Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce au aflat cei 30 de magistrați români care au mers la Bruxelles să reclame atacul guvernării PSD-ALDE la Justiție. Judecătorul Cristi Dănileț: „Comisia Europeană nu mai are niciun fel de toleranță!”

Protestul magistraților la Bruxelles

30 de magistrați români, între care și judecătorul Cristi Danileț, s-au întâlnit joi la Bruxelles cu oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai Direcției Generale pentru Justiție pentru a le vorbi despre situația sistemului judiciar din România. Reprezentanții magistraților români au protestat la Bruxelles, în Place Poelaert, față de asaltul actualii puteri asupra justiției din România. 

„Dacă și noi, magistrații, am ieșit în fața tribunalelor cu pancarde și cu banderole vă dați seama că situația este gravă. Tocmai de aceea am și decis ca 30 dintre noi, reprezentanți ai Forumului Judecătorilor din România,ai Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și ai Asociației Inițiativa pentru Justiție, să ne deplasăm la Bruxelles pentru a trage un semnal de alarmă în inima Europei. Nu cred că se mai pot face foarte multe lucruri acasă din proprie voință fără presiune europeană. Repet, am arătat astăzi Comisiei Europene că fără o presiune puternică din partea ei, acasă nimic nu se întâmplă”, a declarat Danileț într-un interviu pentru Republica.ro.

Ați fost prezent la Bruxelles, unde ați avut o serie de întâlniri cu oficiali ai Comisiei și ai Parlamentului European. Ce le-ați transmis acestora?

Faptul că în România situația pe Justiție este dezastruoasă! Că din cauza Parlamentului și a Guvernului din România nu mai există eficiență în domeniul Justiției penale și luptei anticorupție și că așteptăm atitudini ferme din partea oficialilor europeni prin care să forțeze autoritățile române să respecte independența Justiției.

Cum poate Uniunea Europeană, prin instituțiile ei, să intervină asupra situației din România?

Din momentul în care noi suntem în Europa există anumite standarde europene pe care orice țară membră trebuie să le îndeplinească. În momentul în care în materie de justiție și anticorupție se încalcă aceste standarde, Comisia Europeană poate atenționa mai întâi pe canale diplomatice, să pornească discuții cu autoritățile responsabile fiind vorba de autoritățile române, în cazul nostru respectiv, în cele din urmă, ca ultimă soluție, să declanșeze procedura de infringement, adică să dea în judecată până la urmă statul care nu respectă respectivele condiționalități pentru a-l forța prin intermediul acestei proceduri.

Vorbim aici de activarea Art. 7 din Tratatul Uniunii Europene, dar nu ar însemna asta o rupere a României de nucleul de influență a Europei și o aruncare a acesteia în cercul de influență rusească? Nu riscăm cam mult cerând Uniunii să intervină, știind că singura intervenție reală este activarea acestui Articol? 

Acum văd că și în cazul Poloniei s-a activat această procedură, or, Polonia este membră a UE dinaintea României, iar în Polonia s-a încălcat grav independența Justiției dându-se niște legi prin care s-au înlocuit judecătorii Curții Constituționale, Curții Supreme și președintele instanțelor din Polonia. Și acolo situația este dezastruoasă și iată Comisia Europeană a fost nevoită în cele din urmă să acționeze în judecată la Luxemburg statul polonez. Mă gândesc că România nu ar trebui să ajungă în această situație și tocmai sub amenințarea acestei proceduri de infringement, a articolului 7 și apoi la Luxemburg, ar trebui ca România să o ia pe calea dreaptă ca să zic așa.

Proiectul european are până la urmă o singură soluție pentru a se salva. Vedem că situația României nu e una unicat, că există probleme și în alte state. O integrare mai profundă, o uniformizare a legilor din statele UE, o aducere la aceleași standarde, poate chiar o federalizare a uniuni, nu ar rezolva mai eficient și pe un timp mult mai îndelungat toate aceste probleme, inclusiv cele din Justiție?

În mod obligatoriu! De ce?! Pentru că Uniunea Europeană este până la urmă o mare familie care se întemeiază pe anumite valori. Aceste valori trebuie respectate în egală măsură de toate statele, și cele fondatoare, și cele nou intrate. Gândiți-vă că după România a intrat în UE Croația fără niciun fel de mecanism de monitorizare pe când Bulgaria și România, care iată sunt de 12 ani în Uniune și totuși sunt monitorizate în continuare de către Comisia Europeană cu privire la stadiul de îndeplinire a condiționalității în materie de justiție și anticorupție. Personal cred că România a fost primită prea devreme în Uniunea Europeană. Nu eram încă pregătiți, dar pe baza promisiunilor politice de atunci, a angajamentelor politice, România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianurie 2007. De atunci și până în prezent noi trebuia să îndeplinim mai multe recomandări. Aceste recomandări noi nu ne le-am îndeplinit statul român considerând că tot ce e recomandare înseamnă „opțional”. Noi, magistrații români, cel puțin cei care astăzi am fost prezenți aici, considerăm că aceste condiționalități, aceste recomandări, sunt chestiuni obligatorii de implementat. Iată că trebuie găsit un mecanism prin care să fie forțat statul român să îndeplinească recomandările, este ceea ce eu numesc standarde, iar aceste standarde trebuie respectate pe tot teritoriul Uniunii Europene. Ele reprezintă de fapt niște valori comune care trebuie împărtășite în mod egal de statele membre indiferent că este vorba de un stat mai vechi sau de un stat mai nou.

Cu ce mesaj plecați înapoi în România după toate aceste întâlniri de astăzi?

Au fost întâlniri la nivel înalt la Comisia Europeană, la Parlamentul European și la Direcția Generală pe Justiție, care răspunde de implementare a MCV. Concluziile mele personale pe care le-am tras sunt că la nivel european nu se mai tolerează niciun fel de act normativ prin care se încalcă independența justiției și domeniul anticorupție și că, cel puțin Comisia Europeană este pregătită să reacționeze imediat dacă s-ar legifera prin intermediul unei ordonanțe de urgență în aceste două domenii, în aceste două sectoare. Deci Comisia Europeană nu mai are niciun fel de toleranță!

Ce se întâmplă în România?! Noi de aici, din diaspora, vedem poate și săptămânal cum un fost deținut, eliberat în baza modificărilor de dată recentă a legilor, recidivează. Politicienii în schimb nu contenesc în a ne chema acasă. Mai este acest acasă un mediu sigur? 

Ce să vă spun?! Eu locuiesc acolo în România, îmi place să cred că fac parte dintr-un sistem juridic care luptă împotriva infracționalității. În același timp nu pot să nu recunosc faptul că se dau legi prin care deținuții, inclusiv cei periculoși, sunt lăsați în libertate, prin care trebuie lăsați în libertate înainte de termen. Eu cred că o presiune pozitivă trebuie să o facă asupra parlamentarilor români atât societatea civilă, cât și magistrații. Până la urmă și eu vreau să trăiesc într-o țară sigură și într-o țară în care condițiile de viață să fie la nivelul standardelor europene. Eu nu sunt politician să spun veniți în România că o să vă meargă bine. Vă pot spune însă că împreună trebuie să reușim să punem România pe drumul ei european.

Totuși, România este ținută de ceva timp într-un iureș general al modificărilor și al ordonanțelor de urgență. Avem deja 3 ani de când suntem ținuți cu inima în gât și cu pancarta la ușă. Cum ieșim de aici, din situația asta?

Dacă și noi, magistrații, am ieșit în fața tribunalelor cu pancarde și cu banderole vă dați seama că situația este gravă. Tocmai de aceea am și decis ca 30 dintre noi, reprezentanți ai Forumului Judecătorilor din România,ai Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și ai Asociației Inițiativa pentru Justiție, să ne deplasăm la Bruxelles pentru a trage un semnal de alarmă în inima Europei. Nu cred că se mai pot face foarte multe lucruri acasă din proprie voință fără presiune europeană. Repet, am arătat astăzi Comisiei Europene că fără o presiune puternică din partea ei acasă nimic nu se întâmplă. Și atunci, cred și eu că pe de o parte cetățenii trebuie să iasă la vot să aibă grijă ce parlamentari aleg în funcții, iar pe de altă parte magistrații români trebuie să aibă reacții ferme imediate, anume procesele să dureze mai puțin, iar demnitarii, funcționarii, magistrații care sunt găsiți vinovați de săvârșirea de infracțiuni, în special de corupție, să fie aspru sancționați. Pe de o altă parte societatea civilă trebuie să fie cea care să se bată pentru o justiție independentă și pentru o lege care să sancționeze în mod aspru corupția.

Justiția în România pierde din încredere prin toate aceste crize și aceste modificări care se țin lanț. Se mai poate repara această încredere? Cum?

Cu siguranță! În ultimii ani s-a înnoit foarte mult corpul de judecători și de procurori. Gândiți-vă că am colegi care sunt născuți după Revoluție, care nu au prins perioada comunistă, nu sunt influențați de mentalitatea comunistă. Pentru ei este important să avem o legislație prin intermediul căreia să fie sancționați cei care încalcă legea. Deci eu cred că trebuie să avem încredere în judecătorii și procurorii din noua generație și vă asigur că cel puțin trei sferturi dintre ei sunt sub 40 de ani sunt neatinși de virusul comunist și merită acest cec în alb al încrederii.

Ce o să se întâmple în continuare, cum credeți că o să decurgă situația în România?

Așteptăm și noi să vedem dacă se vor promova sau nu se vor promova acele Ordonanțe despre care se tot vorbește de două săptămâni, proiecte de ordonanțe care au ieșit pe surse și le-am cunoscut și noi magistrații. Am văzut că au primit aviz negativ de la CSM iar noi, judecătorii și procurorii, spuneam că nu avem nevoie de acestei ordonanțe. Ieri, Frans Timmermans a atenționat Guvernul român într-o declarație publică că vor reacționa imediat dacă apar aceste ordonanțe. Văd că deocamdată Guvernul român a suspendat discuțiile și cred că toate acestea sunt dovezi că presiunea pozitivă pusă asupra Guvernului îi face pe politicieni să renunțe, cel puțin pentru o periodă, la aceste ordonanțe. Viața politică e plină de tumult și de frământări. Pe de altă parte, referendumul care ne așteaptă, alegerile care ne așteaptă, sunt și ele pietre de încercare. Dacă într-adevăr tineretul iese la vot, dacă într-adevăr tineretul își dorește oameni corecți, dacă într-adevăr în România pot fi aleși anul viitor parlamentari care să mențină traiectul acesta al României către Europa. Eu ca magistrat care sunt deja între două vârste sper într-adevăr, îmi pun și eu speranțe în tineretul patriei care, dacă iese la vot, cu siguranță va putea influența într-un mod, aș putea spune, semnificativ rezultatul alegerilor. Și eu ca magistrat îmi doresc parlamentari care să susțină, care să respecte, standardele europene și care să instituie cu adevărat în România un regim democratic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asta, cu "sunt nascuti dupa Revolutie, deci nu sunt influentati de mentalitatea comunista" e dulce, dulce rau de tot. Mentalitatea comunista e tot aia cu cea capitalista de dinainte si de dupa comunism, care zicea ca reusesti sa accezi social daca iti dovedesti loialitatea, nu competenta. Or, asta o sugi de la tzatza mamei si o ai in familia ta de infractori, unde ai invatat ca ceea ce conteaza este sa ai pile, cunostinte si relatii. Aaaa-tat!
    • Like 1
    • @ Anca Paduraru
      Nu este chiar asa, un individ este expus la mediul familial, dar si la cel scolar (școală, liceu, facultate), si mai nou la mediul online. Ponderea lucrurilor pe care le învață din familie nu mai este majoritară. De aceea cred ca este corectă afirmația ca cei născuți după 1989 au in general un mod de a gândi mai modern, mai liberal.
      Nu îmi pot imagina un tânăr de 25 de ani visând la ajutorul social si la micii si berea la pahar de plastic de la parangheliile electorale pesediste
      • Like 0
    • @ Anca Paduraru
      Complet fals. Chiar si din generatia veche exista exceptii, totul depinde de educatie. Eu am prins copilaria comunista pana la 7 ani (fix cand iti trebuie educatia aia "buna") si n-am luat in viata mea nici macar un ajutor de somaj. Da, si stiu cum era sa dai X ca sa ajungi in fata la paine si la alte produse considerate "de top" prin 1987-88, dar nu mi-a intrat in cap si nici nu am folosit. Daca esti din familie de baroni locali, evident ca tot neamul de la maimuta pana la extraterestri va fura si va face combinatii...
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult