Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Bogdan Rațiu, profesorul care îi învață româna pe elevii maghiari: În clasa a IX-a un elev nici nu putea să îi spună doctorului, în română, ce îl doare. La sfârșit de clasa a XII-a a dat la Universitate în limba română

Bogdan Rațiu

(Sursa foto: proiectulmerito.ro)

Într-a IX-a, muncește pe rupte. Face fișe de vocabular, altceva decât cele din manuale. Încearcă să le ofere elevilor o coerență lingvistică până în clasa a X-a, când începe să le predea literatură. 

Bogdan Rațiu, 32 de ani, este profesor de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, din Târgu-Mureș. Bogdan Rațiu și-a terminat doctoratul la 27 de ani și face parte dintre profesorii MERITO 2019, proiect care recunoaște excelența în educație.

Predă limba română pentru elevi maghiari. Nu i se pare neapărat greu, ci mai degrabă provocator. Mai ales la orele de la clasa a IX-a. Și asta pentru că, deși elevii învață limba română și până în clasa a VIII-a, programa e așa făcută încât nu le oferă chiar competența de comunicare, așa cum se spune în documente. Copiii îl înțeleg, dar „încă nu au capacitatea de a produce neapărat foarte bine mesaje orale sau scrise”.

Explicația ar putea fi legată de o schimbare a mentalității în ultimii 20-30 de ani, crede Bogdan Rațiu, care simte o închidere a comunității din zonă. În plus, în liceu sunt strict elevi maghiari, iar ei nu interacționează și nu își fac foarte ușor prieteni români de vârsta lor.

O diferență se simte la elevii care fac sport sau alte activități în care au contact cu copii români, iar astfel învață mult mai ușor limba română, spune profesorul.

Când a început să predea la „Bolyai Farkas”, în urmă cu 10 ani, Bogdan Rațiu și-a gândit o metodă proprie de predare, mai ales pentru că avea de-a face cu adolescenți care nu stăpâneau bine limba română. A simțit că resursele și materialele didactice nu l-au ajutat, așa că profesorul a încercat să ia totul de la zero, singur. Acum pe copii îi vede că vin cu plăcere la orele lui, datorită „firescului” pe care dascălul l-a arătat la clasă.

„La început i-am văzut așa - ei sunt maghiari, eu sunt român. Dar acum am ajuns să nu mai fac această diferență”.

Cea mai mare satisfacție de când le predă elevilor maghiari? „Am văzut schimbarea de mentalitate. Dacă a venit un elev de exemplu din Harghita sau Covasna, în clasa a IX-a nu vorbea deloc româna. Nici nu putea să îi spună doctorului ce îl doare. La sfârșit de clasa a XII-a a dat la Universitate în limba română, la inginerie. Sunt mulți care fac lucrul acesta”, a povestit Bogdan Rațiu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Iar metodele lui au avut succes. În ultimii ani a început chiar să aibă din ce în ce mai mulți olimpici naționali, care au concurat cu elevii români. Anul trecut, a obținut și primele două note de 10 la Bacalaureat cu elevi maghiari. „Ambiția pe care o am știu să le-o transmit și lor”, explică profesorul de limba română.

Bogdan Rațiu și Ana-Maria Rusu, profesori MERITO, au fost invitații ediției din această săptămână a emisiunii „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu. Emisiunea poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14.05. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Necunoașterea limbii de stat este cauzată de nerespectarea autorităților din învățământ a programei școlare, mai ales în județe precum Harghita sau Covasna. În loc să fie angajați profesori de limba română în gimnaziu sunt angajați strict profesori unguri care nu vobesc cu elevii decât în limba lor.
    • Like 0
  • Bun, asta este programa de limba romana pentru minoritatea maghiara, asa cum scrie pe site-ul ise.ro : http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/02-Limba%20si%20literatura%20romana%20pentru%20minoritatea%20ma
    ghiara.pdf

    Intrebarea mea este: elevii maghiari invata limba romana inca din clasele 1-4? Eventual ca pe o limba straina? Daca raspunsul este nu, atunci domnul profesor are dreptate, programa de gimnaziu porneste cu niste cerinte care in mod normal s-ar adresa unor elevi care pot deja vorbi romaneste bine. Caz in care, desigur aceste programe (si de ciclu primar si de gimnaziu) ar trebui regandite.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult