Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Bogdan Rațiu, profesorul care îi învață româna pe elevii maghiari: În clasa a IX-a un elev nici nu putea să îi spună doctorului, în română, ce îl doare. La sfârșit de clasa a XII-a a dat la Universitate în limba română

Bogdan Rațiu

(Sursa foto: proiectulmerito.ro)

Într-a IX-a, muncește pe rupte. Face fișe de vocabular, altceva decât cele din manuale. Încearcă să le ofere elevilor o coerență lingvistică până în clasa a X-a, când începe să le predea literatură. 

Bogdan Rațiu, 32 de ani, este profesor de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, din Târgu-Mureș. Bogdan Rațiu și-a terminat doctoratul la 27 de ani și face parte dintre profesorii MERITO 2019, proiect care recunoaște excelența în educație.

Predă limba română pentru elevi maghiari. Nu i se pare neapărat greu, ci mai degrabă provocator. Mai ales la orele de la clasa a IX-a. Și asta pentru că, deși elevii învață limba română și până în clasa a VIII-a, programa e așa făcută încât nu le oferă chiar competența de comunicare, așa cum se spune în documente. Copiii îl înțeleg, dar „încă nu au capacitatea de a produce neapărat foarte bine mesaje orale sau scrise”.

Explicația ar putea fi legată de o schimbare a mentalității în ultimii 20-30 de ani, crede Bogdan Rațiu, care simte o închidere a comunității din zonă. În plus, în liceu sunt strict elevi maghiari, iar ei nu interacționează și nu își fac foarte ușor prieteni români de vârsta lor.

O diferență se simte la elevii care fac sport sau alte activități în care au contact cu copii români, iar astfel învață mult mai ușor limba română, spune profesorul.

Când a început să predea la „Bolyai Farkas”, în urmă cu 10 ani, Bogdan Rațiu și-a gândit o metodă proprie de predare, mai ales pentru că avea de-a face cu adolescenți care nu stăpâneau bine limba română. A simțit că resursele și materialele didactice nu l-au ajutat, așa că profesorul a încercat să ia totul de la zero, singur. Acum pe copii îi vede că vin cu plăcere la orele lui, datorită „firescului” pe care dascălul l-a arătat la clasă.

„La început i-am văzut așa - ei sunt maghiari, eu sunt român. Dar acum am ajuns să nu mai fac această diferență”.

Cea mai mare satisfacție de când le predă elevilor maghiari? „Am văzut schimbarea de mentalitate. Dacă a venit un elev de exemplu din Harghita sau Covasna, în clasa a IX-a nu vorbea deloc româna. Nici nu putea să îi spună doctorului ce îl doare. La sfârșit de clasa a XII-a a dat la Universitate în limba română, la inginerie. Sunt mulți care fac lucrul acesta”, a povestit Bogdan Rațiu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Iar metodele lui au avut succes. În ultimii ani a început chiar să aibă din ce în ce mai mulți olimpici naționali, care au concurat cu elevii români. Anul trecut, a obținut și primele două note de 10 la Bacalaureat cu elevi maghiari. „Ambiția pe care o am știu să le-o transmit și lor”, explică profesorul de limba română.

Bogdan Rațiu și Ana-Maria Rusu, profesori MERITO, au fost invitații ediției din această săptămână a emisiunii „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu. Emisiunea poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14.05. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Necunoașterea limbii de stat este cauzată de nerespectarea autorităților din învățământ a programei școlare, mai ales în județe precum Harghita sau Covasna. În loc să fie angajați profesori de limba română în gimnaziu sunt angajați strict profesori unguri care nu vobesc cu elevii decât în limba lor.
    • Like 0
  • Bun, asta este programa de limba romana pentru minoritatea maghiara, asa cum scrie pe site-ul ise.ro : http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/02-Limba%20si%20literatura%20romana%20pentru%20minoritatea%20ma
    ghiara.pdf

    Intrebarea mea este: elevii maghiari invata limba romana inca din clasele 1-4? Eventual ca pe o limba straina? Daca raspunsul este nu, atunci domnul profesor are dreptate, programa de gimnaziu porneste cu niste cerinte care in mod normal s-ar adresa unor elevi care pot deja vorbi romaneste bine. Caz in care, desigur aceste programe (si de ciclu primar si de gimnaziu) ar trebui regandite.
    • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult