Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Ce iese din mâinile lor: pentru o arhitectă și un inginer de telecomunicații, antreprenoriatul este „brățară de aur”. GENERAȚIA B

O arhitectă și un inginer de telecomunicații erau acum câțiva ani doi niște simpli angajați dezamăgiți de monotonia cotidiană.

Simțeau că aveau energia și inspirația să pornească ceva pe cont propriu, așa că au decis să experimenteze design-ul web și grafic. Întâlnirea cu bijuteriile contemporane, de care erau pasionați, s-a dovedit însă impulsul de care aveau nevoie.

Ioana Streza (29 de ani, arhitect) și Alexandru Burlacu (30 de ani, inginer telecomunicații) au înființat propriul atelier în București și au început să lucreze împreună în domeniul bijuteriei din 2014, la un an de la absolvirea școlii de creație de bijuterie Assamblage.  

„Lucrurile au evoluat natural, de la hobby la business. Ne-am dat seama că, în decurs de un an, atelierul s-a tot mărit, iar timpul nostru liber a fost dedicat aproape în întregime bijuteriei. După acest interval, în mod firesc, a apărut oficial și compania Contemporia, magazinul online, participările la târguri și expoziții”, povestește Alexandru Burlacu.

Despre creația de bijuterie spune că este un domeniu în care poți începe o mică afacere fără o investiție inițială mare. În același timp ai control total asupra produsului.

Să poți realiza singur un obiect, de la faza de desen pe hârtie și până la cea de execuție, să cotrolezi calitatea lucrăturii, să poți experimenta, li se pare un beneficiu major. În plus, satisfacția personală este foarte mare să vezi cum bijuteria din imaginație se materializează în propriul atelier, într-un obiect finit și mai ales dorit de public.

„Ideea de a transforma interesul pentru design-ul de bijuterie într-o afacere a pornit și de la o tendință care se manifestă tot mai accentuat și în România: creșterea numărului de cumpărători interesați de produse de design. În special în domeniul modei tot mai mulți își doresc să se diferențieze, optând pentru produse personalizate sau realizate în serie mică, de producători locali în detrimentul bradurilor «de mall»”, explică cofondatorul Contemporia.

Pentru înființarea atelierului – mobilier și echipament de bază - și materii prime au investit inițial aproximativ 5.000 de euro. A urmat realizarea magazinului online, cursuri de perfecționare în domeniul bijuteriei, în marketing și antreprenoriat.

„Eram convinși că a realiza un produs inedit, calitativ și lucrat manual este suficient pentru a vinde. Bineînțeles că lucrurile nu stau deloc așa”

Încet, încet, au învățat ce înseamnă un business.

Când se uită în spate, deși au trecut doar 3 ani, spun că se amuză de naivitatea lor de la început.

„Într-o primă fază eram convinși că a realiza un produs inedit, calitativ, lucrat manual etc. este suficient pentru a vinde. Bineînțeles că lucrurile nu stau deloc așa. Promovarea, noutatea, prezența constantă atât în online cât și în offline, buna cunoaștere a profilului clientului atârnă greu în balanța succesului pe piață”, vede acum lucrurile tânărul antreprenor.

Amândoi au urmat cursuri de marketing și antreprenoriat, au deschis magazinul online, au făcut parteneriate cu magazine pentru prezența în offline. Brandul Contemporia a început astfel să crească și să fie din ce în ce mai vizibil.

În prezent au o bază de clienți fideli care revin constant, iar în ultimul an numărul de propuneri de colaborare pe diverse proiecte din partea unor companii de renume a crescut.

În viitorul apropiat își doresc să își deschidă un showroom în București și să se extindă și în afara țării prin parteneriate cu boutique-uri și magazine online din Uniunea Europeană. 

Fiecare piesă este realizată manual în proporție de 90%

Procesul de producție a bijuteriilor Contemporia începe cu materia primă - profile de metale prețioase-argint și aur și pietre prețioase și semiprețioase pe care le procură atât din țară, cât și din Anglia și Germania, țări cu tradiție în prelucrarea metalului prețios și a pietrelor pentru bijuterie.

Apoi procesul de producție continuă în atelierul din București, unde fiecare piesă este realizată în proporție de 90% manual.

Pentru anumite procedee mai complexe, cum ar fi gravura laser, apelează la bijutieri cu ateliere dotate performant.

„În ultima vreme experimentăm și tehnici alternative de creație, cum este modelarea și printarea 3D”, spune întreprinzătorul.

Sunt atenți la cele mai mici detalii.

„Deoarece ne dorim să oferim o experiență coerentă, inedită, așa cum credem că sunt bijuteriile noastre, acordăm o atenție specială și ambalajelor, pe care le importăm din Germania. Sunt amblaje realizate manual și concepute de designeri talentați”, continuă cofondatorul Contemporia.

Comenzi din Anglia, Polonia și Emiratele Arabe Unite

Cea mai mare parte a vânzărilor vin din mediul online, prin intermediul magazinului propriu, www.contemporia.ro și în ultima vreme prin recomandări de la clienți mulțumiți, spune el.

„Clienții Contemporia sunt persoane active din mediul urban, cu studii superioare, preocupate de domeniile creative, deschise la noutate. Cei mai mulți clienți sunt din București și Cluj-Napoca, în general din orașele mari ale României. Am primit însă comenzi și din Anglia, Polonia și chiar din Emiratele Arabe Unite, ca urmare a promovării pe rețelele de socializare ce oferă oportunitatea de a ajunge relativ ușor la un public larg”, mai spune Alexandru Burlacu.

Cele mai vândute sunt inelele, în special cele din aur și verighetele.

Prețurile pentru verighete sunt cuprinse între 500 și 1.000 de euro, iar pentru celelalte bijuterii între 20 și 350 de euro. Cea mai scumpă bijuterie a fost o pereche de verighete unicat, personalizate, din aur de 14 K, care a costat 1.200 de euro.

Principala provocare ca antreprenor: să faci diferența între tine și afacere

„Din punctul nostru de vedere, principala provocare ca antreprenor este să faci diferența între tine și afacere. Trebuie să pui niște bariere clare: unde se termină viața personală, aspirațiile personale și unde începe afacerea, astfel încât deciziile pe care le iei să fie cele mai bune, atât pentru tine, cât și pentru business-ul tău. Este firesc, mai ales în domeniile creative, să existe o suprapunere însă este mai important echilibrul”, spun cei doi antreprenori.

„Noi ne-am lovit până acum de două situații care ne-au ridicat semne de întrebare: lucrul în cadrul Contemporia ne place atât de mult, încât am ajuns de multe ori să neglijăm viața personală care este absolut necesară pentru reîncărcarea bateriilor și a energiei creatoare și realizarea unor produse care ne plac nouă foarte mult, dar care poate nu sunt cele mai vandabile”, continuă Alexandru.

„Cel mai greu este să primești critici fără să te demobilizezi”

„Viața de antreprenor este o continuă neliniște: „Oare fac bine ce fac?, Oare asta e decizia bună?”, așa că cel mai greu este să primești critici fără să te demobilizezi, ci să cauți soluții de îmbunătățire și oportunități”.

„În general, nu ne dăm bătuți după o experiență grea, însă atunci când ea se repetă căutăm rapid o soluție. De exemplu, nopțile nedormite ne-au făcut să luăm decizia de a renunța la job-uri pentru a ne dedica afacerii proprii cu riscul de a nu mai avea confortul financiar cu care ne-am obișnuit”.

Ce le-ar transmite tinerilor care visează să înceapă o afacere? Să nu mai amâne începerea afacerii în speranța ca în viitor condițiile vor fi optime. „Nu vor fi niciodată așa. Importantă este capacitatea de adaptare, care se exersează”. În plus, adaugă el, experiența pe care o capeți încercând să dezvolți o afacere este plină de satisfacții și indiferent de finalitatea lucrurilor este în sine valoroasă pentru că te ajută să te dezvolți ca individ, înveți să iei decizii, să găsești soluții atunci când nu par să mai existe.

Ce i-ar spune dacă s-ar întâlni față în față cu premierul Cioloș?

„I-am spune că ne bucură nespus atenția oferită industriilor creative și că suntem convinși că acestea sunt o direcție sigură de dezvoltare, nu doar pentru București, ci pentru toată țara, că prin susținerea culturii putem crește cu toții, putem schimba mentalități și putem lasă o moștenire valoroasă generațiilor viitoare.

Cei doi antreprenori au și o sugestie: transformarea anumitor zone cu potențial în hub-uri de creație după modelul unor proiecte dezvoltate în UE și redefinirea identității unor foste orașe industriale în clustere de meșteșugari, artizani, designeri sau ingineri.

„În mod particular, pentru noi cei care activăm în zona industriilor creative, ar fi minunat dacă s-ar încuraja transformarea anumitor zone cu potențial în hub-uri de creație după modelul unor proiecte dezvoltate în UE și nu numai – de exemplu regenerarea urbană a portului din Hamburg prin intermediul comunităților de antreprenori creativi, redefinirea identității unor foste orașe industriale în clustere de meșteșugari, artizani, designeri sau ingineri”.

În primul an de la înființare Contemporia a avut o cifră de afaceri de 16.000 de euro. În 2016 cei doi antreprenori estimează că vor ajunge la vânzări de 25.000 de euro.

Articolul face parte din cadrul campaniei Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu l-as intreba ce este cu asta:”Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional (AM POR) a emis instructiunea 16/29.09.2016 privind suspendarea demararii etapei de verificare a conformitatii administrative si a eligibiliatii cererilor de finantare depuse in cadrul apelului de proiecte 2.1.A/2016 – Microintreprinderi.

    Masura a fost luata ca urmare a faptului ca sistemul electronic MySMIS (modulul dedicat evaluarii proiectelor) nu poate asigura, in prezent, derularea in conditii corespunzatoare a etapei de verificare a conformitatii administrative si a eligibilitatii.

    Procesul de evaluare va fi suspendat pana la data solutionarii disfunctionalitatilor constatate.”

    Păi lumea a consumat timpi si bani pentru proiectele astea...
    • Like 1
    • @ Narcis Herescu
      check icon
      Inainte erau programele Phare cu begete cuprinse in jurul a 40.000 - 50.000 Euro. Pe urma, dupa 2017 au aparut fondurile structurale cu bugete in jur de 500.000 - 1.000.000 Euro. Procedurile pe Phare erau sa ne pregateasca pentru ce urma sa vina, erau simple dar suficiente. Cereril de finantare se depunea prin scrisori recomandate sau direct la finantator. Pe fondurile structurale, in ideea simplificarii, s-a decis depunerea cererilor electronic. Mai mult s-a considerat necesar, in ideea simplificarii a unor cereri electronice in formate cat mai tabelare, care sa asigure o evaluare obiectiva. Deci formatele electronice au dorit sa fie un sprijin. Sprijinul a devenit o obligatie. Obligatia a devenit o monstruozitate. Monstruozitatea a devenit normalul. S-a intamplat cam ce s-a intamplat cu toate drepturile noastre civile. Drepturile au devenit obligatii si obligatiile institutiilor statului au devenit drepturi ale acestora. Pentru ca nu am iesit inca din comunism am fost ajutati. Statul a considerat necesar sa ne ajute. Si in momentul cand a inceput sa ne ajute a trasat pentru noi niste drepturi si pentru el niste obligatii. Daca noi am avut dreptul sa trecem strada statul ne-a ajutat si ne-a ajutat si ne-a ajutat. A aparut momentul in care statul ne-a ajutat sa trecem strada desi noi nu am dorit sa trecem strada (dreptul transformat in obligatie). Astazi statul trece strada pe unii si pe altii. Pe unii ii trece desi nu vor si pe altii NU ii trece desi vor. Statul român reprezentat prin institutiile sale, inclusiv prin speranta neamului ”Ciolos” ne-a transferat in iobagi, in victime ale discretionarului administrativ. Institutiile in sine nu sunt altceva decat scule de furat, talharit, jecmanit cetateanul - si culmea, o face in numele cetateanului, pentru el si pentru drepturile lui. In numele dezvoltarii economice s-au dat drumul la drujbe. In numele sustenabilitatii economice s-au inventat tone de birocratie pentru protectia mediului, care sufoca antreprenoriatul si dau de mancare prin coruptia generata de abuzurile create de turmele de spagari, unor contopisti votanti si lipitori de afise. Daca esti un atelier de bijuterii cu o cifra de afaceri de 25.000 Euro trebuie sa faci studii de mediu, aviz de mediu, autorizatie de mediu, analiza de risc, plan de paza, sistem de securitate, autorizatie de la ISU, sa faci contabilitate in partida dubla: sa iti cumperi casa de marcat (de la firma - una singura vinde toate modelele de case de marcat avizate de finante), sa ai bon de consum, NIR, registr jurnal, registru inventar, si inca 100 de hartii imbecile. In timpul pe care tu il pierzi ca sa aduci o valoare adaugata oarecare societatii, fara ca statul sa te ajute in vre-un fel ci timp in care statul iti creeaza toate conditiile sa dai faliment, Scweinhoffer taie padurile la modul cel mai imbecil cu putinta.
      • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult