista o diferentiere de programe (cred ca si la celelalte discipline de profil real), astfel incat nivelul nu este prea inalt la materiile din afara profilului . De acord ca o astfel de diferentiere (sau o diferentiere mai semnificativa) ar fi utila si la literatura. Din moment ce exista profiluri diferentiate (cu numar diferit de ore, materie diferita), si exista posibilitatea alegerii profilului, nu se poate spune ca nu exista liber arbitru.
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Din nou fals! Vă dau un exemplu extrem: am fost vizitat de un amic plecat în Canada care urmase un învăţământ vocaţional. Omul era artist plastic. Pictor. Făcuse un liceu de arte plastice (evident, şi facultate). Ei bine, la fel ca la orice liceu, era obligat să înghită matematică - exerciţii cu matrice de exemplu - fizică şi chimie. Aceeaşi materie. De fizică-matematică-chimie a scăpat doar în facultate. În liceu nu. Şi a urmat un liceu VOCAŢIONAL, din acela care se parcurge cu carneţelul de schiţe în buzunar şi pensula după ureche. Singurul avantaj au fost mai puţine ore de matematică-fizică-chimie. Avantajul s-a dovedit de fapt un dezavantaj, pentru că aceeaşi cantitate de materie trebuia parcurse în ore mai puţine, devenind neinteligibilă. Aşa că nu există la noi în ţară libertatea de a alege.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Nu stiu cand a terminat prietenul dvs., dar cel putin in prezent programele sunt diferite: http://www.mateinfo.ro/matematica-profesori-documente-titularizare-grade-definitivat/documente-scolare-matematica/377-programa-bac-matematica-m1-m2-m3-2016/file, asa ca da, exista libertatea de a alege. A se observa ca nici nu se mai da bacalaureat la matematica la profilul uman. Chiar luand in considerare cazul pe care l-ati mentionat, sunteti absolut sigur ca la profil vocational, chiar si atunci, materia era aceeasi cu cea de la real? Structuri algebrice (monoid, grup, inel, corp), analiza matematica si teoremele si demonstratiile aferente (siruri, limite, continuitate, derivabilitate, integrabilitate, studiul graficelor), toate intrau la profil vocational?
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Vă daţi seama că la el orice structură algebrică sau nealgebrică conta foarte puţin, după cum conta chimia sau fizica. Să înţeleg acum că nu se mai studiază chimia în liceele vocaţionale? Eu ştiu că se studiază. Nu văd relevanţa matematicii la un liceu de muzică sau pictură. Matematica ar trebui să fie ceva opţional.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Conteaza pentru corectitudinea argumentului: se studia exact aceeasi materie la profilul vocational si la cel real, si inca in ore mai putine la vocational, sau nu? In functie de asta putem ajunge la o concluzie legata de libertatea de alegere in invatamant la vremea respectiva. E de inteles ca dansul poate nu isi aminteste, si e pacat ca nu putem consulta programele mai vechi asa cum le putem consulta pe cele mai noi, ar fi fost interesant. Matematica este necesara in viata, intr-o oarecare masura. Spre exemplu intr-o discutie publica legata de probleme politice/administrative se pot mentiona studii, statistici, grafice etc., caz in care as prefera ca persoana cu drept de vot sa priceapa despre ce e vorba. Acum, cata matematica ar trebui studiata si de catre cine, asta o decid persoanele specializate din sistemul de invatamant, ceea ce e si normal, este jobul lor sa analizeze relevanta studiului diverselor materii.
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Poate că n-am fost înţeles bine: la un vocaţional unde tinerii nu făceau decât să înmoaie pesula în acuarele şi să-şi ascută cărbunele de schiţe se făcea... matematică, chimie şi fizică!!!! Nu vi se pare o anomalie? Mie mi se pare. Matematica este necesară în viaţă ca NUCLEU, că nu-i ajută nimic unui pictor să rezolve matrice sau mai ştiu eu ce alte exerciţii. Nu vorbim de nucleul simplu care te ajută să citeşti un grafic, vorbim de exerciţii cu matrice, vorbim de lucruri care nu au ce căuta aici. Prietenul meu e pictor, şi încă unul de succes în ţara în care a emigrat.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Nu mi se pare o anomalie faptul ca faceau matematica, fizica si chimie, cum nu mi se pare o anomalie faptul ca am facut la un liceu cu profil real muzica, literatura, desen, istorie etc. In viata omul nu are de-a face doar cu aria proprie de specializare. OK, materia la un moment dat era mai stufoasa decat ar trebui si s-a mai redus. Deciziile astea sunt gandite si luate de cei in masura sa o faca, de asta ii platim. Sigur, ceva mai multa transparenta nu ar strica.
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Ba da, este o anomalie ca la un liceu vocaţional să faci chimie şi fizică. Faptul că nu vă daţi seama e problema dvs., dar este o anomalie. Este un timp consumat aiurea şi fără nicio logică.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Este parerea dvs. Cei specializati in acest domeniu evident au alta parere. Logica v-am spus si eu in mare cam care ar fi.
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Este o părăre pe care o am atunci când văd cum arată sistemele de învăţământ din afară şi le compar cu sistemul nostru. Dar evident că noi suntem buricul târgului, farul planetei, nu? Din fericire povestea asta se va rezolva în timp, când copii care au îndurat aceste mizerii vor reforma învăţământul, mai precis când îl vor alinia sistemelor din afară. Se va întâmpla, fiţi fără grijă.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Nu suntem "farul planetei", si nici singurii cu acest tip de sistem de invatamant. Altele sunt mai relaxate, altele sunt chiar mai dure ca al nostru. Nu suntem nici far, nici bec spart. In plus, pe ce va bazati ideea ca se vor face schimbari? Si cei din generatia mea (20 si ceva de ani) au indurat aceleasi "mizerii", si altii inaintea noastra. Vedeti semnele unui mare val de schimbare? In afara de introducerea clasei 0 si o oarecare realiniere a programelor ca sa acomodeze noua clasa, ce schimbari substantiale s-au facut in ultimii ani (ma refer la programa, in special)?
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Se vor face. Garantat!
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Garantat...cum? Pareti foarte sigur, si nu prea vad motivele.
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Cei care au copii le cunosc foarte bine.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Si cei care au trecut prin acelasi sistem cunosc aceleasi motive, sau lipsa lor, dupa caz. La ce va referiti, mai exact?
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Părinţii ai căror copii au învăţat în afară - şi cunosc pe cineva nevoit să stea câţiva ani în UK - au comparat sistemul de învăţământ de-acolo cu munca pe ogor autohtonă. Ei sunt primii care şi-au dat seama de falimentul sistemului, dar în general cam toţi părinţii îşi dau seama de acest lucru. Nu e vorba de cei care au trecut CÂNDVA prin sistem, ci de cei care trec ACUM. Aceştia vor schimbarea, şi o vor obţine mai devreme sau mai târziu.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Si eu cunosc pe cineva intr-o situatie similara, tot prin UK si se amuzau copios pe cat de slab e sistemul de acolo. Asa ca parerile sunt impartite, intr-o oarecare masura. "Candva" in cazul meu cel putin se refera la o perioada cand programa era identica sau aproape identica cu cea de acum (in anumite cazuri am observat ca se merge in continuare pe programa pe care am lucrat eu). Asa ca nu vad de ce as fi exclus din discutie. Cat despre cei care vor schimbarea, din nou, imaginea de ansamblu: cati vor acea schimbare si ce justificari au?
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Sistemul din UK oferă şi posibilitatea de a alege dacă vrei să urmezi temeinic un anumit palier sau nu. Sistemul din UK nu e slab, ci e doar un nucleu. Cine vrea mai mult are posibilitatea să urmeze mai mult. Ideea că îndopând capul cuiva cu lucruri care nu au o utilitate practică îl vom transforma în cine ştie ce elită cu care ne vom mândri naţionalistic e aiuristică. Nimeni nu reţine cu forţa. La noi se practică acea memorie de DUMP, adică se învaţă pentru note pentru o perioadă scurtă, iar apoi creierul şterge informaţia ca şi cum ai ieşi dintr-o casă în flăcări. E cel mai stupid şi mai inept mod de a face educaţie. Sistemul din UK nu este slab, ci este un sistem care oferă structurat acel 10% de care ai nevoie. Restul îl faci benevol. La noi nu se reţine nici 0,1% de către o majoritate imensă.
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Sistemul din UK oferă şi posibilitatea de a alege dacă vrei să urmezi temeinic un anumit palier sau nu. Sistemul din UK nu e slab, ci e doar un nucleu. Cine vrea mai mult are posibilitatea să urmeze mai mult. Ideea că îndopând capul cuiva cu lucruri care nu au o utilitate practică îl vom transforma în cine ştie ce elită cu care ne vom mândri naţionalistic e aiuristică. Nimeni nu reţine cu forţa. La noi se practică acea memorie de DUMP, adică se învaţă pentru note pentru o perioadă scurtă, iar apoi creierul şterge informaţia ca şi cum ai ieşi dintr-o casă în flăcări. E cel mai stupid şi mai inept mod de a face educaţie. Sistemul din UK nu este slab, ci este un sistem care oferă structurat acel 10% de care ai nevoie. Restul îl faci benevol. La noi nu se reţine nici 0,1% de către o majoritate imensă.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Avand in vedere cum s-au petrecut lucrurile la votul pentru Brexit (in special lipsa de documentare din partea electoratului), imi permit sa am dubii asupra sistemului lor de invatamant public (mai ales avand in vedere faptul ca ei nu au problemele de finantare pe care le avem noi) si sa constat ca acea situatie este un semnal de alarma ca sistemul lor este foarte probabil insuficient si slab. La noi nu se impune nicaieri in programa invatarea pe dinafara fara intelegere. Pe de alta parte, de ce sistemul din UK si nu cel din Coreea de Sud? http://www.mbctimes.com/english/20-best-education-systems-world
      • Like 0
  • Trăim într-o lume în care succesul se măsoară în hârtii, fie că e vorba de bancnote fie că e vorba de diplome. Ideea "hârtiei salvatoare" este adânc înrădăcinată în subconștientul colectiv. Probabil mulți ne amintim îndemnul părinților și bunicilor: "Du-te mamă la facultate ca să ai o hârtie, să ai o patalama la mână". Nu prea spunea nimeni du-te la școală ca să înveți ceva. Dar mai important decât atât este să știi de ce și ce să înveți. Dacă răspunsul la "De ce sa învăț?" este "Ca să fiu de succes", poate că nu e chiar rău. Dar devine vital cum definim succesul. Dacă înțelegem că ești de succes atunci când "ai", fără a ține cont de "cum" ai ajuns să ai, avem o rețetă pentru dezastru. Corupția se naște din a pune ținta pe "a avea" lăsând la îndemână toate mijloacele posibile. Nu, succesul are mai mult legătură cu modul în care ajungi să ai, cu caracterul, cu respectarea unor reguli construite pe cinste, onoare și adevăr. Oare vom ajunge să înțelegem toate astea ?
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Este efectul unui învăţământ abuziv, construit cu furca, în care eşti obligat să înveţi lucruri care nu-ţi folosesc în mod real, la grămadă cu cele care chiar îţi folosesc. În timp ce în afară s-a identificat acel 10% cu adevărat necesar - şi se predă doar acela - la noi se îndeasă cu furca în capul elevului doar-doar o reţine câte ceva. Rezultatul e cel pe care îl vedem: 0%!!! Nici măcar acel 10% reuşit de alte sisteme de învăţământ. Învăţământul românesc ar trebui aşezat pe baze solide, pe un NUCLEU elementar, în jurul căruia să graviteze o serie de opţionale (sau "pachete educaţionale", cu fac sistemele de învăţământ normale). La noi singurul opţional e religia, restul se învaţă obligat-forţat. E un dezastru! Asta se vede cu ochiul liber.
    • Like 1
    • @ Valentin
      Anon check icon
      De unde stiti ca e vina in principal a "sistemului", si nu a saraciei/lipsei de infrastructura/ bugetului insuficient/standardelor scazute de pregatire/coruptiei ? De unde reiese corelatia mai semnificativa cu sistemul, comparativ cu celelalte cauze?
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Este vina sistemului pentru că vorbim de o lipsă de alegere, o OBLIGAŢIE. Eşti obligat să înghiţi critică literară dacă mergi pe mate-fizică, sau invers, eşti obligat să înghiţi forme avansate de matematică dacă eşti centrat pe filologie. E un sistem care te obligă, care îţi bagă pe gât.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Da, intr-o oarecare masura faci si materii pe care nu te specializezi, pentru ca si acelea au utilitatea lor mai mult sau mai putin directa, dar cum am demonstrat mai sus, nu se poate vorbi de o lipsa de alegere.
      • Like 0
    • @ Anon
      Valentin check icon
      Nu, nu au utilitate şi nu există nici alegere. Alegere înseamnă să optezi pentru un pachet educaţional, adică SĂ NU FACI chimie dacă nu VREI. În România nu scapi de chimie nici măcar în liceele vocaţionale, de muzică sau pictură. Nu poţi opta să nu faci chimie. Aşa că n-aţi demonstrat nimic, iar demonstraţia e contrazisă de sistemel DIN AFARĂ pe care toţi părinţii şi le doresc pentru copiilor.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Nu am spus ca sistemele din afara nu ar contine niste alegeri, dar si la noi exista o alegere in sistem, chiar daca acel tip de alegere nu va place dvs. Incercati sa raspundeti la o intrebare simpla: dupa terminarea a 8 clase elevul isi poate alege liceul pe care il va urma si profilul aferent? Da sau nu? Daca raspunsul e da, atunci a spune ca in sistemul romanesc nu exista alegere e fals. Trebuie sa definim acum cuvantul "alegere"? In orice sistem (public, de stat cel putin), inevitabil elevul se va intalni cu materii care nu ii plac in comparatie cu altele si totusi e nevoit sa le parcurga. Nu el este in masura sa decida ce este necesar sa invete (pentru ca la preuniversitar vorbim inca de ce este necesar, nu de ce se doreste; alegerile care se fac in mediul universitar sunt altceva), si nici parintele (desi legal e liber sa-si tina copilul needucat daca doreste), cu exceptia cazului in care parintele este un specialist din invatamant. Aceasta decizie revine celor care s-au specializat in acest domeniu si care sunt alesi in acest sens, de aia ii platim. Apropo de chimie: http://ismb.edu.ro/documente/discipline/ - aici sunt programele pentru simulari de bac (observati ca lipsesc liceele de arte; doar cele cu profil militar sunt prezente din filiera vocationala, in ceea ce priveste examenul). Aici aveti programele pentru fiecare an: http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c556+588++/. Citez din programa pentru clasa a IX-a: "Pe baza rezultatelor studiilor efectuate, la nivelul
      Comisiei Europene au fost stabilite 8 domenii de competenţe-cheie, fiind precizate pentru
      fiecare domeniu cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile care trebuie dobândite, respectiv
      formate, în procesul educaţional.
      Aceste domenii de competenţe-cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea
      sistemelor educaţionale şi de formare profesională în Europa şi, ca urmare, stau la baza
      stabilirii curriculumului pentru clasele a IX-a şi a X-a – ani finali pentru educaţia de bază." -a, deci in privinta programei lucram dupa standarde europene, ne-am aliniat sistemelor din Europa asa cum spuneti dvs. Daca veti citi mai in amanunt veti observa ca si interdisciplinaritatea e luata explicit in considerare. Poate ar fi bine sa si cititi programele inainte sa le criticati.
      • Like 0
  • Nimeni nu spune ca 60% din fondurile pentru invatamantul superior s-au dat pentru invatamant socio-umanist. Asta in conditiile in care in perioada 1990-2010 au plecat 350.000 de ingineri din Romania, iar dupa 2007 au plecat in jur de 20.000 de medici. Si totul se intampla la o populatie de 20 milioane. Si se mai mira lumea ca ni s-a dus industria sau ca avem sistemul de sanatate cum il avem.
    • Like 1
    • @ Alexandru Amaricai
      Valentin check icon
      Nici americanii n-au un sistem de sănătate mai superb. Acolo nu te duci la medic doar pentru că te doare lobul urechii, cum te duci la noi. Acolo mori cu zile pentru că te poţi trezi fără asigurare oricând.
      • Like 0
    • @ Valentin
      check icon
      este bine sa ne documentam inainte de a ne exprima : https://www.medicare.gov/ - In 2016, most people pay the Part B premium of $104.90 each month.
      • Like 0


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult