Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Apari la televizor, le știi pe toate? Despre relația incestuoasă dintre jurnaliști și politicieni

Gabriela Firea, Robert Turcescu, Laura Chiriac (la aceste alegeri locale), Dan Diaconescu, Tudor Barbu, Sorin Roșca Stănescu, Traian Radu Ungureanu, Cristina Țopescu, Teo Trandafir, Iulian Bădescu (fostul primar de la Ploiești), Radu Mazăre (fostul primar de la Constanța) au ceva în comun: sunt jurnaliști metamorfozați în candidați sau în politicieni. Fenomenul nu este nou și nu este exclusiv românesc. Unii (foști) jurnaliști au ajuns primari sau parlamentari. Alții aspiră să devină. Unii au fost aleși cu largă susținere populară, alții au prins un colegiu favorabil sau un loc eligibil pe o listă de partid.

Câțiva dintre acești jurnaliști-vedete au revenit la meseria lor de bază după o scurtă aventură politică. Aceștia din urmă, pentru că nu au reușit să convingă în alegeri, au revenit în grilă și au reluat emisiunile TV de acolo de unde le lăsaseră înainte de campania electorală. Ca și când campania lor partinică nu s-ar fi întâmplat, ca și când nu ar fi candidat din partea unui partid politic, ca și când nu ar fi susținut și lăudat niciodată formațiunea care îi propulsase politic, acești jurnaliști-politicieni s-au întors senin în presă, după eșecul lor în alegeri și au pozat iarăși în fața telespectatorilor în jurnaliști imparțiali. Fără niciun reproș din partea publicului, fără să scadă în audiențe, ba chiar afișând ipocrit rolul de watchdog al democrației.

Rețeta pare a fi totuși una de succes: notorietatea și popularitatea câștigate din activitatea în presă pot fi capitalizate în voturi. La această rețetă recurg la aceste alegeri locale liderii de partide atunci când nominalizează nume sonore din presa de televiziune pentru a candida la funcția de primar (uneori chiar în locul lor, cum e cazul Băsescu-Turcescu). Ilegal nu este. Dar nu cumva este imoral sau lipsit de etică?

Jurnaliștii-vedetă înțeleg cel mai bine cum funcționează mass-media, cunosc stimulii la care reacționează presa ahtiată după rating, știu să iasă în prim-plan, fac spectacol. Dar ce îi recomandă totuși pentru fișa postului de primar, de exemplu? Cât de relevant este CV-ul lor dacă punem între paranteze notorietatea care decurge din activitatea lor de presă și mai ales din televiziune? Ce argumente au jurnaliștii-vedete pentru ocuparea unor demnități publice în afară de faptul că au apărut la televizor, că au vorbit sau au scris despre alții, că au criticat sau „au analizat”?

Deși nimeni nu posedă o competenţă universală, în comunicarea politică adeseori alegătorii pot fi victimele „efectului de halou", care constă în tendinţa de a atribui unor persoane cu notorietate într-un anumit domeniu competenţe imaginare şi în alte domenii, străine de domeniul specific de activitate al vedetei. Succesul electoral al unor actori sau sportivi celebri – cazul fostului culturist austriac, Arnold Schwarzenegger, care a fost ales guvernator al Californiei este arhicunoscut - arată cât de puternic este acest efect.

În star-sistemul actual, celebritățile se bucură de legitimitate catodică. Este acea legitimitate pe care o oferă apariția pe sticlă cu regularitate. Jurnaliștii-vedetă se bucură la rândul lor de logica „nu apari la televizor, nu exiști” sau „apari la televizor, le știi pe toate.” Aparițiile frecvente în prime-time-ul TV, relația permanentă cultivată prin întâlnirile ritualice din fiecare seară, câștigă încrederea publicului. Jurnaliștii-vedetă vorbesc despre orice, deci se pricep la orice. Efectul de halou, atribuirea de competențe suplimentare unor persoane cu notorietatea în domeniul presei se poate produce cu atât mai mult cu cât jurnalistul cu notorietate este consecvent cu pozițiile sale. 

Alegătorii își pot pune încrederea într-un ziarist doar pentru simplul motiv că este competent într-o emisiune de televiziune. Cazul jurnalistului Moise Guran care a fost propus ca prim-ministru de către telespectatorii săi este elocvent. Cu atât mai mult cu cât realizatorul TV nu a luat nicio clipă în serios o asemenea propunere. Ba mai mult, Guran a refuzat să folosească simpatia publicului pentru a obține funcții politice și a respins de pe poziții etice amestecul jurnalismului independent cu politica.

Aflate la vânătoare de personalități din societatea civilă, partidele sunt primele afectate de efectul de halou. Cu cât figura jurnalistului este mai cunoscută, cu atât este mai interesantă pentru partidele aflate în criză de cadre. Uneori, celebritățile sunt interesante și pentru public. În cazul românesc, publicul a devenit însă tot mai pretențios, mai activ și mai critic pe rețelele de socializare. Pe facebook, pe twitter sau în blogosfera relațiile sunt orizontale, iar candidatul este egalul user-ului care comentează pe wall-ul său. Pe internet este mult mai dificil pentru candidați să convingă doar cu fotografii, clipuri și statusuri de vedetă.

Jurnaliștii-vedetă din România trebuie să treacă de două ori testul alegerilor în 2016: la locale și la parlamentare. Depinde doar de maturitatea alegătorilor dacă vor sancționa relația incestuoasă dintre jurnaliști și politicieni sau dacă vor fi iarăși victimele efectului de halou. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Excelent articol, Toni! Foarte bine punctat. Imi vin in cap cateva lucruri pe care le adaug aici. Un exemplu este si Lavinia Sandru, care ulterior carierei politice se lamenta pe la TV de parca venise din spatiu, nu de pe scena politica. La fel si Cosmin Gusa - si el tot fost jurnalist. Ceea ce scrii tu m-a dus cu gandul la cursul de politologie din facultate, cand ne vorbeai despre autoritatea epistemica...autoritate pe care baietii astia nu o detin. Imi trece prin cap exemplul cu Monica Tatoiu, care isi da cu parerea oricand, despre orice... Pe de alta parte, eu cred foarte mult in principiul Pareto, 80 % - 20 %, si cred ca alegatorii reactioneaza cam la fel... ei sunt tentati sa aleaga o persoana pentru ca acea persoana are vizibilitate (efect de halou) si au senzatia ca o cunosc...dar ei nu stiu de fapt nimic si nu au idee cata mizerie exista in acest sistem mass-media. Relevant pentru argumentul meu este un sondaj privind cele mai cunoscute persoane din Romania, realizat in urma cu ceva ani, care era dominat de figurile lui Gigi Becali si Miron Cozma... daca astia candidau atunci, obtineau lejer 10 %, ceea ce inseamna foarte mult si spune si mai multe despre nivelul nostru de cultura si educatie, ca natiune. Doi la mana, ai omis un lucru care mie mi se pare foarte important. Acesti jurnalisti (as fi tentat sa scriu pseudojurnalisti), beneficiaza de un networking foarte puternic...au o retea bine pusa la punct, bazata pe prietenii si atunci se misca intre studiourile TV cu mare lejeritate. Sunt sigur ca intelegi perfect ce spun. Relatiile lor sunt extrem de importante.

    In rest...chapeau... ii voi da si eu share acestui articol, cu permisiunea ta!

    Cu stima,
    • Like 1
  • Buna seara .Asa cum febra anunta debutul unei boli,la fel si candidaturile jurnalistilor sunt semnul patognomic al unei grave suferinte care a cuprins intreaga societate.Nu cred absolut deloc in jurnalistii candidati,admit insa ca societatea este in suferinta.
    • Like 1
  • Cred ca "relatie incestuoasa" este putin spus, cel putin in unele cazuri . Am sa exemplific doar cu exemplul domnului Turcescu ... Acum cativa ani urmaream confruntarea Basescu, Geoana in campania pentru presedentie, moderator domnul Turcescu . Domnul Geoana este knockout dupa intrebarea referitoare la vizita la Ovidiu Vantu, dar exista o proba grea si pentru domnul Basescu ...intrebarea privind lovirea unui copil ... Aici intervine domnul Turcescu si spre surpriza mea, in intrebare se adauga doua cuvinte , cuvintele "cu pumnul". Deci in loc sa-l puna pe domnul Basescu sa jure ca nu a lovit copilul , domnul Turcescu il pune sa jure ca nu a lovit "cu pumnul" copilul si domnuil Basescu jura linistit ... Oare aceasta intrebare nu a influentat decisiv confruntarea ? Apoi domnul Turcescu s-a trezit "acoperit", iar acum candidat pentru PMP...vedeti ce fac doua cuvinte cuvintele "cu pumnul" ?
    • Like 2
  • Acesti pseudo-politicieni 'catodici", de televiziune sunt victimele propriului efect de "swallow" pe care media tv le creeaza atat pentru privitor, cat si pentru cel privit. Se pare, din pacate, ca "the sun always shines on TV" (A-ha), sau chiar viata insasi, ca nu se poate altfel, de aceea acest incest devine norma si o placere, o juisare virtuala, si care, in final, isi "devoreaza" actantii (vezi cazurile atator vip-uri artistice si politiceȘ de la Madalina Manole, Zina Dumirescu, Botezatu, pana la Firea, Vanghelie s.a.m.d.). Cine isi mai aminteste de nasterea filmata in direct la "Suprize, surprize", ori de atatea inmoramntari televizate, arestari, lansari de albume, filmari paparazzi programate, camere ascunse si "sex tape"-uri? Politicienii, acesti oameni de carton, atat de sobri, in costumul cenusiu, sunt "gorilele" descrise Rebreanu, iar noi privitorii avem nevoie sa ne proiectam, inttodeauna aposteriori, o ura si o violentacare nu ar trebui sa ne defineasca, dar mantuirea "e un lucru mare". In concluzie, sa nu uitam acest an, care, prin tot funambulescul vizual ("dezertari"de la Eurovision din motive financiare, candidaturi sinistre ale celor cu dosarele DNA pe masa, falimentul moral al TVR-ului) este complet dadaist, dar foarte putin artistic! Si pentru cine mai are rabdare savada un film "sugestiv" pentru discutia de fata, recomand Iván Zulueta cu ultra-inovatorul sau film "Arrebato”, la inceput de '80. Saptamana luminata, oriunde, oricand, oricui!

    Arrebato - Film şi realitate
    • Like 2
  • check icon
    politician =prezenta fizica +vorbire coerenta +idei comune +spontaneitate retinuta +deschidere pozitiva momentana >si de aici incolo intervine saracia romanilor :)< +compromis +usor retardat +incapabil ca rationeze finaluri de proiect +tentat de toate pacatele lumesti +un grup de borfasi numit partid
    • Like 1
  • Se merge pe ideea ca doar daca apari la televizor existi. Jurnalistii pot sa fie considerati paznici ai societatii. Aparitiile la televizor le dau credibilitate si oamenii ii aleg. Articolul analizeaza foarte bine aceste aspecte. Insa odata ajunsi printre politicieni jurnalistii uita de oamenii care i-au votat. Devin si ei un fel de demagogi pur sange la fel precum politicienii vechi.
    • Like 1
  • Surprinzător, dar încercarea de a transforma notorietatea în voturi nu-i invenție românească. :-) Donald Trump e un bun exemplu. Înainte de a fi politician, Trump este un star TV. Un “entertainer”.

    Problema cea mare nu este faptul că oamenii aceștia sar de cealaltă parte a baricadei, ci nivelul lor de competență. Despre caracter nu mai vorbim, pentru că știm foarte bine că nu este un criteriu pentru compatrioții noștri care votează. “Știu că mă minți, dar măcar minte-mă frumos” funcționează foarte bine în relația politician-alegător, în România. Dacă e să vorbim concret, Firea și-a demonstrat limitele, cu vârf și îndesat, în vreme ce Turcescu s-a transformat într-un personaj sinistru, dacă n-a fost de la bun început. Un contorsionist care trece de la rolul de jurnalist la cel de agent secret, de la cel de blogger la cel de politician. Un măscărici. Dintre “foști” politicieni-vedetă, primul exemplu care-mi vine în minte este cel al lui Ilie Șerbănescu. Pentru el, trecerea de la statutul de star Pro TV la cel de ministru a fost - ca să fim eleganți - abruptă.

    Sunt ziarist de vreo 20 de ani, iar tentațiile sunt multe în meseria aceasta, e adevărat. Să faci pasul spre politică este doar una dintre ele.
    • Like 2
  • L-as fi votat si eu pe Moise Guran - macar ca Ministru de Finante :)
    • Like 3
    • @ Irina Mihailescu
      Dragă Irina, cetățenii nu votează miniștri. Miniștrii sunt numiți. Alegătorii români votează reprezentanți în Parlament sau în Primării. Și își aleg direct Președintele.
      Pe de altă parte, Moise Guran nu ar fi acceptat nominalizarea la niciun minister, chiar dacă are competențe în economie sau finanțe. Dar să presupunem că ar fi acceptat să fie ministru tehnocrat vreme de un an. Cum s-ar fi întors el în presă după un an de mandat? Cum ar fi justificat revenirea în media și cum ar fi prezentat analizele sale ulterioare (chiar asupra propriului mandat) ca fiind obiecte ? Etica, integritatea și deontologia profesională în cazul său și-au spus cuvântul. Spre deosebire de alți jurnaliști-economiști, precum Ilie Șerbănescu, dat exemplul într-un alt comentariu.
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult